Connect with us
"
"

Politică

Un fost premier a încercat să scoată din țară 50 de mii de euro. Ce s-a întâmplat la vamă

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul premier Iurie Leancă a încercat sa scoată din țară 50 de mii de euro, dar a fost întors din drum de oamenii legii pentru ca nu avea toate actele în regulă. Fostul prim-ministru a confirmat această informație pentru PRO TV, menționând că banii sunt trecuți în declarația sa de avere.

Cotidianul.md a scris sâmbătă că la 1 august, în jurul orei 1:10 minute, Leancă a încercat să treacă frontiera de stat prin punctul vamal Sculeni, pe pista diplomatică, cu un automobil la volanul căruia se afla chiar el, cu 50.000 de euro.

PE LUNG

Aceeași sursă mai scria că la vamă Leancă a declarat că deține 50.000 de euro și a prezentat ordinul de eliberare a numerarului pe numele său. Ex-premierului i s-a solicitat să prezinte acte suplimentare care i-ar permite să scoată acești bani din țară. Întrucât nu a putut să le prezinte, acesta a făcut cale întoarsă de la vamă.

Ulterior, el a confirmat informația pentru PRO TV. „Am fost la banca mea, am scos din contul meu bani. Am anunțat banca că urmează să scot acești bani în România, pentru că am nevoie de acești bani acolo. Bani, de altfel, declarați în toate declarațiile de venit, de când sunt funcționar public. Știind că dacă suma este mai mare de 10 mii, am solicitat responsabilului vamal să vină să-mi prezinte declarația pe care s-o completez. Responsabilul vamal a spus că mai este nevoie de autorizare”, a declarat el pentru ProTV.

Cât privește deținerea pașaportului diplomatic, Iurie Leancă a declarat că este o situație legală.

„Ca ministru de Externe, ca cel care deține gradul de ambasador extraordinar și plenipotențiar, dețin pe viață, conform legii în vigoare și cutumelor internaționale. Nu am auzit deocamdată cineva să modifice această lege”, a precizat el.

Legislația în vigoare stipulează că persoanele fizice au dreptul să scoată din Republica Moldova sume bănești în numerar valoarea cărora nu depășește 10.000 de euro.

Acum două săptămâni Comisia parlamentară de anchetă privind ifrauda bancară a decis să înainteze Procuraturii Generale primul demers privind deschiderea unui dosar penal pe numele mai multor persoane cu funcții de demnitate publică, inclusiv pe numele fostului prim-ministru, Iurie Leancă.

Iurie Leancă a fost prim-ministru al Republicii Moldova din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014, în exercițiu până în februarie 2015.

Istorie

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria Finlandei. Marin va fi a treia femeie în fruntea guvernului finlandez și în același timp cea mai tânără șefă de guvern din lume, a titrat presa internațională. La momentul actual, ea este urmată de premierul ucrainean Aleksei Goncearuk, care are 35 de ani, și de premiera din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern care are 39 ani.

Lista celor mai tineri premieri din lume îi include pe Sebastian Kurz, cancelarul austriac, care a preluat funcția la doar de 31 de ani, Mario K. Frick, prim-ministru în Liechtenstein care a acces în această funcție la 28 de ani, Majko Pandeli, care a fost prim-ministrul Albaniei la vârsta de 32 de ani. Lista celor mai tineri premieri poate fi completată și cu numele a doi premieri din Republica Moldova care au deținut funcția de șef de Executiv înainte de a împlini 40 de ani. Tineri, reformatori, corupți, revoluționari, dictatori, să vedem, este sau nu vârsta un element important.

PE LUNG

Mario Frik, Liechtenstein

După ce a preluat conducerea guvernului Liechtenstein în decembrie 1993, Frick, în vârstă de 28 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din lume. Timp de aproape șapte ani, până în aprilie 2001, a condus executivul uneia dintre cele mai mici țări de pe Pământ. Politica guvernului lui Mario Frick a fost caracterizată prin implicarea mai mare a Liechtenstein în procesul de integrare europeană.

Sebastian Kurz, cancelarul Austriei 

A devenit cancelarul Austriei la vârsta de 31 de ani. Aceasta după ce în decembrie 2013 a devenit cel mai tânăr ministru de Externe,din lume. Cu o carieră de 12 de ani în politică, la alegerile parlamentare anticipate din 15 octombrie 2017, Partidul Popular Austriac, condus de Kurtz, a obținut victorie, iar el a fost numit în funcția de cancelar federal al Austriei. El a promovat un mesaj constant pentru pace cucerind țara. Totuși, a criticat politica de admitere a migranților în UE, declarând că autoritățile UE trebui să oprească valul de migranți care se grăbesc în Europa, înainte ca aceștia să treacă frontiera cu UE. La 27 mai 2019, parlamentul austriac a înaintat vot de încredere cancelarului, iar a doua zi Kurtz a demisionat.

