Connect with us

Alegeri

Transnistrenii din România: Alegerile nu vor anula sărăcia din stânga Nistrului

Publicat

pe

Pe 11 decembrie curent, cetățenii din stânga Nistrului vor alege următorul așa-zis președinte al Transnistriei. Șapte candidați s-au înscris în cursă, iar printre aceștia se numără și o femeie. Descrierea detaliată a pretendenților la așa-numita funcție de șef al statului o găsiți aici. Cu toate acestea, există și cetățeni care nu vor participa la alegeri. Situația politică instabilă din regiune și condițiile vitrege de viață au făcut ca mulți transnistreni să plece din țară. Majoritatea dintre ei au ales să emigreze în Rusia, dar o parte au trecut Prutul și s-au stabilit cu traiul în România. Deoarece pe 11 decembrie, în România, se vor desfășura următoarele alegeri legislative, am discutat cu câțiva transnistreni de acolo despre realitățile așa-numitei republici pe care au lăsat-o în urmă.

Eugeniu Țanțuc, angajat, Iași: “Nimeni din cei înscriși în cursă nu-și doresc soluționarea conflictului transnistrean.”

Sunt născut în Cantemir. Am locui toată viața în Coșnița, raionul Dubăsari, tot în stânga Nistrului. În anii 2007-2012, am făcut școala în Tighina. Știu că nu se va schimba nimic după alegeri. Același Vadim Krasnoselski va câștiga. Nimeni din cei înscriși în cursă nu-și doresc soluționarea conflictului transnistrean. Eu mai am rude în Tighina și sunt într-o situație foarte grea. Muncesc pentru un salariu foarte mic. Abia le ajunge pentru a supraviețui. Acum și firma unde lucrau se închide, deoarece nu mai poate plăti salariile angajaților. E jale! E frica ceea să ajungi într-o zi când n-o să mai ai bani să-ți cumperi o pâine. Cele mai mari probleme din zonă sunt la fel ca cele din Moldova: sărăcia, emigrarea tineretului, frica față de schimbări.

Eu am terminat vara aceasta Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Iași. Acum, fac masterul în radiocomunicații și lucrez în același domeniu. De aici, de pe malul drept al Prutului, Transnistria e ceva vechi. Când urc în microbuzul Chișinău-Bender, parcă aș urca în mașina timpului.

Tatiana Gheorghe, specialist în pedagogia muzicii, Brăila: “Trasnistrenii se tem de americani.”

De aproape nouă ani, eu locuiesc în România, dar mă mai duc la părinți în vizită. Ce pot să spun, majoritatea cetățenilor de acolo trăiesc pe altă planetă. Când au fost alegerile în Republica Moldova, eu mi-am implorat părinții să voteze cu Maia Sandu. Au fost discuții foarte aprinse, până la urmă ne-am certat. Mi-au spus tot felul de minciuni pe care le-au auzit la televizor. Ei au frică de americani. Până la urmă, ne-am împăcat, pentru că sunt părinții mei, cu toate că mai avem discuții. Chiar azi i-am întrebat pe cine votează la alegeri și mi-au zis că mulți votează cu Șevciuk. Le-am zis că Șevciuk a vândut gaze rusești și banii i-a transferat în afara țării, însă ei nu cred. Într-un cuvânt, lumea este foarte dezinformată.

Cea mai mare problemă e sărăcia. În Tiraspol, de exemplu, la piață se vând buticurile pe capete, deoarece lumea nu are bani să-și cumpere mâncare, nemaivorbind de haine. Eu am un apartament și cu greu am găsit un băiat să stea acolo, să plătească măcar utilitățile. Mama mi-a zis că foarte multă lume este plecată. Am vorbit în această seară cu feciorul meu. El locuiește la Moscova și spune că și acolo e foarte greu. Nu se mai câștigă ca înainte, moldovenii fug de-acolo, iar Dodon așteaptă pomană de la ruși când ei, săracii, nu au nici pentru dânșii.

