În ultimul timp se discută intens despre crearea unei „Agenţii pentru Migrație și Relaţii cu Diaspora, scrie comentatorul Vitalie Ciobanu într-un material pentru Europa Liberă. Potrivit lui, există nişte semne de întrebare cu privire la statutul şi convingerile ideologice cu care va veni aceasta.
„Statutul Asociaţiei pentru Diaspora a suscitat dezbateri aprinse, iar observaţiile venite din partea comunităţilor moldoveneşti ar trebui luate în considerare de autorităţi. Un „minister” pentru diaspora, cum i se mai zice neoficial, nu trebuie creat doar ca să convină puterii actuale. Guvernările se duc, iar diaspora, cu structura ei neomogenă şi pluralistă, rămâne. Oamenii aceştia nu trebuie manipulaţi, exploataţi în scopuri politice”, scrie autorul în articol.
De asemenea, acesta e de părere că documentele constitutive ale Asociaţiei pentru Diaspora lasă impresia unei reglementări şi birocratizări excesive; „ai crede că scopul inițiatorilor acestei structuri este înmulţirea fotoliilor şi a sinecurilor plătite generos din bugetul de stat. Liderilor consacraţi ale comunităţilor basarabene din străinătate – cum sunt cei din Italia, Portugalia, Franţa, Spania, Marea Britanie etc. – li se rezervă un rol strict simbolic în cadrul unui Consiliu Consultativ, deşi ei ar trebui să fie actorii principali ai noii structuri, ca persoane care şi-au dobândit un renume de „oameni ai faptelor”. Cu o remunerare decentă, liderii din diaspora ar fi mult mai eficienţi pentru ce își propune Agenția decât nişte funcţionari „înșurubați” în fotoliile de la Chişinău”, adaugă autorul.
Vitalie Ciobanu punctează şi un alt risc legat de Agenţia pentru Diaspora. Conform lui, este vorba de încercarea de control şi impunere a unei anume viziuni ideologice asupra activităţilor diasporei.
„Basarabenii noştri din străinătate au ieşit din prizonieratul unui naţionalism rudimentar, moldovenist. Majoritatea dintre ei şi-au conştientizat identitatea românească, pe care o văd ca pe o componentă firească a europenităţii. Tot ei au acumulat o bogată experienţă de colaborare cu structurile statului român, cum sunt: Institutul Cultural Român, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Ambasadele României din străinătate”, mai scrie jurnalistul menţionând despre multiplele festivaluri folclorice, expoziţii, concerte, lansări de carte cu participarea comună a artiştilor şi scriitorilor din Republica Moldova şi România.
Articolul complet poate fi citit aici.
