Interviu acordat in exclusivitate agentiei "MOLDPRES" de catre Vlad Socor, analist politic occidental
Intrebare: Domnul Socor, cum apreciati declaratiile Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, din 1 si 3 iulie, privitor la posibila unire a Romaniei cu Republica Moldova din perspectiva aderarii la UE?
Raspuns: Aceste declaratii emotionale, nerealiste ale presedintelui Basescu nu trebuie sa ne faca sa pierdem din vedere lucrurile fundamentale, care ramin valabile: Romania este sortita sa fie sustinatorul consecvent al Republicii Moldova, avocatul pe care se poate bizui Republica Moldova in momente grele. Repet ceea ce am afirmat si cu alte ocazii. Presedintele Basescu si ministrul de externe Ungureanu contribuie la focalizarea atentiei Wasingtonului si Bruxelles-ului asupra problemelor Republicii Moldova: retragerea trupelor rusesti din Transnistria, reintregirea democratica a statului Republica Moldova, necesitatea unor preferinte comerciale si de calatorie in statele Uniunii Europene, si includerea Republicii Moldova in grupul de state sud-est-europene in care perspectivele integrarii in EU sint mai favorabile.
Capitalul de incredere intre Chisinau si Bucuresti, construit cu grija inclusiv de catre Traian Basescu, precum si credibilitatea internationala a Romaniei, sint prea pretioase ca sa fie irosite cu usurinta prin aceste declaratii de ultima ora.
Ideea ca Republica Moldova ar fi putut sa adere la Uniunea Europeana prin intermediul unei forme oarecare de unificare cu Romania, este o simpla fantezie. Vreo "oferta" a Bucurestiului in 2005, de a "aduce" Republica Moldova in UE impreuna cu Romania, evident ca nu a existat si nici n-ar fi putut sa existe. Presedintele Basescu nu avea cum sa propuna in mod serios asa ceva Presedintelui Voronin.
Bruxelles-ul nu a autorizat in nici un fel Bucurestiul sa ofere astfel de propuneri Chisinaului
Bruxelles-ul in niciun caz n-ar fi autorizat Bucurestiul sa faca asemenea propuneri Chisinaului. Si este de neconceput ca Bucurestiul sa fi solicitat autorizarea UE pentru un scenariu de acest gen, caci ar fi primejduit chiar sansele Romaniei de a intra in UE.
UE a negociat aderarea Romaniei pe baza unor conditii strict definite, pe care Romania le-a indeplinit incet si greu pina in acest an. Bruxelles-ul a negociat aderarea anume cu Romania, nu cu vreo uniune statala "Romania-Moldova" din inchipuirea cuiva. Republica Moldova deocamdata este departe de a indeplini criteriile si conditiile pentru a incepe cel putin procesul de aderare la UE. Bruxelles-ul nu ar fi "importat" teritoriul din dreapta Nistrului cu problemele sale social-economice nerezolvate; si nici n-ar fi admis pierderea teritoriului din stinga Nistrului cu transformarea sa intr-un "Kaliningrad-II". Politica UE se bazeaza pe independenta si integritatea Republicii Moldova.
Republica Moldova va avansa desigur pe calea integrarii europene, inclusiv cu ajutorul Romaniei care va deveni curind membra a UE. Dar in UE nu se intra "pe scurtatura", fara a indeplini criteriile UE. Chisinaul merge corect pe calea Planului de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, nu pe scenarii fanteziste.
Astfel de declaratii pot duce la dezbinare in societate si la lipsa de incredere reciproca dintre cele doua tari
I.: Ce credeti despre oportunitatea declaratiilor Presedintelui Basescu?
R.: Consider inoportuna sublinierea problemelor istorice si de identitate nationala, readucerea in discutie si politizarea chestiunii "moldovean ori roman". Efectele contraproductive ale acestui tip de demersuri in Republica Moldova sint demult cunoscute: dezbinare in societate, abaterea atentiei de la problemele reale, atacuri reciproce in mass-media, neincredere intre cele doua maluri ale Prutului, apa la moara Tiraspolului. Inoportuna este si formularea problemei in termeni teritoriali, cu nostalgie dupa "teritoriile pierdute" – o viziune nelalocul ei astazi.