Maiko Pandeli, Albania

Maiko Pandeli a deținut funcția de premier din septembrie 1998 până în octombrie 1999, precum și din februarie până în iulie 2002. Când a preluat funcția pentru prima dată în 1998, avea 30 de ani. Cu toate acestea, cariera sa politică a început chiar mai devreme – deja în 1992, Maiko a devenit deputat în Parlamentul albanez. A obținut primul său mandat, pe fondul unui conflict politic acerb dintre socialiști și democrați.Țara era caracterizată printr-o situație politică și socială instabilă. A reușit să stabilească calea spre dezvoltarea democratică a țării.

Mart Laar, Estonia

Mart Laar a deținut funcția de premier de două ori – a fost prim-ministru al Estoniei din 1992 până în 1994 și din 1999 până în 2002. La preluarea primului mandat avea doar 32 de ani. Presa scria că reformele efectuate de Laar în 1992-1999 s-au desfășurat sub sloganul „plats puhtaks! (să curățăm locul!) și, conform estimărilor occidentale, a pus bazele unei creșteri economice rapide, care a dus la admiterea Estoniei în UE.

Igor Lukšić, Muntenegru

A preluat funcția de șef al guvernului țării sale la vârsta de 34 de ani și l-a condus timp de doi ani – de la sfârșitul lui decembrie 2010 până în decembrie 2012. Înainte de asta, din 2004 (adică pe când avea 30 de ani), a fost ministrul Finanțelor al Muntenegrului și după aceea – până în noiembrie 2016 – ministru al Afacerilor Externe. Ca urmare a reformelor, promovate de Lukšić, Muntenegru a aderat în 2011 la Organizația Mondială a Comerțului, iar în iunie 2012, a fost lansat un proces de negociere privind aderarea țării la Uniunea Europeană (UE).

Benazir Bhutto, Pakistan

A fost prima femeie care a deținut funcția de premier într-un stat musulman. La 35 de ani, a preluat funcția de șef al executivului. Bhutto a condus guvernul până în 1990, iar apoi din 1993 până în 1996. Guvernul condus de ea a promovat un șir de reforme sociale și politice. A restabilit drepturile sindicatelor eliminate prin dictatura militară, a ridicat interdicția asupra sindicatelor studenților și restricțiile asupra activităților organizațiilor neguvernamentale, a restabilit libertatea presei. Din 1999, a locuit în exil în Dubai, în 2007 s-a întors în patrie pentru a treia oară pentru a candida pentru un nou mandat, dar cu două săptămâni înainte de alegeri, a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei acțiuni electorale. 

Victor Orbán

A deținut funcția de premier  al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. La preluarea primului mandat avea doar 35 de ani. A fondat FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce. Dorința lui Orban de a reduce influența parlamentului asupra proceselor politice, pe fondul întăririi influenței personale a premierului, a fost criticată puternic de opoziție, care l-a acuzat  de tendințe autoritare și de dorința de a influența mass-media. În timpul premierului Orbán, Ungaria, împreună cu Polonia și Cehia în 1999, a fost admisă oficial la NATO. A criticat UE pentru lipsa de reacție în fața valului de migranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE.

Alexei Goncearuk

În august 2019, Alexei Goncearuk în vârstă de 35 de ani a preluat funcția de premier al Ucrainei. În mai 2018, a început să lucreze în administrația președintelui Vladimir Zelenski. El se ocupa de probleme economice, era nelipsit de la discuțiile cu parteneri internaționali ai Ucrainei. Înainte de aceasta, el a condus centrul analitic Oficiul pentru Reglementare Eficace (BRDO), care a fost creat la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei și partenerii occidentali. La preluarea mandatului a promis că va combate corupția și va realiza o creștere economică.

Sigmundur David Gunnlöygsson, Islanda

Sigmundur David Gunnlöygsson a ocupat funcția de premier al Islandei la 36 de ani și a ocupat acest post din mai 2013 până în aprilie 2016. A devenit cel mai tânăr șef al guvernului de la independența Islandei. Și-a dat demisia în 2016, după ce mii de islandezi au protestat cerând demisia șefului guvernului care, potrivit unei investigații jurnalistice internaționale „Panama Papers”, ar fi deținut împreună cu soția sa o companie off-shore pe care politicianul nu a declarat-o după alegerea în parlament în 2009.

