Preşedintele României, Traian Băsescu, a prezentat, marţi, un Mesaj în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului privind evenimentele din Republica Moldova. Preşedintele Băsescu a solicitat să se adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-şi exprima preocuparea faţă de recentele evenimente din R. Moldova şi a analiza situaţia creată la graniţa de est a României, graniţă a Uniunii Europene.
Vă prezentăm o variantă prescurtată a Mesajului preşedintelui României.
Sunt voci care ne spun că România ar trebui să uite de R. Moldova, să ne prefacem că nu avem o relaţie specială cu cetăţenii acestei ţări. Acestora le recomand să-i întrebe pe români: cum este privit cel care îşi lasă fraţii la greu? Datoria noastră morală este să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendică de la aceeaşi istorie ca şi noi, pe cei care vor să aibă în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruşi sau de altă origine etnică. România nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut, România nu vrea să pună în discuţie graniţele sau suveranitatea R. Moldova. Este în interesul direct al României să se învecineze cu o ţară stabilă şi prosperă
Am fost primul stat care a recunoscut R. Moldova, imediat după momentul proclamării independenţei acesteia la 27 august 1991. România a fost şi primul stat care a stabilit relaţii diplomatice cu Chişinăul pentru a pune bazele fireşti ale relaţiei între cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului. România a făcut acest gest deşi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul ţării de pactul fascisto-comunist Ribbentrop-Molotov, declarat şi de către Parlamentul României drept un act ilegal şi arbitrar.
Cetăţenii R. Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identităţii româneşti este parte a acestei moşteniri totalitare. Pentru o întreagă generaţie de tineri studiul limbii şi literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română şi a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal.
Sechelele comunismului se regăsesc şi în teza conform căreia identitatea unui stat se construieşte lansând permanente acuze la adresa României şi a cetăţenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni menite să destabilizeze R. Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise.
Fără să cerem nimic în schimb, am devenit avocatul vocaţiei europene a R. Moldova. Schimburile economice dintre ţara noastră şi R. Moldova s-au intensificat constant. România este acum a treia sursă de importuri şi prima destinaţie a exporturilor din R. Moldova.
Cu toate acestea, reacţia autorităţilor de la Chişinău a vizat, cu predilecţie, împiedicarea dezvoltării fireşti a relaţiilor bilaterale. Identitatea românească a fost atacată prin falsificarea istoriei naţionale, punerea sub semnul întrebării a unităţii limbii române, descurajarea afirmării apartenenţei etnice şi tratamentul discriminatoriu aplicat unor instituţii de presă de limbă română. În plus, la probleme pentru care există soluţii tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide două consulate la Bălţi şi Cahul sau micul trafic de frontieră, am primit răspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar în interesele cetăţenilor din R. Moldova.
În ultimii patru anii, în pofida sincopelor, ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale. Datorită acestor eforturi şi convingerii că este în interesul cetăţenilor ambelor state să beneficieze de avantajele unei relaţii constructive, am reuşit să avem aproape în fiecare an întâlniri şi convorbiri la nivel de şef de stat, de prim-ministru, de ministru de Externe.
Am propus şi s-a realizat un maximum de angajare în planul dialogului politic. De fiecare dată, la sfârşitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chişinău au lansat, printr-o diplomaţie publică greşit înţeleasă, cele mai diverse acuzaţii, nefondate, la adresa părţii române, menite să blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renunţat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau înţelegeri deja convenite, ci am continuat să menţinem toate ofertele pozitive, care răspundeau intereselor cetăţenilor din România şi din R. Moldova. Suntem convinşi că nu avem dreptul să intrăm într-o logică a escaladării, nici din perspectiva specificităţii relaţiilor bilaterale şi nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene şi nici de la obligaţiile ce ne revin prin prisma unităţii istorice, de limbă şi cultură, între cele două state.
În pofida unei abordări în care am dovedit deschidere şi dorinţă de dialog, suntem din nou confruntaţi cu atitudini ostile din partea autorităţilor din R. Moldova, cu acuzaţii fără precedent. Acuzaţii, dar nu şi probe!
