Cu voturile finale numărate, victoria la funcţia de preşedinte a Prim-ministrul rus, Vladimir Putin, a fost confirmată luni. Nu a fost o surpriză faptul că Putin a câştigat un al treilea mandat prezidenţial. Totuşi, reacţia în Rusia, dar şi în lume, a fost important de a fi urmărită, deoarece este direct legată faptul cât puternic se aşteaptă a fi Putin.
Venind din alegerile parlamentare din decembrie, la alegerile prezidenţiale de duminică, 4 martie, starea de spirit în Rusia părea a fi divizată. Sute de mii de oameni au protestat împotriva lui Putin aşa cum ei au crezut că alegerile parlamentare au fost neloiale, deşi niciodată grupurile anti-Kremlin niciodată nu s-au unit într-o mişcare reală, care ar putea ameninţa regimul lui Putin. După alegeri au existat planuri de a protesta victoria lui Putin, dar demonstraţii păreau că ezită, în stradă ieşind doar o fracţiune din mulţimea care ieşea pe străzi anterior.
Se părea că, de asemenea, Putin a vrut să înceapă să se mute dincolo de povestea de disidenţă în masă din Rusia, întâlnind-se luni cu grupurile de opoziţie şi foştii lui rivali la prezidenţiale. Chiar dacă grupurile de protest nu au fost niciodată o ameninţare legitimă la puterea lui Putin, demonstraţiile persistente au determinat totuşi lumea să se întrebe dacă Putin a fost încă lider de nezdruncinat, o putere a unei ţări din ce în ce mai puternică. Reuniunile sale de luni nu au atenuat mişcarea anti-Kremlin, acestea însă arată că Putin este în încercarea de a stopa protestele şi de a arăta lumii că el încă mai deţine controlul Rusiei.
Cum era de aşteptat, majoritatea fostelor state sovietice s-au grăbit să transmită felicitări lui Putin pentru victoria în alegeri. Acest lucru reafirmă că ţările sunt încă parteneri strategici cu Rusia. Revenirea Rusiei în multe dintre fostele state sovietice a fost, în mod constant, o mişcare şi fostele state sovietice vedeau revenirea lui Putin ca un însemn că strategia va continua, dacă nu chiar se va intensifica. Putin a confirmat luni că, în următorul său mandat de preşedinte, accentul principal al politicii externe va fi îndreptat spre fostele state sovietice.
Prima ţară care s-a oferit să acorde sprijin pentru preşedintele reales al Rusiei a fost vecinul de Est, China. Pentru Beijing, sprijinul nu ţine numai de alegerea lui Putin, dar urmăreşte scopul de a legitima regimul actual din Rusia şi de a consolida o Rusie puternică ca odinioară. Aceasta este o parte din credinţa Chinei, văzând în aceasta o alternativă a unei puteri mari în lume, înafară de Statele Unite. Deoarece Beijingul trece printr-o tranziţie de proprie conducere, aceasta speră că Moscova va extinde acelaşi tip de sprijin şi pentru regimul chinez.
Majoritatea dintre greii Europei au fost, în mod special, foarte tăcuţi în ceea ce priveşte alegerile din Rusia. Consiliul European şi Comisia Europeană au fost atât liniştite. Nici Uniunea Europeană, nici Franţa, nu au trimis felicitări lui Putin, ci s-au concentrat asupra neregulilor electorale.
Polonia şi Germania, două state cheie europene, au avut reacţii diferite în privinţa alegerilor din Rusia. Politicile acestor două ţări cu Rusia sunt într-un contrast puternic, aşa cum Polonia face tot posibilul pentru a rezista întoarcerii influenţei Rusiei în întreaga Eurasie, iar Germania optează pentru a conlucra cu Rusia, în încercarea de a gestiona regiunea. Astfel, reacţiile lor nu au venit ca o surpriză. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, şi-a bătut joc de alegerile din Rusia, numindu-le nedemocratice. Alternativ, cancelarul german, Angela Merkel, l-a sunat personal pe Putin pentru a-l felicita şi ai dori succes, oferindu-i „parteneriatul strategic” al Germaniei.
Ultima reacţie importantă a venit din Statele Unite ale Americii. Washingtonul şi Moscova au fost într-un impas destul de tensionat, bazat pe un şir de probleme. Rusia a depus eforturi pentru a schimba planurile Statelor Unite şi de a implementa sisteme de apărare antirachetă în Europa Centrală, precum şi de a solicita sprijinul SUA pentru unele state cheie ex-sovietice, cum ar fi Georgia. La rândul său, Statele Unite vor ca Rusia să înceteze sprijinul pentru regimurile anti-SUA în Iran şi Siria, care ambele s-au grăbit să ofere complimente de victorie lui Putin. Statele Unite ale Americii au susţinut mişcările de protest anti-Putin în Rusia, sperând că ele vor păstra concentrarea asertivă a liderului rus spre interior, şi nu pe problemele externe.
Reacţia Washingtonului în privinţa alegerilor a fost caldă, felicitând poporul rus pentru alegeri, fără însă să se pronunţe despre Putin. Washington vede revenirea lui Putin la preşedinţie ca un semn că dezacordurile dintre ţări ar putea să se intensifice în viitor. SUA ştie că Putin a fost puternic concentrat pe alegeri în ultimele luni. Acum, că alegerile s-au încheiat, Putin va transfera o parte din atenţia sa în încercarea de a crea percepţia că se întoarce pe poziţii, la fel de puternic cum a fost ultima dată.
