Arhitectul A.Bernardazzi a proiectat peste 30 de edificii arhitecturale in Municipiul Chisinau si in alte localitati ale Basarabiei. Cele mai caracteristice cladiri construite dupa proiectele lui A.Bernardazzi sunt: Biserica greceasca din Chisinau, Duma oraseneasca, Judecata de circumscriptie, Scoala populara, Casa M.M.Catacazi(Chisinau), conacul Manuc-Bey din Hincesti, biserica "Al.Nevski" din Ungheni s.a.
Muzeul national de istorie a Moldovei, fondat in 1983, se gaseste intr-un edificiu remarcabil prin arhitectura si istoria Municipiului Chisinau. Este una din putinele imobile pastrate din secoul XIX. Construit in 1837 a apartinut initial negustorului Bogaciov, iar ulterior, a fost propusa drept sediu al Dumei orasenesti, ca in 1842 sa fie inchiriata Gimnaziului regional pentru baieti Nr.1. in prezent, patrimoniul muzeului numara peste 250 000 exponate si colectii, expozitia permanenta ocupind 6 sali cu o suprafata de cca 2000 m2.
Sculptura „Lupoaicei cu Remus si Romulus”. Copia Sculpturii vechi etrusce cu imaginea lupoaicei alaptindu-i pe intemeietorii orasului Roma – personalitatile legendare Romulus si Remus – a fost instalata la sfirsitul anilor 80 in fata Muzeului de Istorie a Republicii Moldova. Aceasta sculptura simbolizeaza originea latina a rominilor basarabeni. Pe postamentul sculpturii este gravat un citat din poetul Mihai Eminescu, referitor la provenienta natiunii rominesti.
Edificiul Primariei reprezinta un complex de cladiri construit in 1901 si devenind un simbol al orasului Chisinau. Deasupra intrarii, amplasata in turnul de la coltul cladirii, a fost montat orologiul, vechi simbol al autoadministrarii locale. Aspectul exterior al cladirii este monumental, format de cornisa proieminenta sustinuta de o arcatura pe console, de parametrul din bosaje cu evidentierea colturilor rezalitelor, strapunse de golurile largi ale ferestrelor cu menouri din piatra, – toate indicind sursa de inspiratie artistica – goticul italian. Cladirea a fost reconstruita dupa deteriorarea dezastruoasa din primele zile ale celui de-al doilea razboi mondial. Din 1951 cladirea si-a reluat vechea destinatie.
Catedrala Nasterea Domnului a fost proiectata intre 1826 si 1830 si construita intre 1830 si 1836 ca urmare a acordarii statutului de capitala guberniala orasului Chisinau.
Ansamblul sculptural "Aleea Clasicilor literaturii romine" a fost inaugurat in anul 1958 si a fost constituit din 12 busturi: V. Alexandri, Gh. Asachi, D. Cantemir, I. Creanga, A. Donici, M. Eminescu, B.P. Hasdeu, A. Hijdeu, N. Milescu-Spataru, C. Negruzzi, A. Russo si C. Stamati. Dupa anul 1989 Aleea Clasicilor se completeaza cu busturile scriitorilor T. Arghezi, L. Blaga, G. Calinescu, Gh. Cosbuc, M. Eliade, O. Goga, M. Cogilniceanu, A. Mateevici, M. Sadoveanu, N. Stanescu, C. Stere, N. Iorga si G. Bacovia. Aleea este in continua schimbare, integrind anual noi personalitati remarcabile pentru cultura autohtona.
Orasul subteran Cricova face parte din patrimoniul cultural si vinicol al Republicii Moldova, fiind situat la circa 15 km de la Chisinau. Subsolurile sau Beciurile Cricova se numara printre cele mai mari subsoluri naturale din lume, situate pe locul minelor de piatra folosita in constructie si avind o lungime de circa 39 km (latimea tunelului variaza de la 6 la 7,5 m).
Monumentul "Stefan cel Mare" este cea mai importanta realizare a sculptorului Al. Plamadeala si a arhitectului Eugen Bernardazzi. Monumentul a fost inaugurat in anul 1927 in Gradina Publica a orasului Chisinau, dupa care a fost transportat in Rominia si reinstalat in Chisinau, dupa incheierea razboiului.
Gara de trenuri din Municipiul Chisinau reprezinta o constructie proiectata de arhitectul L. Ciuprin si construita in anul 1948.
Gradina Publica "Stefan cel Mare" din Chisinau este unul dintre cele mai vechi modele de arhitectura peisajera din Basarabia. Aparitia sa la 1818 a fost posibila datorita initiativei sotiei guvernatorului A. Behmetiev. Gradina are 7 intrari, patru havuzuri, un ansamblu de sculptura – Aleea clasicilor (1958), monumentul lui A. Puskin (1885), monumentul lui Stefan cel Mare (1927). Este de o importanta nationala.
