PE SCURT

Aproximativ 700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, numărul acestora fiind de peste 4 ori mai mare decât în anul 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică din Germania, scrie zf.ro

Românii au devenit astfel, în 2018, a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după turci, polonezi şi sirieni.

PE LUNG

„Creşterea numărului de români din Germania confirmă ceea ce ştiam deja că s-a întâmplat în ansamblul migraţiei româneşti în străinătate din perioada de după criză. Ca urmare e efectelor crizei financiare din 2008, înce­pând cu anul 2012 a avut loc un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care a rezistat mai bine crizei. Astfel, putem vorbi de două fluxuri de emigranţi români în Germania: unii care pleacă direct din România şi unii care vin din alte ţări din Europa“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Univer­si­tăţii din Bucureşti. Într-adevăr, statisticile biroului de statis­tică din Germania arată că cele mai mari creşteri – de peste 30% an la an- a numărului de locuitori români din Germania au avut loc în anii 2013 şi 2014, după care ritmul de creştere a numărului de români care locuiau acolo a mai scăzut.

În ceea ce priveşte structura pe vârste a românilor care locuiesc în Germania, statisticile arată că 27% dintre cei aproape 700.000 de români din Germania au între 30 şi 40 de ani, 23% au între 20 şi 30 de ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani.

PE SCURT

Satul Scoreni ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness dacă va implementa proiectul propus de tinerii din cadrul Școlii de Gândire Critică Challenger. Tinerii și-au propus să crească numărul de turiști din respectiva localitate prin construcția celui mai mare butoi din lume. Astăzi, recordul este deținut de Heidelberg, un oraș din Sud-Vestul Germaniei.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE LUNG

Astăzi, participanții la cea de-a șasea ediție a Challenger au supus votului patru proiecte care ar crește numărul de turiști interni și externi în satul Scoreni. Localitatea a fost selectată în urma unui concurs, în finala căruia s-au regăsit satele Râșcova, Pohrebeni și Scoreni.

Pentru a identifica problemele cu care se confruntă localnicii, cu susținerea primarei satului Svetlana Tabacari, tinerii Challengeri au bătut în 295 de porți și au aflat că opt din zece scoreneni sunt gata să ajute la organizarea unui eveniment care ar aduce turiști în sat, iar șase din zece sunt conștienți că nu doar primăria este responsabilă de cum arată localitatea. Mai mult, 91% dintre localnicii cu care au discutat tinerii consideră că locuiesc într-un sat frumos.

În urma a patru vizite în teren și o lună de dezbateri și pregătiri, tinerii din cadrul Școlii de gândire critică Challenger au prezentat localnicilor patru proiecte care ar putea atrage mai mulți turiști în Scoreni.

Ideea nr. 1 – Construcția celui mai mare butoi din lume

Fiind cunoscut pentru dogarii săi, Scoreni are simbolul butoiului și pe stema satului. Astfel, prima idee propusă a fost construcția celui mai mare butoi din lume, care ar avea 10 metri în înălțime și opt în lățime și un volum de 250 de mii de litri.

Butoiul ar fi amplasat în centrul satului și ar putea găzdui diverse expoziții, vânzarea de produse locale precum plăcinte, sarmale, vin de casă, miere, materiale de dogărie etc.

Responsabili de construcția monumentul s-ar face specialiști în dogărie și localnici. Pentru ridicarea acestui monument ar fi nevoie de 80 de mii de lei. Dacă localnicii ar dispune de această sumă astăzi, polobocul ar fi gata de hramul satului, pe 28 august.

În prezent, cel mai mare butoi se află în Germania și are înălțimea de opt metri și lățimea de 6,5 metri.

Ideea nr. 2 – BootFest – Festivalul Butoiului

Pornind de la aceeași premiză, al doilea proiect supus votului a fost organizarea „celui mai incendiar” Festival al Butoiului – BootFest, care ar fi organizat pe teritoriul vechiului stadion. Autorii proiectul consideră că la un astfel de eveniment s-ar aduna circa o mie de vizitatori. În cadrul festivalului, butoiul ar fi în centrul atenției – s-ar organiza jocuri cu simbolul butoiului, scaunele, mesele și coșurile de gunoi vor fi în formă de butoaie, iar localnicii vor putea să-și vândă bucatele, vinul și butoaiele.