Tatar Daniel, student la Facultatea de Calculatoare și Tehnologia Informației, Oradea: “Toți își doresc unirea cu Rusia.”

Transnistria e un teritoriu izolat, cu economie instabilă și salarii mici. La alegerile din 11 decembrie, toți candidații la funcția de președinte sunt cu viziune pro-rusă. Toți își doresc unirea Transnistriei cu Rusia. Acești candidați sunt susținuți de foarte mulți pro-ruși, iar persoanele cu viziune pro-UE nu au nici o șansă. Chiar mai mult, nu există persoane care să aibă curajul să anunțe sus și tare că vor în Uniunea Europeană. Eu învăț în România și nu voi fi prezent la alegeri, dar dacă aș fi fost în Transnistria acum, nu cred că m-aș fi dus. Dintre cei șapte candidați, Vadim Krasnoselski e favoritul, fiind susținut de partidul Edinaya Rossiya.

Diana Teișanu, angajată, București: “Transnistria este prinsă între două drumuri.”

Sinceră să fiu, nu știu cine sunt candidați la funcția de președinte. Cred că majoritatea sunt pro-ruși, ca de obicei. Eu sunt din Tiraspol, dar am învățat la unicul liceu român din zonă. Am avut multe probleme sociale, de integrare în mediul pro-rus de acolo. Din câte știu de la părinți, o problemă majoră este legată de valută și bani. Oamenilor li se opresc procente din salariu pe motiv că statul nu are bani.

Cea mai gravă problemă a Transnistriei e că se află între două drumuri și de mai bine de două decenii, nu poate alege cu cine merge. Eu îmi iubesc orașul, dar sunt sătulă de politică, deoarece în copilărie, am fost impusă să vorbesc o limbă care nu este a mea.

Alegeri

Electorala 2018 // Situația partidelor unioniste. Unionismul suicidal (I)

Publicat

pe

De către

O incursiune în istoria alegerilor locale generale. Cazul Chirtoacă

Poziția partidelor unioniste e clară. Atât Partidul Liberal, cât și Partidul Unității Naționale, mizează pe alegătorii fostului primar Chirtoacă. Problema e că aceștia abordează acest electorat ca pe unul exclusiv unionist. Ceea ce nu este tocmai adevărat.

tricolorul și panglica Sf.Gheorghe, sursa:flux.md

În cadrul alegerilor din 2007, Dorin Chirtoacă câștigase alegerile cu un slogan care încă nu făcea trimitere la Unire. „Un primar tânăr, o echipă liberală — o capitală europeană!”, anunțau bilboard-urile. Chirtoacă prezenta pentru mulți antiteza perfectă pentru climatul politic de atunci – PCRM era încă la guvernare și în plină forță, Serafim Urecheanu devenise deputat, iar PPCD dezamăgise pe toți prin alianța cu PCRM. Dorin Chirtoacă era un politician tânăr, în care alegătorii Chișinăului investiseră speranțe. Era perceput ca o întruchipare a renașterii politicului autohton. Chiar dacă PL era cunoscut pentru simpatiile sale față de cauza Unirii, acesta încă nu se manifesta ca un partid exclusiv unionist.

În 2011, liberalul câștigase încă un mandat. Sloganul de atunci al acestuia era „Împreună cu Dorin Chirtoacă pentru Chişinău!”. Numele lui era deja bine cunoscut. Acesta era perceput de toți ca un primar care nu a putut să se manifeste la potențialul maxim din cauza guvernării comuniste, care îi crea tot felul de impedimente. Un primar care a fost de partea protestatarilor pe 7 aprilie. Alegătorii i-au mai oferit o șansă. În acea perioadă PL, la fel, încă nu miza pe slogane unioniste. A fost chiar și un episod când Chirtoacă a purtat de 9 mai, două panglici – tricolorul și panglica Sf.Gheorghe.