Încercarea de externalizare a originii problemelor interne din R. Moldova, de închipuire a unui duşman extern şi, pornind de la o asemenea abordare, acuzaţiile la adresa statului român, sunt inacceptabile şi ridică semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor şi semnificaţiilor politice ale acestui tip de atitudine.
De fapt se încearcă punerea pe seama românilor şi a statului român a responsabilităţii pentru paşii înapoi făcuţi în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultăţile economice şi sociale prin care trece R. Moldova. Aceste acuzaţii mă obligă să afirm că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării R. Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic.
Afirmaţiile autorităţilor din R. Moldova dovedesc rea credinţă şi încercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autorităţile statului vecin au anunţat introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, subliniind că astfel cetăţenii români vor plăti taxe aşa cum cetăţenii R. Moldova plătesc pentru vizele româneşti. În realitate, cetăţenii R. Moldova nu au plătit niciodată taxa de viză, deşi partea română acordă anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români, care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni europeni, s-a făcut cu încălcarea acordurilor în vigoare dintre R. Moldova şi UE în materie de circulaţie a persoanelor şi denotă atitudinea arbitrară şi discriminatorie a autorităţilor de la Chişinău. Acestea au afectat relaţiile cu România prin iniţierea unor măsuri ostile pe plan politic, mergând până la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totuşi, România nu a întreprins contramăsuri şi va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor R. Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană.
Ţara noastră a condamnat violenţele şi distrugerile care s-au înregistrat în timpul manifestaţiilor de la Chişinău şi a atras atenţia asupra necesităţii respectării normelor democratice. Responsabilitatea asigurării ordinii de drept revine conducerii R. Moldova. Evenimentele de la Chişinău, unde autorităţile au permis, repet, au permis accesul manifestanţilor în sediile principalelor instituţii ale statului, ridică semne importante de întrebare. Violenţele de acum o săptămână, inclusiv devastarea unor instituţii publice, nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt, le-au provocat şi le-au făcut posibile, adică acelora care deţin acum puterea.
Suntem îngrijoraţi de represaliile pe care autorităţile R. Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului. Situaţia este agravată de limitarea şi blocarea activităţii reprezentanţilor mass-media, acţiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile şi comportamentul brutal al forţelor de ordine. Jurnaliştii care mai pot transmite menţionează răpiri de persoane, reţineri abuzive, ameninţări, terorizarea cetăţenilor, fabricarea de dosare, anchete fără asigurarea asistenţei juridice pentru persoanele reţinute.
Chiar dacă alegerile parlamentare s-ar fi desfăşurat corect, libertăţile cetăţeneşti nu pot fi anulate. Am învăţat din istoria recentă că cenzura asupra mass-media, ameninţările şi violenţele asupra jurnaliştilor reflectă un sentiment de ilegitimitate şi nereprezentativitate.
Este condamnabilă ameninţarea cetăţenilor cu folosirea armelor, ameninţare venită din partea unor lideri marcanţi ai R. Moldova şi care trădează o atitudine de neînţeles faţă de valoarea unică a vieţii fiecărui om. Atragem atenţia că utilizarea armelor împotriva populaţiei civile, în rândul cărora se regăsesc şi cetăţeni români, constituie o crimă. În situaţia înregistrării, în asemenea circumstanţe, de victime omeneşti, autorităţile române vor întreprinde toate măsurile pentru aducerea în faţa justiţiei penale internaţionale a persoanelor care au executat şi comandat astfel de acţiuni.
În ultimul timp au existat presiuni brutale faţă de cetăţeni ai R. Moldova care îşi afirmă identitatea etnică românească. Asemenea manifestări românofobe, încurajate de actuala putere din R. Moldova, precum şi limitarea prin orice formă a dreptului de exprimare liberă cu privire la apartenenţa etnică reprezintă manifestări inacceptabile de intoleranţă, caracteristice unor guvernări profund nedemocratice, străine de spiritul european.