Pentru organizarea unui astfel de festival ar fi nevoie de 25 de mii de lei, bani care care vor fi recuperați din vânzarea biletelor.

Ideea nr. 3 – Case Rurale

În urma sondajului realizat în sat printre cei 295 de scoreneni, tinerii de la Challenger au aflat că 56 sunt gata să primească oaspeți la ei acasă. Astfel, a treia idee a fost organizarea caselor rurale, care ar oferi un loc de odihnă pentru turiști, cu elemente naționale. Întrucât fiecare gospodărie constă dintr-o casă mare (pentru oaspeți) și alta locuită, printr-o mică investiție, localnicii ar putea caza, hrăni și oferi mici distracții turiștilor în schimbul unei sume de bani.

Potrivit autorilor proiectului, în funcție de câte lucrări necesită casa respectivă plus cheltuieli de promovare, scorenenii trebuie să investească de la zero la 20 de mii de lei în casele pentru oaspeți (casa rurală). O casă rurală ar aduce un venit de circa 307 de mii de lei anual.

Ideea nr. 4 – Traseul turistic „Scoreni-Căpriana”

În prezent, satul Scoreni nu este inclus în niciun traseu turistic. Mai mult, cele existente ocolesc satul în cauză. Astfel, cel de-al patrulea proiect propune realizarea unui traseu turistic ce ar începe în Chișinău și s-ar încheia în Căpriana. Acesta ar trece prin satul Scoreni și ar avea opriri la troița de la intrarea în sat, la biserica satului, atelierul dogarului Gheorghe Miron, prisaca și stejarul lui Ștefan cel Mare. Traseul ar avea lungimea de 70 de km și ar putea fi parcurs pe diferite căi – mașină, bicicleta sau pe jos. Proiectul include realizarea unor broșuri informative despre obiectivele turistice din sat și construcția unui punct comercial în sat, unde s-ar vinde diverse produse autohtone, suvenire și altele.

Traseul turistic ar fi înregistrat la Agenția Națională a Turismului și promovat în rândul agențiilor de resort și pe rețelele sociale. Autorii proiectului au menționat și posibilitatea organizării unui maraton de 42 de km pe traseul Chișinău-Scoreni. În implementarea proiectului ar fi implicați tinerii de la Challenger, localnicii, Angenția Națională de Tursim și primăria Scoreni.

Pentru realizarea acestui proiect ar fi necesari 60 de mii de lei.

***

Cele patru proiecte au fost supuse votului în rândul localnicilor prezenți la întâlnire. Proiectul care a acumulat cele mai multe voturi a fost „Cel mai mare butoi din lume”, care a fost votat de 67 de persoane. Pe locul doi s-a situat ideea de organizarea Festivalului BootFest.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE SCURT

În anul 2018, fluxul de migranți în Rusia a constituit 124,9 mii de oameni – cel mai mic indicator din toată perioada de după destrămarea Uniunii Sovietice, arată Institutul de prognozare și cercetare sociologică din Federația Rusă

PE LUNG

Aceste date au fost publicate în revista de monitorizare lunară a situației social-economice și stării de sănătate ale populației. Trebuie de ținut cont de faptul că aceste cifre reprezintă acei migranți care s-au înregistrat la intrarea în Rusia pentru o perioadă între 9 luni și 5 ani, după care se consideră plecați în mod automat.

Numărul de migranți au scăzut aproape din toate țările, cu excepția Armeniei, Azerbaidjanului și Turkmenistanului. Cel mai mult a scăzut numărul celor veniți din Usbekistan și Ucraina, țări de unde anterior a venit cel mai mare număr de migranți în Rusia. Din aceste țări, în 2018, au venit de 3,2 ori mai puțini migranți decât anterior.

În raport este arătat că numărul migranților din Republica Moldova a scăzut de la 18,6 mii oameni în 2012 la 7,7 mii oameni în 2018.