Connect with us

Diaspora

Stela Stângaci: Moldova este prezentă în Italia cu ce are mai de preţ – oamenii săi / INTERVIU

Publicat

pe

Interviu cu Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană, Stela Stângaci, oferit pentru Moldova.ORG în contextul consemnării a 22 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Italia.

Italia a fost printre destinaţiile cele mai atractive pentru concetăţenii noştri aflaţi în căutarea locurilor de muncă.  Dat fiind faptul că în perioada 2004-2007 aţi fost Consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Repiblica Italiană cunoaşteţi cum a evoluat situaţia moldovenilor în această ţără. Cât de mult s-a schimbat?

În anul 1998 erau doar 15 mii de cetăţeni moldoveni cu şedere legală pe teritoriul Italiei. La moment  numărul lor se ridică uşor la 300 de mii. În această cifră se încadrează şi  cei veniţi în Italia cu paşapoarte româneşti, bulgăreşti sau ale altor state UE. Aceşti cetăţeni se află în condiţii de legalitate, ceea ce le oferă drepturi, garanţii sociale, le permite să-şi reîntregească familiile. Aceasta este marea diferenţă. La început majoritatea moldovenilor aveau un statut ilegal în Italia. Cu actele în regulă, ei s-au unit în zeci de asociaţii, care se află pe întreg teritoriul Italiei. Avem peste 20 de parohii şi preoţi moldoveni. Mai mulţi concetăţeni au fost aleşi consilieri comunali în consiliile pentru străini. Deci, situaţia s-a schimbat mult. A avut loc un proces firesc, pe de o parte, de integrare a moldovenilor în societatea italiană, iar pe de altă parte, de consolidare a diasporei.

Constataţi că diaspora moldovenească din Italia a devenit mai vizibilă, mai activă?

Într-adevăr, diaspora moldovenească a devenit mai vizibilă, mai bine structurată. Asociaţiile moldovenilor din Italia sunt foarte active. Şi nu doar pe dimensiunea cultural-artistică, de promovare a valorilor şi tradiţiilor naţionale. Multe dintre ele sunt implicate activ în voluntariat, în domeniul social şi reprezintă puncte de referinţă importante pentru cetăţenii noştri, mai cu seamă în actuala situaţie de criză, când mulţi au pierdut locurile de muncă. Bunăoară, pe 3 aprilie, la Veneţia, vom organiza cu ministerul italian al muncii şi cu asociaţiile noastre o reuniune cu genericul ”Comunitatea migranţilor moldoveni: integrare, muncă”, unde vom pune în discuţie problemele şi vom căuta împreună soluţii.

E lucru ştiut că toate diasporele sunt în vizorul autorităţilor ţărilor de reşedinţă. De altfel, problemele migranţilor, în unele ţări europene, a devinit temă de dispută între forţele politice. În Italia, care este situaţia în acest context,  cu referire la cetăţenii moldoveni?

Am mai spus-o şi cu alte ocazii. Moldovenii au o faimă bună în Italia. Se integrează bine. Nu creează probleme. Da, există anumite forţe politice de extremă dreaptă care se pronunţă împotriva imigranţilor, însă ponderea lor este mică. În general, italienii sunt primitori şi deschişi faţă de străini. Poate tocmai pentru că au cunoscut şi ei din plin, de-a lungul istoriei lor, pâinea amară a imigraţiei.

În virtuitea activităţii, aveţi întâlniri cu concetăţenii noştri şi probabil, discutaţi şi despre anumite  probleme de ordin social. Ei reclamă necesitatea semnării unui Acord bilateral de protecție socială între Guvernele Moldovei şi Italiei? Cunosc că demult se discută la nivel oficial despre acest document?  

Evident că reclamă. Şi sunt absolut în drept să o facă. Despre acest Acord, într-adevăr, se discută de mai mult timp. De fapt, e o problemă sensibilă pentru italieni. Este un Acord care îi angajează la cheltuieli bugetare. Ori de câte ori am avut ocazia, am solicitat părţii italiene să purcedem la negocieri. Recent am avut o reuniune la Ministerul italian al muncii şi politicilor sociale şi  am reiterat necesitatea încheierii unui astfel de acord. În final, am avut acceptul părţii italiene de a organiza în scurt timp consultări moldo-italiene la acest subiect.