Represaliile care au loc în R. Moldova, încălcarea libertăţilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertăţii de expresie, expulzarea unor jurnalişti şi acuzaţiile la adresa statului român obligă România să ceară efectuarea unei anchete europene asupra responsabilităţilor pentru represiunile din ultimele zile.
Elogiez curajul şi profesionalismul jurnaliştilor care au reflectat corect evoluţiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al instituţiilor media din România care au oferit şi vor oferi sprijin colegilor din R. Moldova.
Amintesc că, prin articolul 7 al Constituţiei, statul român are obligaţia să acorde sprijin etnicilor români din afara graniţelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din R. Moldova care se consideră români şi simt româneşte, pentru a-şi păstra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut să fie izolaţi de restul Europei. Nu putem accepta ca, în special generaţia tânără, să nu aibă şansa de a circula liber şi de a-şi face studiile în ţara noastră sau în restul ţărilor europene.
În acest sens, amintesc că legea română prevede redobândirea, la cerere, a cetăţeniei române de către foştii cetăţeni ai statului nostru şi urmaşii lor, care au fost privaţi de acest statut împotriva voinţei lor. Constat însă că procesul birocratic prevăzut de această lege limitează drastic numărul persoanelor care beneficiază în mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului să adopte, în regim de urgenţă, modificarea legii cetăţeniei astfel încât să putem facilita şi urgenta procesul de redobândire a cetăţeniei de către cei care şi-au pierdut-o abuziv şi de către familiile acestora, până la gradul trei. Astfel, românii din R. Moldova îşi vor putea recăpăta în mod accelerat cetăţenia română şi vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.
Vom continua să oferim acces nediscriminatoriu şi gratuit tuturor tinerilor din R. Moldova care doresc să studieze în limba română în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior din România. Vom continua să susţinem prin proiecte şi programe culturale spiritualitatea românească din R. Moldova. Vom continua să oferim posibilitatea ca reprezentanţii autorităţilor locale de peste Prut să beneficieze de expertiza colegilor români. Vom continua să sprijinim dezvoltarea societăţii civile din R. Moldova, cunoscând, din experienţa proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidării democratice.
Acum doresc să mă adresez în mod special tinerei generaţii de peste Prut:
Dragi tineri care vă puneţi speranţa în România, care vă puneţi speranţa în instituţiile europene,
Viitorul nu poate fi decât al vostru! Aveţi încredere în forţele libertăţii!
Totalitarismul comunist reprezintă trecutul şi îşi are locul numai în manuale şi în cărţile despre crimele sale.
R. Moldova nu mai poate fi izolată. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul să ridice un zid între ţările noastre.
Azi, la graniţa de răsărit a Uniunii Europene, are loc un conflict între două sisteme de valori. Pe 18 decembrie 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, în numele valorilor europene şi universale, am ţinut să condamn regimul comunist din România. Azi constat cu îngrijorare că realităţi pentru care am condamnat oficial regimul comunist se regăsesc la frontiera României secolului al 21-lea: absenţa statului de drept, discriminarea etnică, reprimarea oponenţilor, cenzura, atacarea culturii române, utilizarea sărăciei pentru a crea dependenţă de puterea politică, ameninţarea cu folosirea forţei împotriva propriilor cetăţeni. Iată elemente care, luate împreună, creează o atmosferă de teroare.
România reafirmă principiile Cartei ONU şi pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemând la respectarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei R. Moldova. În acelaşi timp, avem o datorie legală, morală şi de onoare faţă de românii de peste Prut.
România va sprijini în continuare democratizarea şi europenizarea R. Moldova. Vom accelera acordarea cetăţeniei române celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii naţionale şi europene pentru a întări legăturile culturale şi relaţiile economice cu R. Moldova, pentru a dezvolta asistenţa acordată administraţiei centrale şi locale, pentru a facilita accesul elevilor şi studenţilor la resursele educaţionale din România.
România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă cortină de fier, Prutul trebuie să fie doar o linie de demarcaţie temporară a frontierei Uniunii Europene, până la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, proces pe care ţara noastră îl va susţine necondiţionat.
