Connect with us
"
"

Politică

Un fost premier a încercat să scoată din țară 50 de mii de euro. Ce s-a întâmplat la vamă

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul premier Iurie Leancă a încercat sa scoată din țară 50 de mii de euro, dar a fost întors din drum de oamenii legii pentru ca nu avea toate actele în regulă. Fostul prim-ministru a confirmat această informație pentru PRO TV, menționând că banii sunt trecuți în declarația sa de avere.

Cotidianul.md a scris sâmbătă că la 1 august, în jurul orei 1:10 minute, Leancă a încercat să treacă frontiera de stat prin punctul vamal Sculeni, pe pista diplomatică, cu un automobil la volanul căruia se afla chiar el, cu 50.000 de euro.

PE LUNG

Aceeași sursă mai scria că la vamă Leancă a declarat că deține 50.000 de euro și a prezentat ordinul de eliberare a numerarului pe numele său. Ex-premierului i s-a solicitat să prezinte acte suplimentare care i-ar permite să scoată acești bani din țară. Întrucât nu a putut să le prezinte, acesta a făcut cale întoarsă de la vamă.

Ulterior, el a confirmat informația pentru PRO TV. „Am fost la banca mea, am scos din contul meu bani. Am anunțat banca că urmează să scot acești bani în România, pentru că am nevoie de acești bani acolo. Bani, de altfel, declarați în toate declarațiile de venit, de când sunt funcționar public. Știind că dacă suma este mai mare de 10 mii, am solicitat responsabilului vamal să vină să-mi prezinte declarația pe care s-o completez. Responsabilul vamal a spus că mai este nevoie de autorizare”, a declarat el pentru ProTV.

Cât privește deținerea pașaportului diplomatic, Iurie Leancă a declarat că este o situație legală.

„Ca ministru de Externe, ca cel care deține gradul de ambasador extraordinar și plenipotențiar, dețin pe viață, conform legii în vigoare și cutumelor internaționale. Nu am auzit deocamdată cineva să modifice această lege”, a precizat el.

Legislația în vigoare stipulează că persoanele fizice au dreptul să scoată din Republica Moldova sume bănești în numerar valoarea cărora nu depășește 10.000 de euro.

Acum două săptămâni Comisia parlamentară de anchetă privind ifrauda bancară a decis să înainteze Procuraturii Generale primul demers privind deschiderea unui dosar penal pe numele mai multor persoane cu funcții de demnitate publică, inclusiv pe numele fostului prim-ministru, Iurie Leancă.

Iurie Leancă a fost prim-ministru al Republicii Moldova din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014, în exercițiu până în februarie 2015.

Externe

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după aceasta, prim-ministrul Dmitri Medvedev a anunțat că el și miniștrii săi își dau demisia, pentru a da posibilitate președintelui „de a lua toate deciziile necesare”. În aceeași seară, Putin a înaintat Dumei de Stat candidatura noului șef de Guvern – șeful Serviciului Fiscal de Stat Mihail Mișustin. Îndoieli că deputații o vor aproba, nu sunt, scrie presa de la Moscova.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest moment, citește și „Guvernul Federației Ruse a demisionat”

Relativ necunoscut marelui public, Mihail Mișustin de 53 de ani este de profesie inginer, fiind absolvent al Universitatea „Stankin” din Moscova. A devenit funcționar în 1998, iar de-a lungul carierei s-a manifestat prin faptul că  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice și nu a avut ambiții pentru funcția de prim-ministru. Totuși, acesta „juca hochei cu cine trebuia”.

PE LUNG

Mihail Mișustin și-a început cariera de funcționar, în 1998, devenind asistent al șefului Serviciului Fiscal de Stat, iar apoi șef adjunct al acestuia. Șeful instituției era atunci energicul om de afaceri și politician Boris Fedorov. Mișustin era responsabil pentru sistemele informaționale de contabilitate și controlul plăților fiscale, scrie Meduza.io. Așadar – pentru modernizarea tehnică a serviciului fiscal.

Cariera lui

În 1999, când serviciul a fost transformat în minister, Mișustin a devenit viceministru. În mare parte, datorită lui instituția fiscală s-a transformat ulterior într-una dintre cele mai avansate structuri informaționale de stat din Rusia. Printre proiectele la care a participat Mișustin au fost introducerea sistem „ghișeului unic” și a semnăturii digitale.

Iar în 2004, funcționarul și-a primit în subordine propriul departament – Agenția Cadastru care făcea parte din Ministerul Dezvoltării Economiei. Aici s-a ocupat cu ceea ce l-au învățat la „Stankin” – crearea de sisteme tehnologice. Și anume a creat sistemul unificat de control al imobilelor. 

