Cele mai relevante evenimente politice din Republica Moldova în anul 2007 în versiunea Agenţiei BASA-press:
1. Cetăţenii moldoveni au folosit "ultimul tren" pentru a intra fără viză în România. Zeci de moldoveni au trecut frontiera pentru a ajunge în ţară înainte de intrarea în vigoare a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova după aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007.
2. Deschiderea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor la Chişinău (CCEVC). Centrul a fost inaugurat la 25 aprilie în incinta Ambasadei Ungariei la Chişinău. Acesta acordă asistenţă la perfectarea vizelor Schengen, în baza invitaţiilor parvenite din Ungaria, Austria, Slovenia, Letonia, Danemarca, Islanda şi Estonia. În cadrul unei întrevederi cu oficiali moldoveni, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Italiei în Moldova, Daniel Mancini, a comunicat că moldovenii pot obţine vize Schengen pentru Italia la CCEV din 1 ianuarie 2008. Începând cu aceeaşi dată solicitările de viză Schengen în baza invitaţiilor belgiene sunt depuse tot la Centru.
3. La 3 iunie în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale. În cele 1934 secţii de votare, cetăţenii şi-au ales primarii şi consilierii. Turul doi al alegerilor s-a desfăşurat la 17 iunie. Cele două scrutine au eşuat în satul Corjova (Dubăsari) după ce secţia de votare a fost blocată de organele de forţă neconstituţionale. Parlamentul a prelungit mandatul consiliului local şi al primarului până la crearea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea unor alegeri democratice.
Potrivit datelor finale privind voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat la funcţia de primar s-au repartizat în felul următor: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)-29,92%, Alianţa "Moldova Noastră" (AMN)-15,75%, Partidul Democrat (PD)-10,35%, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD)-6,88%, Partidul Democraţiei Sociale (PSD)-4, 37%, Partidul Social-Democrat (PSD)-3,37%, Partidul Social-Liberal (PSL)-3,11%, Partidul Popular Republican (PPR)-3,26%, Blocul electoral "Patria-Rodina"-1,93%, Uniunea Centristă (UC)-1,54%, Partidul Liberal (PL)-1,43%.
Voturile date pentru consiliile orăşeneşti, săteşti (comunale) s-a repartizat în felul următor: PCRM-33,45%, AMN-17,46%, PD-10, 8%, PPCD-8,1%, PDS-4,61, PSD-3,4%, PSL-3,4%, PPR-3,1%, UC-1, 48%, PL-1,51%, Blocul electoral "Patria-Rodina"-1,84%. Celelalte partide politice – concurenţi electorali au acumulat mai puţin de 1%.
Voturile date pentru consiliile raionale şi municipale s-au repartizat în felul următor: PCRM-34,32%, AMN-16,77%, PD-9, 73%, PPCD-8,52%.
În municipiul Chişinău în turul doi de scrutin au candidat la funcţia de primar general al capitalei candidatul PCRM, Veaceslav Iordan care a acumulat 27,72% din voturile exprimate şi Dorin Chirtoacă, candidat din partea PL, cu 24,33%. Cele mai multe voturi în turul doi le-a obţinut liberalul Dorin Chirtoacă – 61,17%, iar candidatul comunist Veaceslav Iordan a luat 38,83% din voturi.
4. Mandatul Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) a fost extins până în 2009. La această înţelegere au ajuns la 22 iunie, şeful EUBAM, Ferenc Banfi, Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, ministrul ucrainean de Externe, Arsenii Iaţeniuk şi viceministrul moldovean de Externe şi Integrare Europeană, Eugenia Chistruga. Misiunea UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană a fost instituită în toamna anului 2005, la solicitarea Ucrainei şi R.Moldova cu scopul de a asigura un control eficient al frontierei prin consolidarea capacităţilor instituţionale ale serviciilor relevante, în particular pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.
5. Setul de propuneri înaintate de preşedintele Vladimir Voronin privind consolidarea încrederii şi securităţii între Chişinău şi Tiraspol în reglementarea transnistreană. Printre acestea sunt demilitarizarea, crearea forţelor militare comune între Chişinău şi Tiraspol şi înlocuirea unităţilor militare proprii cu centre de pregătire a pacificatorilor. Au fost create şapte grupuri sectoriale care elaborează măsuri în vederea realizării acestor iniţiative. La 13 decembrie lista de propuneri a fost a transmisă reprezentantului pentru probleme politice în procesul de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene din partea Transnistriei, Valeri Liţkai.
