De Mario Balint, Chişinău
80% dintre moldoveni se declară săraci, 30% ar vota cu Partidul Comuniştilor, iar dacă preşedintele ar fi ales direct, peste 25% dintre cetăţeni ar vota cu Vladimir Voronin. Majoritatea cetăţenilor consideră că limba ar trebui să se numească "moldovenească"
80% dintre moldoveni spun că sunt săraci şi foarte săraci, 64% consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, iar dacă s-ar organiza alegeri, 30% dintre ei ar vota cu Partidul Comuniştilor, potrivit unor concluzii ale Barometrului de Opinie Publică pe luna mai, dat publicităţii în Republica Moldova.
Dacă preşedintele ar fi ales de popor, aşa cum doresc formaţiunile liberale, peste 25% dintre cetăţeni ar vota cu fostul preşedinte comunist, Vladimir Voronin, se mai arată în barometrul realizat de Institutul de Politici Publice şi Fundaţia Soros Moldova, pe un eşantion de 1115 respondenţi cu o marjă de eroare de plus/minus 3%.
Comentatorul politic al televiziunii NIT, Victor Nichituş, a declarat pentru Radio România Actualităţi, că procentul cetăţenilor care consideră că ţara merge într-o direcţie greşită este "suprinzător de mare", deşi actuala putere face eforturi pentru integrarea în Uniunea Europeană şi apropierea de România.
De cea mai mare încredere în rândul electoratului continuă să se bucure PCRM, cu 38%, fiind urmat de formaţiunea premierului Vlad Filat, PLDM, cu 34%, Partidul Liberal, al preşedintelui Mihai Ghimpu, cu 28,5% şi Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cu 27%, cu o descreştere de 13% faţă de precedentul Barometru de opinie.
Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare anticipate, 40% dintre persoanele care au declarat că vin la vot, ar vota cu PCRM, 26% cu PLDM, 12% cu PDM şi 11% cu PL. 76% din electorat se pronunţă pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova prin vot direct.
Dacă mâine, preşedintele RM ar fi ales prin votul direct al cetăţenilor, 25% dintre moldoveni ar vota cu liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, 20,4% cu liderul democrat Marian Lupu, 18,3% cu actualul premier Vlad Filat şi 5,3% cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Actualul preşedinte interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu ar obţine doar 1,5% din voturile alegătorilor moldoveni.
Deşi gradul de interes al populaţiei faţă de politică a crescut de la 14%, în octombrie 2008, la 30% în mai 2010, încrederea în instituţiile statului a scăzut constant: de la 44% la 27% – în guvern, de la 41% la 26% – în parlament şi de la 35% la 24% în preşedinţele ţării. Cele mai mici cote de încredere, astăzi, sunt înregistrate pentru partidele politice, cu 17% şi sindicate, cu 19%.
Analistul independent Vlad Lupan, spune că scăderea popularităţii fostului candidat la preşedinţia Moldovei, Marian Lupu, sub cea a fostului preşedinte Vladimir Voronin şi la mică distanţă de Vlad Filat, plasat al treilea, era previzibilă.
"Dacă nu vor fi organizate alegeri anticipate foarte curând, Partidul Democrat din Moldova va pierde teren în continuare".
Totodată, Vlad Lupan este sceptic faţă de corectitudinea eşantionului de sondare şi marja de eroare, care nu o dată, spune el, au fost cosmetizate!
Majoritatea cetăţenilor consideră că limba ar trebui să se numească "moldovenească"
Două treimi din populaţie consideră că limba vorbită pe teritoriul ţării trebuie să se numească "moldovenească", iar o treime – "limba română". 54% din populaţie este de acord ca limba rusă să fie a doua limbă de stat.
Aproximativ 67% din populaţia chestionată este de părere că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului, procent în creştere cu 15% faţă de anul 2008.
În legătură cu evenimentele din 7 aprilie 2009, despre care Alianţa pentru Integrare Europeană afirmă că a fost o acţiune diversionistă a fostului partid comunist de guvernământ, 40% din populaţie consideră că evenimentele au fost o tentativă de lovitură de stat îndreptată împotriva PCRM, 41% că manifestaţiile, iniţial paşnice, au degenerat în vandalism şi violenţă, şi doar 1,5% din populaţia chestionată consideră că evenimentele din 7 aprilie 2009 au fost provocări organizate de partidul de guvernământ.
50% din populaţia Moldovei consideră că Rusia trebuie să fie Partenerul Strategic al Republicii Moldova, iar 36% doreşte ca Uniunea Europeană să deţină acest statut.Cu toate acestea, 61% din populaţie se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar 22% pentru aderarea la NATO.