Susţinerea migranţilor este printre preocupările  Guvernului de la Chişinău, astfel a lansat mai multe proiecte de susţinere în acest scop. Un exemplu ar fi “Pare 1+1”, dar şi altele finanţate de UE. Având  singuranţa unui loc de muncă bine plătit, garanţia unei vieţi decente în Moldova, consdieraţi că concetăţenii noştri din Italia, ar dori să revină acasă?

Indiscutabil,  astfel de programe sunt binevenite. Cunosc mai mulţi moldoveni din Italia care şi-au deschis afaceri în Moldova datorită programului Pare 1+1. Referitor la fondurile europene, spre regret, cetăţenii noştri încă nu prea cunosc cum să le valorice, cum să întocmească corect un proiect. La acest capitol mai avem de muncit.

În ceea ce priveşte decizia de a reveni acasă, cred că moldovenilor nu le trebuie prea mult ca să se lase convinşi. Un loc de muncă care le-ar  asigura  un trai decent ar fi cel mai puternic argument.

Relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi Italia au fost stabilite acum 22 de ani, cooperarea bilaterală dezvoltându-se în baza unui cadru juridic format din 34 de acorduri bilaterale. Ţara noastră  cu ce este prezentă mai mult în Italia?

Moldova este prezentă în Italia cu ce are mai de preţ – oamenii săi, harnici şi cumsecade. Mi-ar place să fim mult mai prezenţi cu valorile noastre culturale, dar şi cu produsele şi mărfurile noastre. Ne vom dedica cu prisosinţă acestui obiectiv.

Acest lucru ar fi posibil odată cu inaugurarea Consulatului General al Republicii Moldova la Milano, Ambasada de la Roma axându-se mai mult pe alte aspecte, decât cel consular?

Deschiderea Consulatului la Milano, într-adevăr, va reduce din presiunea consulară asupra Ambasadei. Astfel, ne vom putea dedica mai mult activităţii diplomatice propriu-zise, promovării cooperării politice, economice, culturii, dezvoltării relaţiilor de înfrăţire şi a parteneriatelor la nivel local.

Citește mai departe

Diaspora

Diaspora din Italia protestează împotriva concertelor lui Șor: „Noi nu acceptăm artiștii voștri, plătiți din banii furați”

Publicat

pe

De către

Diaspora din Italia se va aduna duminică, 18 noiembrie, la ora 12:00, la Torino, pentru a protesta împotriva concertului organizat de Ilan Șor, primarul orașului Orhei, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani.

„Duminică, începând cu ora 12:00, în fața sălii de concert unde va cânta Anastasia Lazariuc, vom protesta împotriva acestor concerte ale lui Șor. La ora 13:00 vom da citire mai multor declarații ale participanților la acest protest, care vin din mai multe orașe ale Italiei. Protestul este autorizat de către poliția din Torino. Vă invit să fim calmi, civilizați și să demonstrăm că suntem uniți și nu ne lăsăm provocați”, susține Larisa Cibotaru-Olarescu, o moldoveancă stabilită în Italia.

Potrivit ei, protestul este împotriva  politicienilor compromiși, care încearcă să le cumpere voturile cu astfel de concerte gratuite.

„Diaspora nu acceptă cadouri, nu acceptă bani, nu se vinde și nu este de partea hoților. Noi nu acceptăm în viitorul Parlament persoane implicate în furtul miliardului, trădătorii de neam, persoane care nu recunosc limba acestei țări, persoane care-și bat joc de acest popor și fără rușine, duc la pierzanie această lume. Nu mai admitem în diasporă concerte gratuite, concerte care vin să ne umilească și să ne cumpere votul”, susține reprezentanta Diasporei din Italia.

După protest, oamenii sunt invitați la un concert organizat de Diasporă, unde va cânta artista Zinaida Bolboceanu. „Noi nu acceptăm artiștii voștri, plătiți cu banii furați. Noi nu suntem niște haimanale, cum ne-a numit Șor. Suntem oameni de treabă și stăm legal în Italia. Noi singuri ne aducem artiștii care ne plac și care luptă pentru binele acestui popor”, susține Diaspora.