În 2006, Mișustin este numit șef al Agenției pentru Gestionarea Zonelor Economice Speciale. Departamentul a început să deschidă zone industriale, turistice, de agrement și alte zone speciale.

Perioada  2008- 2010 a fost o perioadă care nu are legătură cu serviciul public, dar legat cu primul său șef. Mișustin a obținut un post de manager în  compania de investiții OFG Invest, unul dintre fondatorii căruia era fostul său șef Boris Fedorov.

În primăvara anului 2010, Mihail Mișustin a devenit din nou funcționar public – a primit postul de șef al Serviciului Fiscal de Stat.

Hocheiul se joacă cu cine trebuie

În toți anii de conducere, șeful Fiscului nu a intrat în conflict cu businessul mare, dar a încercat întotdeauna să „mai stoarcă ceva”. „Trăiește cu senzația că ceva este încă neplătit”, a spus unul dintre marii oameni de afaceri pentru The Bell.

Mihail Mișustin este clar mulțumit de rezultatele muncii sale. La sfârșitul lui 2018, într-un interviu acordat publicației Vedomosti, el a subliniat că în ultimii cinci ani, cu o creștere medie a PIB-ului de 1,2%, creșterea veniturilor fiscale s-a ridicat la aproape 70% (fără inflație 39,6%). „Adică, diferența dintre creșterea economiei și veniturile fiscale este de 33 de ori”, a spus cu mândrie șeful Serviciului Fiscal.

În ultimii ani, Mișustin s-a arătat și ca fan al jocurilor de hochei și a participat la meciurile din „Liga Hockeyului Nocturn” – da, da, acelea unde joacă și Vladimir Putin. 

Un fost oficial din blocul financiar și economic al guvernului rus, care a solicitat anonimatul a declarat pentru Meduza că Mișustin  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice.

„Mișustin a încercat să rămână echidistant, dar de jucat hochei juca cu cine trebuia.”

Declarația a fost făcută pentru The Bell de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ruși, făcând referire la faptul că Mișustin juca de obicei în Liga Hockeyului Nocturn, într-o echipă cu prietenul lui Putin , antreprenorul, Gennadi Timcenko.

În același timp, economistul  Serghei Alexașenko, fost prim-vicepreședinte al Consiliului de administrare a Băncii Centrale a Rusiei, a declarat pentru currenttime.ru, că după declarațiile lui Putin se creează impresia că, pentru liderul de la Kremlin, un prim-ministru bun este ca cel din sistemul sovietic: eu am spus, v-am dat obiective – ai primit planul și alergi să îl realizezi.

Citește mai departe

Istorie

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria Finlandei. Marin va fi a treia femeie în fruntea guvernului finlandez și în același timp cea mai tânără șefă de guvern din lume, a titrat presa internațională. La momentul actual, ea este urmată de premierul ucrainean Aleksei Goncearuk, care are 35 de ani, și de premiera din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern care are 39 ani.

Lista celor mai tineri premieri din lume îi include pe Sebastian Kurz, cancelarul austriac, care a preluat funcția la doar de 31 de ani, Mario K. Frick, prim-ministru în Liechtenstein care a acces în această funcție la 28 de ani, Majko Pandeli, care a fost prim-ministrul Albaniei la vârsta de 32 de ani. Lista celor mai tineri premieri poate fi completată și cu numele a doi premieri din Republica Moldova care au deținut funcția de șef de Executiv înainte de a împlini 40 de ani. Tineri, reformatori, corupți, revoluționari, dictatori, să vedem, este sau nu vârsta un element important.

PE LUNG

Mario Frik, Liechtenstein

După ce a preluat conducerea guvernului Liechtenstein în decembrie 1993, Frick, în vârstă de 28 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din lume. Timp de aproape șapte ani, până în aprilie 2001, a condus executivul uneia dintre cele mai mici țări de pe Pământ. Politica guvernului lui Mario Frick a fost caracterizată prin implicarea mai mare a Liechtenstein în procesul de integrare europeană.

Sebastian Kurz, cancelarul Austriei 

A devenit cancelarul Austriei la vârsta de 31 de ani. Aceasta după ce în decembrie 2013 a devenit cel mai tânăr ministru de Externe,din lume. Cu o carieră de 12 de ani în politică, la alegerile parlamentare anticipate din 15 octombrie 2017, Partidul Popular Austriac, condus de Kurtz, a obținut victorie, iar el a fost numit în funcția de cancelar federal al Austriei. El a promovat un mesaj constant pentru pace cucerind țara. Totuși, a criticat politica de admitere a migranților în UE, declarând că autoritățile UE trebui să oprească valul de migranți care se grăbesc în Europa, înainte ca aceștia să treacă frontiera cu UE. La 27 mai 2019, parlamentul austriac a înaintat vot de încredere cancelarului, iar a doua zi Kurtz a demisionat.