Serghei Kirienko, Federația Rusă

La 24 aprilie 1998, după demisia bruscă a guvernului Viktor Cernomîrdin, președintele rus Boris Elțin l-a numit pe Serghei Kirienko în funcția de prim-ministru. Acest lucru a fost neașteptat – în momentul în care Kirienko a condus Cabinetul de Miniștri, el avea doar 36 de ani. El a fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Rusiei moderne, dar a rămas pe acest post doar patru luni. În tipul mandatului său, Kirienko a propus Dumei de Stat un program anti-criză, esența sa constând în reducerea bruscă a cheltuielilor guvernamentale. Duma nu l-a probat, iar ulterior Kirienko a anunțat despre default, care a afectat și economia Republici Moldova. 

Vasile Tarlev, Republica Moldova

A fost numit premier al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001, la nici  37 de ani împliniți. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din martie 2005 a fost ales deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Iar la 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al Republicii Moldova. Guvernarea comunistă a justificat desemnarea pentru a doua oară a lui Tarlev ca premier prin necesitatea asigurării continuității guvernării. Guvernul condus de Vasile Tarlev s-a caracterizat prin transpunerea politicii PCRM care deținea majoritatea în parlamentul țării. După ce și-a anunțat demisia, președintele Vladimir Voronin l-a decorat cu „Ordinul Republicii”.  A deținut funcția până la 31 martie 2008.

Ion Sturza, Republica Moldova

A deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie – decembrie 1999. La preluarea funcției avea 39 de ani.  Înainte de aceasta, în 1998, Ion Sturza a fost viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul condus de Ion Ciubuc. În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițiat și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante. Cabinetul de Miniștri condus de Ion Struza a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova până la acel moment.

Citește mai departe

Politică

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din închisoare. Aceasta după ce avocații fostului premier au cerut liberarea condiționată înainte de termen în baza articolului 91 din Codul Penal. Astăzi, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a emis o încheiere în acest sens. Vlad Filat a fost condamnat, pe 27 iunie 2016, la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. A fost deținut în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Subiectul a stârnit mai multe comentarii pe rețelele de socializare. Am adunat câteva opinii de-ale cetățenilor publicate pe Facebook. Unii fac haz de necaz, alții se bucură, iar o altă parte critică eliberarea fostului premier.

PE LUNG

Precizăm că pedeapsa cu nouă ani de închisoare pe numele fostului premier Vlad Filat a fost redusă cu 682 de zile. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a pronunțat o încheiere prin care a constatat că Vlad Filat a fost deținut în „condiții inumane și degradante”, între 23 octombrie 2015 și 30 iulie 2019, și a recompensat aceste prejudicii prin reducerea cu 682 de zile a pedepsei cu închisoarea.

Respectiv, fostului premier, care mai ar mai avea de ispășit cinci ani și două luni de închisoare, i-a fost redus termenul de detenție cu un an și zece luni.

Citește mai departe

Politică

Ilan Șor a plecat ilegal din țară. Procurorii au ridicat înregistrări video și au audiat mai multe persoane

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Procuratura Chişinău efectuează o serie de acţiuni de urmărire penală în dosarul pornit pe faptul trecerii ilegale, în perioada 14 – 17 iunie, a frontierei de stat de către deputatul Ilan Șor, acuzat într-un dosar de escrocherie şi spălare de bani.

Procurorii au audiat, în cursul zilelor de ieri şi azi, persoane responsabile de verificarea şi supravegherea punctelor de acces pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău, au ridicat şi examinat înregistrările video de pe teritoriul aerodromului, precum şi alte acţiuni de urmărire penală şi măsuri speciale de investigaţii.

PE LUNG

Potrivit materialelor, în lipsa unui acord al Curţii de Apel Cahul, instanţă care judecă cauza penală în privinţa acestuia şi în cadrul căreia faţă de inculpat a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi ţara, deputatul a traversat, în mod ilegal, frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră, părăsind teritoriul Republicii Moldova.

Acţiunile procesuale continuă, iar procuratura va informa, periodic, despre evoluţia acestora.

Pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, norma penală prevede amendă sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii, sau închisoare de până la 2 ani.

Precizăm că ultima apariție publică a lui Ilan Șor a fost la 12 iunie, în cadrul unei conferințe de presă. Ulterior, președintele Igor Dodon a menționat că liderul PDM, Vlad Plahotniuc, şi preşedintele Partidului Şor, Ilan Şor, au părăsit Republica Moldova prin regiunea transnistreană.

Președintele Igor Dodon a mai spus că la Aeroportul Internațional Chișinău erau două ieșiri separate prin care atât fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc, cât și deputatul Ilan Șor erau duși cu mașinile, fără controlul de rigoare, la scările avionului, atunci când plecau peste hotare. „Ei treceau cu mașinile direct la avion”, a menționat Igor Dodon.

Citiți și: Imobilele de lux din Chișinău ale lui Ilan Șor, din nou revândute.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031