Amintim că la 21 octombrie curent,  Ilan Șor a organizat un concert la Veneția, iar Marina Tauber a fost huidută de moldovenii din Italia. La doar câteva zile de la acest eveniment, Partidul Șor a anunțat un nou concert pe 18 noiembrie, care va avea loc la Torino.

„O duzină de haimanale fără valoare încearcă în mod deschis să dea peste cap concertele așteptate cu atâta nerăbdare de diasporă. Dacă prima dată, la Veneția, acțiunea lor a arătat a prostie, atunci continuarea acestei istorii și planificarea cu atâta rea intenție a provocărilor, aduce deja a intimidare a concetățenilor noștri, a colaboratorilor Centrului de susținere a compatrioților și, cel mai neplăcut, a hărțuire și intimidare a unor artiști îndrăgiți și cunoscuți”, a declarat Șor, după ce Diaspora din Italia a anunțat un nou protest.

Potrivit comunicatului plasat pe site-ul partidului, sunt pregătite „măsuri dure” pentru cei care vor împiedica organizarea concertului la Torino. „Sunt sigur că acestor nebuni nu le va reuși să împiedice organizarea evenimentului și să-i sperie pe sutele de concetățeni care vor veni la concert. Dar, oricum, această răutate, josnicie, care sunt inspirate, sunt convins, de anumiți lideri politici care îi controlează pe provocatori de la Chișinău, nu vor rămâne nepedepsite. Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate și dure atât față de organizatori, cât și față de executanții  acestei fărădelegi”, a atenționat Ilan Șor.

Menționăm că, la 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. În prezent, el se află în libertate, fiind sub control judiciar, deși numele său figurează în raportul Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară. mai mult decât atât, el vrea să ajungă în viitorul Parlament.

Citește mai departe

Cultură

Concurs // Copiii din diasporă, invitați să scrie poezii sau să facă filmulețe despre țara de baștină

Publicat

pe

De către

Copiii din diaspora Republicii Moldova sunt invitați să scrie o poezie sau să realizeze filmuleț video pe tema „Moldova sunt EU”. Este vorba de un concurs la care pot participa copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani și care locuiesc în afara Republicii Moldova. Cele mai creative, originale, dar și aproape de subiect lucrări vor diplome din partea Guvernului Republicii Moldova, obiecte de artizanat care reprezintă Republica Moldova, precum și „Cartea de Aur”.

Participanții sunt rugați să completeze un formular online, unde vor indica datele de contact și vor încărca materialele pentru concurs. Data limită de aplicare este 10 decembrie. Rezultatele concursului vor fi anunțate în perioada 18-19 decembrie, atât pe pagina oficială a Biroului relații cu diaspora, cât și personal.

Citește mai departe

Diaspora

I-au fost promise cazare gratuită și job ușor în Portugalia, dar a primit lucru foarte greu și periculos

Publicat

pe

De către

Un cetățean al Republicii Moldova a plecat la muncă în Portugalia, prin intermediul unei agenții de angajare.

După o perioadă muncită acolo, Otilian Alinescu și-a făcut curaj să-și facă publică istoria pe Facebook:

„Câte ceva despre iadul de aici. Ne câștigăm pâinica bătând(scuturând) măsline. Lucrul e foarte greu, foarte periculos și dăunător sănătății. În fiecare zi ne ducem la muncă ca la război.