6. Acordurile de facilitare a eliberării vizelor şi readmisie au fost semnate la Bruxelles la 10 octombrie şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Acestea prevăd facilitări de obţinere a vizelor în statele UE, printre care preţul de 35 de euro pentru viză faţă de 60 euro pentru alte state, eliberarea vizelor gratis pentru studenţi, cetăţeni până la 18 ani, reprezentanţi ai societăţii civile, pensionari, jurnalişti, oameni de afaceri, participanţi la activităţi culturale şi sportive. Cele două acorduri au fost parafate la 25 aprilie 2007 şi ratificate la 13 noiembrie de către Parlamentul European.
7. Deputaţii moldoveni au votat Legea ce privează funcţionarii publici de dreptul de a deţine dublă cetăţenie. Interdicţiile vizează candidaţii la funcţiile de deputaţi în Parlament şi preşedinte al statului, miniştrii şi angajaţii Guvernului, membrii Curţii Constituţionale, judecătorii, procurorii, colaboratorii structurilor de forţă, angajaţii administraţiilor locale şi centrale, membrii Consiliului BNM, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Curţii de Conturi şi Comisiei Electorale Centrale, angajaţii Ministerului de Externe, avocaţii parlamentari şi notarii de stat.
8. Scandalul vizelor şi declararea celor doi diplomaţi ai Ambasadei României la Chişinău persona non-grata. Cauza penală în privinţa consulului român la Chişinău, Alexandru Rus, a fost declanşată în baza materialelor Procuraturii Anticorupţie la 14 august 2007. Consulul care ar fi fost implicat în activitatea ilegală a unei firme turistice. Oficialul, abuzând de poziţia sa oficială, ar fi acordat nejustificat vize de intrare în România unor moldoveni, fără a verifica autenticitatea actelor depuse de agenţia de turism. Procuratura de la Chişinău a solicitat începerea urmăririi penale a consulului, în timp ce acesta s-a întors la Bucureşti. La 12 decembrie, doi diplomaţi ai Ambasadei României la Chişinău Laurenţiu Pintea, care ocupa funcţia de secretar I şi Vasile Nanea, consilier cultural al misiunii diplomatice au fost declaraţi persona non-grata din motivul incompatibilităţii activităţii acestora cu statutul diplomatic deţinut.
9. Retragerea din partide a unor membri şi aderarea la alte formaţiuni. La 23 martie deputatul Gheorghe Susarenco şi-a anunţat retragerea din fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat din Parlament din cauza deciziei de a anula transmiterea în direct a şedinţelor Legislativului. La 26 iulie Susarenco a anunţat că aderă la Alianţa "Moldova Noastră".
Vladimir Filat şi-a anunţat decizia de a se retrage de pe listele Partidului Democrat la 13 septembrie. În scurt timp, el a anunţat că formează Partidul Liberal Democrat din Moldova.
La 19 octombrie, trei deputaţi neafiliaţi, membri ai Partidului Social-Liberal (PSL), Oleg Serebrian, Valentina Stratan şi Igor Klipii şi-au anunţat intenţia de aderare la grupul parlamentar al Partidului Democrat (PD). La 2 noiembrie liderul Partidului Social Liberal (PSL), Oleg Serebrian, a fost ales de către Fracţiunea Partidului Democrat (PD) din Parlament vicepreşedinte al fracţiunii.
La 20 septembrie trei membri ai Fracţiunii Partidului Democrat (FPD), Alexandru Tănase, Galina Talai şi Vladimir Coteţ, au părăsit formaţiunea şi au anunţat crearea unei noi fracţiuni, Liberal-Democratică (LD), în cadrul Consiliul Municipal Chişinău.
La 4 decembrie Consilierul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Oazu Nantoi şi cei doi consilieri ai Partidului Umanist (PU), Oleg Onişcenco şi Serghei Cireş, au constituit fracţiunea Umanist-Democrată din cadrul Consiliului Municipal Chişinău (CMC).
Partidul Social Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale s-au unificat, formând Partidul Social Democrat (PSD), la 22 decembrie curent.
10. Majorarea pragului electoral. La 27 decembrie Parlamentul a majorat pragul minim de reprezentare până la 6 la sută, iar blocurile electorale au fost interzise. Totodată, la alegeri nu vor putea participa candidaţi independenţi. // BASA-Press