În 2015, Dorin Chirtoacă lua al treilea mandat. Se întâmpla în contextul în care PD și PLDM aveau imaginea pătată din cauza miliardului furat, iar PL era încă în relații bune cu Platforma (pe atunci) Civică „Demnitate și Adevăr”, care încă mai avea puteri să adune oameni la proteste. Ce a urmat a însemnat declinul Partidului Liberal.

Mihai Ghimpu agresat de protestatari, sursa: realitatea.md

PL a intrat în conflict cu Platforma DA, iar în ianuarie 2016 a votat investirea guvernului Filip. Apoi, la alegerile prezidențiale de anul trecut, în loc să-și reabiliteze imaginea, liberalii au participat la alegeri, iar Mihai Ghimpu a acumulat doar 25 de mii de voturi. Apropo, au fost primele alegeri când PL a folosit slogane exclusiv unioniste „Moldova are viitor în România!”, „Uniţi pentru Unire!”. PL, cu alte cuvinte, în vremurile sale de criză, s-a transformat într-un soi de PNL al Vitaliei Pavlicenco.

Rigiditatea politicului autohton

Marșul Centenar, martie 2018. sursa: pl.md

Imaginația liderilor noștri politici este extrem de limitată, rigidă, deci lipsită de flexibilitate. Adică exact contrariul a ceea ce presupune implicarea în jocurile politice. Partidele noastre  nu mai știu cum să obțină capital politic. Toate mizele lor se rezumă la același format vechi Est/Vest, Pro Europa/Pro Rusia. Acest format a fost epuizat la extreme și nu mai poate genera noi voturi. Opoziția dată este mult prea bine conturată pentru a permite, de exemplu, unui alegător PSRM să voteze un candidat proeuropean sau invers. Și cum în fruntea orașului s-a aflat mai mereu un candidat cu viziuni „pro-occidentale”, anume acest segment are cel mai mult de pierdut. Susținătorii așa-ziselor partide de stânga, în lipsa altor alternative decât Vest/Est, sunt mult mai motivați să iasă la vot. Câștigarea alegerilor locale înca mai prezintă un deziderat nerealizat. Aceștia încă nu au apucat să trăiască experiența regretului pentru votul acordat.

După Marșul Centenarului de pe 25 martie, cum era de așteptat, cei care se întitulează stataliști și ceilalți care se prezintă drept unioniști s-au angajat într-o discuție, nu atât tâmpită, cât reprezentativă pentru modul în care se discută și se practică politica la noi în țară. Asemenea adolescenților, aceștia s-au angajat în dezbateri despre numărul celor prezenți la manifestare – o luptă pentru niște abstracțiuni de valoare, poate doar în contextul în care aceasta s-ar fi desfășurat într-o grădiniță sau în clasele primare. Nu și în politică.

Nu poți obține un avantaj politic ignorând cifrele, un lucru pe care ambele tabere refuză să-l facă, mizând pe succesul de scurtă durată pe care această ignoranța le-ar oferi-o. Partidele unioniste refuză să îmbrățișeze realitatea. Nu mă refer la idealurile invocate de ei, ci la cum aceștia luptă pentru putere, pentru realizarea acestora.

Ceea ce lipsește curentului unionist este o bază materialistă. Refuzul de a se adapta la realitatea schimbătoare e în dauna acestei mișcări, ce încă mai prezintă un mare potențial de a aduna oameni. O caracterstică esențială pentru un grup care își propune schimbări revoluționare. Însă unionismul pierde teren. Pierde din cauza propriilor gafe.

Partidele Unioniste la ora actuală

Un bun analist unionist și-ar fi început pledoaria în modul următor:

„De ce au fost atât de puțini oameni în Piața Marii Adunări Naționale? De ce au participat, preponderent, doar persoane de vârstă medie sau înaintată? Care sunt cauzele reale a unei prezențe atât de mici?” Însă acest bun analist unionist întârzie să apară.

În climatul politic actual, unionismul nu mai este o prioritate. Tinerii care susțin unirea, nu sunt neapărat adepți ai partidelor unioniste, iar majoritatea din ei sunt plecați peste hotare.