Cu ajutorul la nişte furci la care vibrează coarnele batem măslina. La coadă furcile au motoraş pe benzină. La un copac suntem până la zece oameni(cinci pe o parte, cinci pe alta). Şi acum închipuiți-vă câtă fumăraie e acolo!… De parcă zece oameni cu “drujbele” ar sta la un loc şi le-ar hârâi încontinuu opt ore la rând. Şi noi toată ziua răsuflăm cele gaze. Uneori, când ne întindem să batem pe vârfuri, locul pe unde se elimenă gazele de eşapament
ne e în dreptul nasului.
Un alt pericol pentru sănătate îs măslinele ce zboară ca gloanțele şi când te “zapizdesk” în ochi, vezi stele verzi. Eu mai nu am rămas fără un ochi.
A, da, pe lângă fum mai e şi colbul ce apare în timp ce batem. E un colb toxic. Poate mai toxic decât gazele de eșapament(despre care am scris mai sus). Pricina e că, după fiecare ploaie, sau o dată în săptămână, măslinele se stropesc cu otravă împotriva dăunătorilor. Cea otravă se usucă şi se preface în praf, pe care noi şi-l scuturăm în timp ce batem. De la el ne ustură nu numai în nas ci şi ochii.
Plus, cele furci nu numai că îs grele, ci şi vibrează în mâini. Şi încontinuu opt ore să manevrezi cu ele nu e deloc uşor.
Şi sunetul produs de ele e foarte puternic. Seara, când să adormi, încă îți mai sună în cap mult timp.

O altă pricină, din cauza căreia mulți fug(de obicei, noaptea, peste fereastra), e cazarea. Suntem aproape treizeci de oameni la o bucătărie. Când să dovedeşti să-ți faci mâncare dacă rândul la plită poate să nu te mai ajungă? Din astă cauză eu mai nu mi-am pierdut cunoştința. Nu am dovedit să-mi fac mâncare, m-am dus flămând la lucru şi mai n-am dat ortul popii… Tot aşa rând e şi la baie, şi la WC…

Enlarge

otilian

Arhiva personală a lui Otilian Alinescu

Acum mai deschid nişte cărți. Cum fac bani cei ce aduc lume din Moldova la lucru în Portugalia (în cazul meu, la măsline)? Foarte simplu. Cârligul în care stau agățați mai toți e „drumul plătit de angajator” şi reclama ademenitoare (cazarea gratuită, lucru uşor) ce, în realitate, e minciunică gogonată. Cazarea la noi e 60-100€. Lucrul e foarte greu şi periculos. Plus, lucrările în câmp direct depind de cum e timpul afară. Azi, spre exemplu, din cauză că toată noaptea a plouat, la lucru nu am ieşit. Din săptămâna trecută avem lucrate doar trei zile. Din paisprezece zile doar opt am ieşit la lucru. O altă brigadă în o lună au lucrate doar 15 zile. După cum ați înțeles, de ar şti cel ce porneşte la drum spre bani lungi că în o lună va avea doar 70€, nu cred că s-ar mai porni încoace. Repet, ademenitoare-s cuvintele „drumul îl achită angajatorul”. Aceste cuvinte îs şi caşcavalul din capcană. Angajatorii de aici pun accent pe lumea nevoiașă, săracă. Cei ajunşi aici deja îs legați prin a întoarce banii plătiți de angajator agenției de transport. La noi s-a primit şi mai rău. Două săptămâni am aşteptat să ne facă contractele de muncă şi la cele 130€ (drumul) s-au mai adăugat 150€ (contractul) + după necesitate, avansurile. Acum să socotim: Omul a venit să facă bani. I s-a promis 35-40€ pe zi şi cazare gratuită. Despre 150€ pe contract – nici vorbă. Despre dependență de factorii climaterici – tot.
Ei știu bine că omul dând nas în nas cu realitatea(salariu 28-32€, cazarea 60-100€ şi muncă grea) nu va avea încotro. El deja e datornic şi e impus să muncească. E impus, indiferent de condițiile de muncă sau de lipsa comodităților la locul de trai…

Angajatorii de aici ştiu prea bine că mai mult de jumate dintre angajați vor pleca acasă fără nici o copeică în buzunar sau cu datorii (ca în cazul unui om din odaia noastră, care, îmbolnăvindu-se şi nefiind în stare de a munci, a sunat acasă să-i trimită 385 de euro pentru drum,  contract, avans și cazare. Ei ştiu şi nu-şi bat capul, fiindcă în locul lor vor veni alții. Tot ce se petrece aici e deja un fenomen bine aranjat de a se îmbogăți unii pe naivitatea altora. Mai exact, e 100% escrocherie.”

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com