Alexandru Cantir // Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, nu va participa pe 9 mai la Moscova la ceremoniile consacrate celei de-a 60 aniversari a victoriei asupra Germaniei naziste.
Deciz
ia presedintelui Voronin este motivata mai curind de deteriorarea fara precedent a relatiilor moldo-ruse.
Vladimir Voronin a declarat in repetate rinduri ca a preferat sa ramina alaturi de veteranii celui de-al doilea razboi mondial din Republica Moldova.
Presedintele moldovean mai pare marcat de recenta reactie a autoritatilor ruse, care l-au acuzat de favorizarea "nazistilor" – aluzie la o mai veche decizie de egalizare in drepturi a veteranilor care au luptat atit in cadrul armatei sovietice, cit si in cadrul armatei romine.
in plus, ambasadorul Rusiei la Chisinau, Nikolai Reabov, i-a adresat recent un mesaj de felicitare cu ocazia evenimentului liderului separatist de la Tiraspol, atribuindu-i acestuia titulatura de presedinte al Republicii Moldovenesti nistrene, fara a adresa insa un mesaj similar si presedintelui Voronin.
Gestul in sine al presedintelui moldovean – de a refuza sa fie prezent la Moscova la 9 mai – a fost calificat de unii observatori drept sfidator.
Dar acest gest nu inseamna neaparat ca face parte din contextul polemicii dure intre autoritatile ruse si cele occidentale privind modul de apreciere a rolului Uniunii Sovietice in cel de-al doilea razboi mondial si a efectelor acestui razboi asupra Estoniei, Lituaniei, Letoniei si altor tari est-europene, de exemplu.
Autoritatile estone si lituaniene nu vor participa la festivitatile de la Moscova. in schimb, presedinta Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, este decisa sa participe la festivitati, dar pentru a putea spune lumii ce semnificatie are data de 9 mai.
"Afirmatiile potrivit carora in anii 1944-1945 noi am fost eliberati de Armata Rosie ni se par incalificabile”, ar fi declarat presedinta Letoniei, citata de presa rusa.
Potrivit Vairei Vike-Freiberga, sfirsitul razboiului mondial a constituit si inceputul unei indelungate ocupatii sovietice a tarilor baltice.
in replica, ministrul rus al apararii, Sergei Ivanov, a declarat: „Atunci cind discutam despre faptul ca am fi ocupat aceasta tara, ar trebui sa ne intrebam ce s-ar fi intimplat cu ei daca noi nu infringeam fascismul".
Reactiile dure din partea autoritatilor ruse au curs girla la adresa presedintei Letoniei.
Liderul unui grup parlamentar din Duma rusa a afirmat chiar ca doamna Vike-Freiberga este mai curind asteptata la tribunalul de la Haga, decit la Moscova, deoarece i-ar favoriza pe fascisti.
intre timp, presedintele Statelor Unite George Bush, care va fi de asemenea prezent la festivitatile de la Moscova, a declarat ca-i va reaminti omologului sau rus Vladimir Putin despre ocupatia sovietica a tarilor baltice.
"Sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial a insemnat pentru Europa de Vest eliberarea. Pentru tarile Europei de Est si cele baltice a insemnat insa inceputul ocupatiei si impunerii comunismului", a declarat presedintele american.
L-am intrebat pe analistul politic Igor Botan daca decizia presedintelui Voronin de a ramine acasa la 9 mai ar insemna un pas in plus in incercarea de a iesi de pe orbita influentei ruse si daca in general este posibil ca Republica Moldova sa adopte fata de razboiul al doilea mondial o pozitie apropiata de cea a tarilor baltice, de exemplu.
"Nu cred ca autoritatile moldovenesti sunt tentate sa impartaseasca o pozitie similara cu cea a tarilor baltice. Acest lucru transpare foarte clar din actele normative: decretul prezidential, hotaririle guvernului, planul de actiuni referitoarea la comemorarea aniversarii a 60-cea de la victoria asupra fascismului si, citez, ‘eliberarea Moldovei de sub ocupatia fascista’."
"Faptul ca presedintele Voronin, la fel ca si sefii statelor GUUAM, va participa doar la summitul CSI din 8 mai de la Moscova, iar pe 9 mai ei vor fi in capitalele statelor pe care le conduc ma face sa cred ", spune analistul Igor Botan, "ca este vorba de o actiune coordonata a acestor sefi de state GUUAM care-si manifesta atitudinea negativa fata de comportamentul Rusiei, in special fata de atitudinea acesteia privind conflictele inghetate pe care tot ea le-a inspirat sau imixtiunea brutala in alegerile din aceste state."
"Dat fiind faptul ca la 9 mai presedintele Putin doreste, de fapt, sa triumfe si nu doar sa comemoreze victoria asupra fascismului face ca sefii mai multor state invitati sa asiste la acest triumf sa aiba o atitudine foarte nuantata”", mai spune Igor Botan.
Asadar, presedintele Voronin nu va fi in acest an alaturi de omologul sau rus, Vladimir Putin, in Piata Rosie, la festivitatile consacrate Zilei Victoriei.
Ramine de vazut daca acest lucru se datoreaza doar unei conjuncturi politice sau daca presupune si o nuantare, cel putin, a atitudinii autoritatilor moldovene fata de rezultatele celui de-al doilea razboi mondial.
