Noul Parlament al Republicii Moldova se va întruni în prima sa sesiune într-o perioadă critică a evoluţiei ţării şi într-o atmosferă foarte controversată. Emoţiile alegerilor şi ale evenimentelor care le-au succedat – inclusiv distrugerea clădirilor Parlamentului şi a Preşedinţiei, încălcarea de către poliţie a drepturilor fundamentale ale omului în cazul celor reţinuţi, majoritatea fiind tineri – nu s-au aplanat încă.
Populaţia R. Moldova s-a împărţit în două. În această situaţie critică pentru calitatea procesului democratic şi pentru viitorul R. Moldova, avem nevoie de un proces de reconciliere naţională care să nu ascundă sub preş nimic, ci, dimpotrivă, să ofere şansa identificării unei soluţii pentru depăşirea acestui blocaj şi pentru vindecarea rănilor naţionale grave existente în prezent. UE şi-a concentrat eforturile asupra acestor aspecte încă de la declanşarea crizei, motiv din care eu am venit la Chişinău în chiar seara zilei de 7 aprilie.
Noi credem cu tărie – şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Javier Solana, a confirmat asta în timpul vizitei sale din 24 aprilie la Chişinău – în necesitatea iniţierii unui dialog naţional dintre Partidul Comuniştilor aflat la putere şi Opoziţia parlamentară. Preşedintele V. Voronin a subscris iniţiativei Înaltului Reprezentant privind instituirea unei comisii pentru dialog naţional. Numai printr-o astfel de abordare noi putem îmbunătăţi calitatea atât de controversatului proces democratic din R. Moldova. Acest forum pentru dialog trebuie să abordeze o serie de aspecte şi să contribuie la stoparea imediată a discursurilor duşmănoase, a acuzaţiilor nefondate şi a atacurilor la persoană între politicieni. Într-o democraţie, reprezentanţii Opoziţiei nu trebuie priviţi ca nişte criminali, iar etichetarea lor ca fascişti sau în alte moduri insultătoare nu trebuie să facă parte din viaţa politică a R. Moldova. Şi acuzaţiile privind intenţia organizării unei lovituri de stat trebuie să înceteze. La rândul său, Opoziţia şi presa sa trebuie să se abţină de la utilizarea unui limbaj abuziv la adresa liderilor Partidului Comuniştilor şi a statului R. Moldova. De asemenea, acuzaţiile fără probe privind evoluţia evenimentelor din 7 aprilie precum şi exagerările despre natura alegerilor trebuie să înceteze.
Comisia privind reconcilierea naţională trebuie să decidă asupra evoluţiilor viitoare în domeniul media de interes public. În acest moment, Televiziunea publică nu-şi îndeplineşte rolul şi a devenit un instrument al partidului aflat la guvernare. Televiziunea publică trebuie să devină cu adevărat publică prin oferirea accesului egal tuturor orientărilor politice şi prin prezentarea ştirilor echidistante şi imparţiale telespectatorilor din R. Moldova. De asemenea, Comisia de reconciliere trebuie să analizeze evenimentele din trecutul apropiat şi să identifice o soluţie pentru depăşirea impasului, precum şi concluzii adecvate pentru viitoarele politici publice. Există încă plângeri privind neelucidarea tuturor aspectelor legate de recentele alegeri. Aceste probleme trebuie să figureze pe agendă, să fie cercetate corespunzător şi lecţiile să fie transpuse în legislaţie, astfel încât viitoarele alegeri să nu dea motive pentru suspiciuni referitoare la manipularea listelor de alegători. De asemenea, trebuie create garanţii pentru toţi cetăţenii moldoveni care locuiesc în străinătate, cărora să le fie asigurată posibilitatea a-şi realiza dorinţa de a vota în viitoarele alegeri.