Maiko Pandeli, Albania

Maiko Pandeli a deținut funcția de premier din septembrie 1998 până în octombrie 1999, precum și din februarie până în iulie 2002. Când a preluat funcția pentru prima dată în 1998, avea 30 de ani. Cu toate acestea, cariera sa politică a început chiar mai devreme – deja în 1992, Maiko a devenit deputat în Parlamentul albanez. A obținut primul său mandat, pe fondul unui conflict politic acerb dintre socialiști și democrați.Țara era caracterizată printr-o situație politică și socială instabilă. A reușit să stabilească calea spre dezvoltarea democratică a țării.

Mart Laar, Estonia

Mart Laar a deținut funcția de premier de două ori – a fost prim-ministru al Estoniei din 1992 până în 1994 și din 1999 până în 2002. La preluarea primului mandat avea doar 32 de ani. Presa scria că reformele efectuate de Laar în 1992-1999 s-au desfășurat sub sloganul „plats puhtaks! (să curățăm locul!) și, conform estimărilor occidentale, a pus bazele unei creșteri economice rapide, care a dus la admiterea Estoniei în UE.

Igor Lukšić, Muntenegru

A preluat funcția de șef al guvernului țării sale la vârsta de 34 de ani și l-a condus timp de doi ani – de la sfârșitul lui decembrie 2010 până în decembrie 2012. Înainte de asta, din 2004 (adică pe când avea 30 de ani), a fost ministrul Finanțelor al Muntenegrului și după aceea – până în noiembrie 2016 – ministru al Afacerilor Externe. Ca urmare a reformelor, promovate de Lukšić, Muntenegru a aderat în 2011 la Organizația Mondială a Comerțului, iar în iunie 2012, a fost lansat un proces de negociere privind aderarea țării la Uniunea Europeană (UE).

Benazir Bhutto, Pakistan

A fost prima femeie care a deținut funcția de premier într-un stat musulman. La 35 de ani, a preluat funcția de șef al executivului. Bhutto a condus guvernul până în 1990, iar apoi din 1993 până în 1996. Guvernul condus de ea a promovat un șir de reforme sociale și politice. A restabilit drepturile sindicatelor eliminate prin dictatura militară, a ridicat interdicția asupra sindicatelor studenților și restricțiile asupra activităților organizațiilor neguvernamentale, a restabilit libertatea presei. Din 1999, a locuit în exil în Dubai, în 2007 s-a întors în patrie pentru a treia oară pentru a candida pentru un nou mandat, dar cu două săptămâni înainte de alegeri, a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei acțiuni electorale. 

Victor Orbán

A deținut funcția de premier  al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. La preluarea primului mandat avea doar 35 de ani. A fondat FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce. Dorința lui Orban de a reduce influența parlamentului asupra proceselor politice, pe fondul întăririi influenței personale a premierului, a fost criticată puternic de opoziție, care l-a acuzat  de tendințe autoritare și de dorința de a influența mass-media. În timpul premierului Orbán, Ungaria, împreună cu Polonia și Cehia în 1999, a fost admisă oficial la NATO. A criticat UE pentru lipsa de reacție în fața valului de migranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE.

Alexei Goncearuk

În august 2019, Alexei Goncearuk în vârstă de 35 de ani a preluat funcția de premier al Ucrainei. În mai 2018, a început să lucreze în administrația președintelui Vladimir Zelenski. El se ocupa de probleme economice, era nelipsit de la discuțiile cu parteneri internaționali ai Ucrainei. Înainte de aceasta, el a condus centrul analitic Oficiul pentru Reglementare Eficace (BRDO), care a fost creat la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei și partenerii occidentali. La preluarea mandatului a promis că va combate corupția și va realiza o creștere economică.

Sigmundur David Gunnlöygsson, Islanda

Sigmundur David Gunnlöygsson a ocupat funcția de premier al Islandei la 36 de ani și a ocupat acest post din mai 2013 până în aprilie 2016. A devenit cel mai tânăr șef al guvernului de la independența Islandei. Și-a dat demisia în 2016, după ce mii de islandezi au protestat cerând demisia șefului guvernului care, potrivit unei investigații jurnalistice internaționale „Panama Papers”, ar fi deținut împreună cu soția sa o companie off-shore pe care politicianul nu a declarat-o după alegerea în parlament în 2009.