Ce comportament manifestă partidele unioniste? Poziția PUN e clară. Principalele sale avantaje politice sunt Băsescu și imaginea șifonată a PL. Aceștia mizează pe pasivitate și pe acțiunile autocompromițătoare ale partidului. O poziție destul de rațională în contextul în care PL, în mare parte, cam cu asta se și ocupă. Candidatura lui Munteanu nu face decât să confirme și mai mult statutul de partid aflat în cădere liberă a PL. Valeriu Munteanu nu are nici imaginea și nici capacitățile necesare pentru a acumula capital politic. Munteanu s-a aflat mereu sub tutela lui Ghimpu. Acesta s-ar putea aștepta, cel mult, la un transfer de imagine din partea lui. Un lucru care nu-l avantajează în niciun fel. Cea mai rațională mișcare politică ar fi fost să nu participe la alegeri, speculând pe lipsa de onestitate și legalitate a acestora, făcând, totodată, apel la demiterea prematură a lui Chirtoacă. La justiția selectivă din Republica Moldova. Acest lucru le-ar fi oferit o perioadă de reabilitare necesară pentru a-și spăla imaginea și a identifica un nou lider. Totodată, aceștia ar fi putut folosi această perioadă pentru o analiză adecvată a PUN. Ba mai mult, lăsându-i să se compromită în cadrul alegerilor, și-ar fi confirmat statutul de prima preferință a simpatizanților Unirii.

Nici poziția PUN nu e una destul de promițătoare. Riscul e mare, iar dacă două partide unioniste nu vor obține un scor bun, atunci acest curent cu greu își va restabili dezirabilitatea. Liderii de opinie unioniști ca Petru Bogatu, care îndeamnă electoratul unionist să voteze candidatul PUN, își dau prea bine seama că mulți simpatizanți PL nu vor accepta un asemenea gest. Aceștia fac nimic altceva decât jocul Partidului Democrat de a șlefui calea Silviei Radu, candidatul neoficial al lui Plahotniuc, spre turul II. Iar cel din urmă, cu regret, este singurul lider politic care ține cont de dinamismul conjuncturii politice.

Situația electoratului unionist este una delicată, dar nu fatală. Uneori, trebuie să faci un pas înapoi pentru a vedea mai bine lucrurile, dintr-un unghi mai mare. Nu trebuie de renunțat la Unire. Nu-i acesta mesajul pe care încerc să-l transmit. Ceea ce ar trebui să facă electoratul unionist, după părerea mea, e să nu renunțe la Unirea prin integrare europeană. Ceea ce ar presupune și anumite schimbări de rang social. Schimbări palpabile inclusiv pentru locuitorii Chișinăului. Pentru a menține un asemenea curs e nevoie de oameni. Puterea se obține prin votul oamenilor, dar aceștia au nevoie de condiții materiale adecvate. Ideile izolate ce nu pot fi puse în practică sunt inutile. Capitala are nevoie, în primul rând, de un bun administrator cu un program electoral bine definit. Unul care va ști să-și instrumentalizeze activitatea în folosul tuturor cetățenilor. Un candidat care va crea acele condiții necesare pentru ca cetățenii să-și dorească să trăiască în continuare în acest oraș.

Citește mai departe

Alegeri

LIVE! PAS despre fraudarea alegerilor prezidențiale

Publicat

pe

De către

Partidul Acțiune și Solidaritate organizează astăzi Consiliul Național Politic (CNP) în cadrul căruia va prezenta concluziile în urma scrutinului electoral și planurile de viitor ale PAS.

Citește mai departe

Alegeri

Infografic: Alegerile legislative din România, explicate pas cu pas

Publicat

pe

De către

Duminică, pe 11 decembrie, peste 18 milioane de români sunt așteptați la urne, pentru a-și alege Parlamentul. În cursa electorală s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat. Pentru cetățenii români din Republica Moldova au fost deschise 35 de secții de votare în 23 de localități ale țării. Aflați mai multe despre procedura de vot din infograficul de mai jos:

alegeri-legislative-ro4

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com