Încălcările drepturilor omului trebuie de asemenea tratate de o manieră cuprinzătoare şi credibilă. Pentru Uniunea Europeană acesta este unul dintre aspectele unde nu pot exista compromisuri. În prezent, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei analizează aceste abuzuri. El a făcut publice primele evaluări şi urmează ca, în următoarele săptămâni, să-şi expună detaliat concluziile. Aceste aspecte trebuie incluse printre responsabilităţile comisiei la care mă refer şi să genereze recomandările privind viitoarele acţiuni pe care Parlamentul trebuie să le implementeze. Procuratura Generală cercetează peste 50 de plângeri împotriva abuzurilor comise de reprezentanţii forţelor de ordine după 7 aprilie. Noi, cei din Uniunea Europeană – dar, din câte cunosc, şi Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei – aşteptăm ca acest proces să fie independent şi liber de orice ingerinţe politice. Motiv din care monitorizăm respectivul proces… Totodată, UE este pregătită să contribuie la vindecarea rănilor prin sprijinirea identificării acţiunilor necesare de întreprins ca urmare a abuzurilor şi suntem pregătiţi să oferim asistenţă financiară oricărui proiect sensibil ce va contribui ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Abuzurile poliţiei trebuie în mod irevocabil să devină istorie în R. Moldova, iar cetăţenii nu trebuie să fie înspăimântaţi să-şi exprime opiniile într-un mod legal.
Ca în orice conflict, de ambele părţi ale spectrului politic oamenii pot percepe perspectivele unei negocieri ca acţiuni ce le subminează convingerile privind dreptatea. Ştiu că în tabăra comuniştilor mulţi consideră că Opoziţia a dorit să fure victoria prin mijloace ilegale, în timp ce în tabăra Opoziţiei rănile se referă la acuzaţiile privind eventualele abuzuri electorale, precum şi la violenţele poliţiei. Dar, multe din aspectele acelor zile tulburătoare vor ieşi la iveală numai odată cu trecerea timpului. Ceea ce putem spune noi astăzi – şi ce aşteaptă cetăţenii europeni, de fapt – e ca toţi actorii politici din R. Moldova să depună toate eforturile pentru îmbunătăţirea procesului democratic. Numai astfel poate fi garantată bunăstarea populaţiei R. Moldova. În mod firesc, în acest proces, partea învingătoare – aflată la putere – trebuie să dea dovadă de mai multă generozitate şi responsabilitate. Într-o democraţie, Opoziţia nu trebuie privită ca un perdant, ci ca un participant activ la construirea viitorului statului. Reprezentanţii Opoziţiei trebuie să dispună de locurile lor atât în cercetarea evenimentelor controversate, cât şi în funcţiile parlamentare. Totodată, şi Opoziţia trebuie să dea dovadă de responsabilitate pentru viitorul naţiunii prin participarea la negocierile privind viitorul instituţiilor democratice ale statului. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat acum trei săptămâni – atunci era posibil – noi am fi fost mult mai avansaţi în construirea bazelor solide ale R. Moldova. Ştiu că unii lideri ai Opoziţiei pun sub semnul întrebării înţelepciunea negocierii unei căi pentru ieşirea din această situaţie şi insistă doar pe procesul parlamentar. Cu toate acestea, noi credem cu tărie că problemele menţionate în acest articol sunt foarte importante pentru calitatea procesului democratic din R. Moldova şi ele trebuie abordate de către partidele parlamentare exact în formatul menţionat. Fiecare zi de întârziere riscă să submineze şansele de reuşită.
Toate cele patru partide trebuie urgent să dea dovadă de înţelepciune şi viziune de viitor. Noi, reprezentanţii Uniunii Europene, suntem gata să sprijinim acest proces, precum şi implementarea acestuia. De asemenea, noi aşteptăm ca partenerii R. Moldova să acţioneze împreună pentru viitorul ţării – viitor pe care doar o democraţie poate să-l asigure -, precum şi pentru întărirea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a republicii, dacă e să ne referim şi la contextul soluţionării conflictului transnistrean. Suntem convinşi că, dacă se urmează abordarea de mai sus, R. Moldova va depăşi această criză şi va ieşi din ea mai puternică, mai democratică, devenind un loc mai atractiv şi stabil pentru toţi.
Kalman Mizsei,
Reprezentantul Special al Uniunii Europene în Republica Moldova