Revenirea constanta la problemele istoriei si identitatii nationale nu constituie o strategie politica a Romaniei fata de Republica Moldova, ci mai curind reflecta un deficit de strategie. Anul trecut, Presedintele Basescu pornise sa repare acest deficit, declarind de mai multe ori ca e necesar sa trecem de la discutii despre istorie si filologie la masuri in domeniul gazului si al electricitatii. Presedintele roman a incriminat corect "santajul energetic" al Rusiei si a promis sa ajute Republicii Moldova sa reziste. La rindul sau, ministrul de externe Ungureanu conlucreaza cu Chisinaul pentru integrarea europeana a Republicii Moldova pe filiera balcanica.
Un parteneriat de tip european cu Republica Moldova va aduce Romaniei credibilitate si prestigiu pe plan regional si international. Dimpotriva, o politica bazata pe criterii istorice si identitare nu mai este inteleasa in Europa contemporana, mai ales daca politica este prezentata chiar oficial in acest mod invechit.
I.: Care, credeti, va fi impactul acestor declaratii asupra relatiilor dintre Romania si Republica Moldova ?
R.: In nici un caz nu trebuie admisa o noua runda a "traditionalelor" polemici Bucuresti-Chisinau in chestiuni de istorie si identitate nationala. Moscova si Tiraspolul isi freaca miinile de bucurie in asemenea situatii. Polemici de genul celor din anii trecuti ar avea urmari dezastruoase astazi, cind mizele sint mai mari decit oricind in trecut pentru Chisinau si Bucuresti.
Astazi, Republica Moldova are de tinut piept asediului organizat de Rusia pe plan economic si politic cu scopul de a intoarce Moldova indarat de pe calea europeana. Orice dezbinare si neincredere intre Bucuresti si Chisinau, ca si in interiorul societatii din Republica Moldova, favorizeaza strategia Rusiei. Acesteia ii convine de minune ca diferite grupari din societatea moldoveneasca sa se macine intre ele in conflicte istorico-filologice, slabind capacitatea de rezistenta a intregii societati in fata planurilor rusesti.
Readucind in discutie aceste probleme controversate, Presedintele Basescu spune ca a vorbit ca un bun cetatean roman. Desigur ca o spune cu perfecta sinceritate. Dar expertii ar fi trebuit sa-i explice ca acest mod de a proceda a condus intotdeauna la neintelegeri si dezbinare. In situatia de astazi, eficacitatea Romaniei ca avocat si sustinator concret al Republicii Moldova, furnizor de consens ci nu de controverse, este o miza comuna a Bucurestiului si Chisinaului.
In Republica Moldova s-a obtinut un armistitiu politic de facto in controversele identitare. Desigur ca apar si exceptii, dar in fond acest armistitiu nedeclarat se bazeaza pe un consens in societate. Deocamdata, guvernarea si societatea civila in general s-au abtinut de la comentarii asupra declaratiilor Presedintelui Basescu. Aceasta retinere si prudenta dovedeste maturizarea politica a guvernarii si a societatii civile. Numai citeva persoane din lumea politica chisinaueana spun ca vor sa-i ceara socoteala presedintelui Voronin, chipurile pentru a fi "ratat sansa" intrarii in UE impreuna cu Romania prin "oferta" acesteia. In realitate, cum am explicat mai sus, o asemenea sansa si oferta nu au existat si nu puteau sa existe.
La Bucuresti, reactia majoritatii editorialelor din presa (cu citeva exceptii previzibile) este in general critica sau sceptica fata de oportunitatea acestor declaratii ale Presedintelui Basescu. Pe ambele maluri ale Prutului, perspectiva invechita de tip "national-istoric" pierde teren in favoarea agendei europene.
I.: Care, credeti, va fi impactul acestor declaratii asupra relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana?
R.: Credibilitatea Romaniei in problemele Republicii Moldova este un atu deopotriva al Romaniei si al Republicii Moldova. Din acest punct de vedere impactul imediat al declaratiilor risca sa fie negativ. Probabil ca Bruxelles-ul va adresa unele intrebari Bucurestiului despre aceste declaratii.