Serghei Kirienko, Federația Rusă

La 24 aprilie 1998, după demisia bruscă a guvernului Viktor Cernomîrdin, președintele rus Boris Elțin l-a numit pe Serghei Kirienko în funcția de prim-ministru. Acest lucru a fost neașteptat – în momentul în care Kirienko a condus Cabinetul de Miniștri, el avea doar 36 de ani. El a fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Rusiei moderne, dar a rămas pe acest post doar patru luni. În tipul mandatului său, Kirienko a propus Dumei de Stat un program anti-criză, esența sa constând în reducerea bruscă a cheltuielilor guvernamentale. Duma nu l-a probat, iar ulterior Kirienko a anunțat despre default, care a afectat și economia Republici Moldova. 

Vasile Tarlev, Republica Moldova

A fost numit premier al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001, la nici  37 de ani împliniți. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din martie 2005 a fost ales deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Iar la 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al Republicii Moldova. Guvernarea comunistă a justificat desemnarea pentru a doua oară a lui Tarlev ca premier prin necesitatea asigurării continuității guvernării. Guvernul condus de Vasile Tarlev s-a caracterizat prin transpunerea politicii PCRM care deținea majoritatea în parlamentul țării. După ce și-a anunțat demisia, președintele Vladimir Voronin l-a decorat cu „Ordinul Republicii”.  A deținut funcția până la 31 martie 2008.

Ion Sturza, Republica Moldova

A deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie – decembrie 1999. La preluarea funcției avea 39 de ani.  Înainte de aceasta, în 1998, Ion Sturza a fost viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul condus de Ion Ciubuc. În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițiat și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante. Cabinetul de Miniștri condus de Ion Struza a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova până la acel moment.

Citește mai departe

Politică

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din închisoare. Aceasta după ce avocații fostului premier au cerut liberarea condiționată înainte de termen în baza articolului 91 din Codul Penal. Astăzi, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis o încheiere în acest sens. Vlad Filat a fost condamnat, pe 27 iunie 2016, la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A fost deținut în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Subiectul a stârnit mai multe comentarii pe rețelele de socializare. Am adunat câteva opinii de-ale cetățenilor publicate pe Facebook. Unii fac haz de necaz, alții se bucură, iar o altă parte critică eliberarea fostului premier.

PE LUNG

Precizăm că pedeapsa cu nouă ani de închisoare pe numele fostului premier Vlad Filat a fost redusă cu 682 de zile. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a pronunțat o încheiere prin care a constatat că Vlad Filat a fost deținut în „condiții inumane și degradante”, între 23 octombrie 2015 și 30 iulie 2019, și a recompensat aceste prejudicii prin reducerea cu 682 de zile a pedepsei cu închisoarea.

Respectiv, fostului premier, care mai ar mai avea de ispășit cinci ani și două luni de închisoare, i-a fost redus termenul de detenție cu un an și zece luni.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle10 ore în urmă

Ai bebeluș? Comandă online tot de ce ai nevoie și fii parte dintr-un program de loialitate avantajos!

Bebelușii sunt o constantă sursă de energie și de fericire, care solicită grijă și atenție continuă. În aceste condiții, grija...

Externe12 ore în urmă

Caz de succes / Cum controlează Singapore pandemia de coronavirus

PE SCURT Singapore este considerat un caz de succes în oprirea răspândirii de coronavirus. Aici, autoritățile luptă cu virusul fără...

Social13 ore în urmă

LIVE TEXT/ 86 cazuri noi de COVID-19 în Republica Moldova

PE SCURT Ora 18:17 În ultimele 24 de ore au fost investigate 419 probe și confirmate 86 noi cazuri de...

PoliticăO zi în urmă

Ședința Parlamentului s-a încheiat înainte de a începe. Premierul Chicu și un deputat, implicați într-o ceartă

PE SCURT Ședința de astăzi a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Asta pentru că deputații socialiști,...

CulturăO zi în urmă

Ce spun politicienii și celebritățile care s-au infectat cu COVID-19

PE SCURT Peste 938 000 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost înregistrate până astăzi în 199 de țări...

Sănătate2 zile în urmă

LIVE TEXT / 82 de cazuri noi de infectare și un deces. Centrul de triere de la Moldexpo este gata. Poate primi 75 de pacienți infectați cu COVID-19

PE SCURT UPDATE ora 17:30 Astăzi au fost realizate 323 de teste pentru depistarea virusului. În urma acestora, au fost...

Social2 zile în urmă

Mecanism de repatriere cu întârziere. Și mecanismul, și repatrierea. Ce fac alte state

PE SCURT Au trecut 15 zile de la instituirea stării de urgență în Republica Moldova (17 martie) și 25 –...

Advertisement

Politică

Politică2 săptămâni în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

Politică2 săptămâni în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică3 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri3 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică4 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică4 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova4 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

aprilie 2020
L Ma Mi J V S D
« mart.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930