Cladirea Muzeului de Arheologie si Etnografie al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova este ("Casa Iamusevschi") construita la sfirsitul secolului XIX, din piatra si partial tencuita. Autorul proiectului este A.I. Bernardazzi. Este un monument de importanta nationala.
Universitatea Tehnica din Moldova. Ocupa fostul sediu al Camerei Fiscale, construita in anul 1901. Arhitectul proiectului a fost Gasket Junior. Are in plan forma de careu, in aripile orientate spre curte fiind amplasate la parter sali de festivitati.
Spitalul Orasenesc de Copii – construit din piatra alba, fetuita, ridicata in anii 1955-1956. Autorul cladirii: arhitectul I. Smurun. Institutiile curative apar pe teritoriul Basarabiei abia la inceputul sec. XIX. Cel mai vechi spital din Republica Moldova este considerat complexul spitalului orasenesc din Chisinau, infiintat in 1813 ca spital militar, dar care a functionat ulterior si ca spital orasenesc al zemstvei. El era amplasat pe Drumul Moscovei (actualul bd. Stefan cel Mare) colt cu strada A. Lapusneanu si includea sapte edificii. Exista, ce-i drept, si unele versiuni conform carora cel mai vechi spital din Chisinau ar fi "Spitalul evreiesc pentru nevoiasi" situat in partea veche a orasului, in regiunea strazii Causanskaia (actualmente str. Columna). Pe planul Chisinaului din 1817 (asa numitul "Plan al lui Ozmidov" ) este evidentiata o casa de piatra, unde, conform legendei, se afla initial acest "Spital evreiesc", existent inca inainte de anul 1812 – an in care Basarabia a intrat in Imperiul Tarist. in anul 1834 la Chisinau a fost infiintata Societatea de caritate care intrunea spitalul orasenesc, spitalul evreiesc si doua aziluri pentru copii si batrini.
Muzeul Tinutului natal, este cel mai vechi stabiliment muzeal din Republica Moldova, fondat pe baza exponatelor expozitiei agricole din 1889. La inceput se numea "Muzeul zoologic, agricol si al mestesugurilor al Zemstvei din Basarabia". Initiatorul organizarii muzeului a fost A.F. Stuart, magistru in zoologie, care a gazduit exponatele intr-o sala a Upravei Zemstvei Guberniale, al carei presedinte era (str. Sciusev, nr. 103). Sediul Muzeului a fost plasat in partea de sud a cartierului ocupat de Uprava, intre ele fiind plantata prima gradina botanica din Chisinau cu vegetatie caracteristica pentru flora regiunii. Cladirea Muzeului este o prezenta exotica pe meleagurile noastre, drept sursa de inspiratie servind arhitectura arabo-mauritana, care a oferit interioare ample, oportune pentru desfasurarea expozitiilor intr-un spatiu inchis. Muzeul, ca tip edilitar, prezinta interes si din punct de vedere al expozitiei artistice, fiind o premiera in repertoriul arhitectural al regiunii, unde pina in prezent pentru sediile muzeelor sunt utilizate cladiri concepute si construite pentru alte destinatii functionale. Interioarele au fost inzestrate din belsug cu stucuri, vitralii, detalii si elemente constructive din metal etc. Muzeul ocupa cladirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani. Destinat pentru instruirea fetelor din familiile nobile, cladirea a fost conceputa in spiritul Renasterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe. Are in plan in forma literei "T", scos in evidenta de structura rezalitului fatadei principale, acoperit cu o piramida incununata cu un foisor. El isi asuma pondera limbajului plastic, fiind inzestrat cu nelipsitul balcon-tribuna, amplasat deasupra intrarii, parte indispensabila a institutiilor de invatamint din acea perioada. in nisele din pereti erau amplasate cindva statui alegorice, care se armonizau cu piatra fetuita a parterului si detaliilor contrastante de caramida rosie a parterului. Pinacoteca a fost fondata la sfirsitul anului 1939, dar in timpul r
azboiului colectiile s-au pierdut. Muzeul a fost reinfiintat din nou in 1944 cu lucrari, donatii ale fondurilor plastice centrale din Moscova si Leningrad. Fondurile actuale numara peste 30 000 unitati expozitionale, suprafata salilor de expozitie fiind de 800 m2. Operele de arta din patrimoniul muzeistic sunt grupate in 5 sectii: arta medievala si creatie populara; arta basarabeana si contemporana; arta rusa, vest europeana si orientala, scenografie si arta decorativ-aplicativa