Eu am pledat pe toate caile pentru intrarea Romaniei in formatul negocierilor asupra conflictului transnistrean si pentru ca UE sa consulte Romania la fiecare pas. Am argumentat ca Romania are interesul legitim si expertiza necesara pentru acest rol, atit in nume propriu cit si ca exponent al UE in regiune. Aceasta argumentatie a suferit acum o infringere. Multe guverne europene erau oricum neincrezatoare din diferite motive.
Chiar fara sa intre in formatul negocierilor deocamdata, Bucurestiului i se deschidea posibilitatea sa influenteze semnificativ in bine politica comuna a UE fata de Republica Moldova imediat dupa aderarea Romaniei la UE, practic peste citeva luni. Ca urmare a declaratiilor lui Basescu insa, credibilitatea Bucurestiului in acest rol la Bruxelles risca sa scada.
Marturisirea presedintelui roman ca se gindeste mereu la unirea Romaniei cu Republica Moldova intr-un singur stat poate fi idealista, dar la Bruxelles se va raspunde ca ea nu se potriveste cu viziunea UE. in loc ca Bucurestiul sa inceapa sa influenteze foarte curind in bine politica UE, s-ar putea ca UE sa ceara Bucurestiului sa se conformeze el politicii UE, in limitele existente ale acesteia.
Exemplul “celor doua Germanii” este inadecvat pentru relatiile dintre Republica Moldova si Romania.
Comparatia intre unificarea celor doua Germanii si posibila unificare a Romaniei cu Republica Moldova este greu de sustinut deoarece situatiile sint foarte diferite. Ideea potrivit careia Romania ar fi "singura
tara, singurul popor inca separat" o aud acum pentru prima data din partea Bucurestiului. O tema asemanatoare, cea de "popor dezmembrat," am auzit-o deseori din partea unor grupari politice din Rusia, Serbia, Ungaria. Dar niciodata n-am auzit aceasta idee in contextul germano-austriac sau olandezo-belgian sau franco-belgo-elvetian in cadrul Uniunii Europene.
I.: Exista in R.Moldova sau Europa forte care ar putea specula aceste declaratii in detrimentul Republicii Moldova?
R.: In Republica Moldova, unele grupari politice cu potential electoral foarte mic, care spera sa supravietuiasca cu ajutorul problemei identitare, ar putea sa interpreteze aceste declaratii ca pe un semnal de sustinere oficiala din partea Bucurestiului. Asemenea grupari calculeaza sa preia spatiul PPCD dupa ce acesta a evoluat, maturizindu-se, de la rolul de partid national roman in Basarabia la rolul de partid european in Republica Moldova. Dupa parerea mea, asemenea calcule sint zadarnice. Ele nu ar conduce decat la farimitarea votului de centru-dreapta, dezechilibrind intregul sistem politic.
Tiraspolul si Moscova desigur ca vor incerca sa speculeze aceste declaratii. Tiraspolul o va face in mod primitiv in propaganda interna, Moscova ceva mai sofisticat prin canalele ei diplomatice.
I.: Ucraina este oare vizata si ea in declaratiile Presedintelui Basescu?
R.: Inca nu am vazut reactii de la Kiev, unde guvernarea si partidele politice sint preocupate de luptele interne pentru putere. Desigur, unele dintre teritoriile la care se refera Presedintele Basescu in contextul Pactului Ribbentrop-Molotov fac parte astazi din Ucraina. Sint convins ca declaratiile d-sale nu implica de loc revendicari teritoriale. De altfel, Romania a semnat un tratat interstatal cu Ucraina, dar tratatul Romaniei cu Republica Moldova se afla inca in negocieri.
Polonia a pierdut teritorii mult mai intinse decit Romania ca urmare directa si indirecta a aceluiasi pact. Teritoriile odinioara poloneze fac parte astazi din Ucraina, Belarus si Lituania. Dar Polonia niciodata nu ridica aceasta problema in termeni nostalgici sau de reintregire. Polonia a semnat tratate inter-statale care recunosc frontierele actuale. Aceasta explica in parte prestigiul Poloniei in Europa si credibilitatea Poloniei de avocat al Ucrainei in Uniunea Europeana.
Vladimir Socor este analistul Centrului de cercetari al Jamestown Foundation, editorialist si observator politic "Wall Street Journal", colaborator al postului de radio "Europa Libera". // Moldpres
