Soarta basarabenilor din stânga Nistrului

De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Noi vorbim de Transnistria, de cei ce locuiesc în această republică criminală şi ilegală, de chinurile la care sunt supuşi zilnic cei ce îşi permit să vorbească limba română, şi atât.

Ne este milă, îi compătimim, dar în acelaşi timp nu ridicăm un deget pentru ai apăra, pentru ai susţine măcar. Ne este frică să ne exprimăm nemulţumirea faţă de nedreptatea de care au parte cei ce locuiesc în stânga Nistrului.
Locuitorii cărui stat se consideră cetăţenii din republica separatistă Transnistria? Cine trebuie să le apere drepturile?

Zilnic în stânga Nistrului sunt agresaţi cei ce au curajul să vorbească limba română, cei care îşi doresc o Moldovă unită, cei ce gândesc şi simt româneşte. De partea cealaltă a balanţei, cei (administraţia Republicii Moldova), interesele cărora le apără aceşti cetăţeni, acolo, în inima inamicului, nu se arată interesaţi de sacrificiul pe care ei îl fac. Văzând un astfel de dezinteres, se conturează câteva întrebări. Guvernarea de la Chişinău mai consideră Transnistria teritoriu al Republicii Moldova? Cetăţenii din stânga Nistrului sunt priviţi drept cetăţeni ai Republicii Moldova?

Dacă răspunsul la cele două întrebări de mai sus este afirmativ, atunci nu ar fi indicat ca guvernul de la Chişinău să ia atitudine în cazul agresiunii faţă de cetăţenii acestui stat? Ce fel de stat democratic şi apărător al drepturilor omului mai este Republica Moldova, când cetăţenii acestuia sunt agresaţi şi maltrataţi pentru simplul fapt că vorbesc limba de stat şi apără integritatea statală a ţării?

Masacrul intelectual şi fizic început împotriva românilor din stânga Nistrului este în plină desfăşurare, iar noi cei din dreapta Nistrului dăm din umeri şi rămânem simpli spectatori la tot acest tragic spectacol.
Dacă nu suntem în stare să ne apărăm cetăţenii, atunci despre ce statalitate şi integritate mai putem vorbi.

Ei rămân să lupte acolo, peste Nistru, fiindcă îi doare sufletul pentru neam, iar noi rămânem indiferenţi, fiindcă aşa-i stă bine moldoveanului.

În argumentarea celor scrise mai sus puteţi citi scrisoarea deschisă adresată guvernului Republicii Moldova de către dna Eleonora Cercavschi, directorul Liceului Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt ” din or. Grigoriopol cu sediul în s.Doroțcaia, r-ul Dubăsari.

 "Parlamentul Republicii Moldova,
 Procuratura Generală al Republicii Moldova,
 Guvernul Republicii Moldova,
 Ambasadorilor țarilor acreditate în
 Republica Moldova.
 Misia OSCE în Republica Moldova.

 Stimați deputați, guvernanți și ambasadori,

 Din anul 1996 activez în calitate de director al Școlii nr.1 cu predare în limba română, iar din 2004 – reorganizată în Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt ”din or. Grigoriopol cu sediul temporal în s.Doroțcaia, r-ul Dubăsari.

 Aflîndu-mă aici, în stînga Nistrului în epicentrul evenimentelor declanșate de autoritățile separatiste de la Tiraspol odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova.Subsemnata avînd o altă viziune decît cea a separatiștilor, am avut de suferit împreună cu familia fiind atacați psihic, moral și fizic pe parcursul acestor ani.

 În anul 1992, în timpul evenimentelor tragice, am fost refugiată în or.Chișinău. Fiind conștientă de situația grea în care se afla Țara, nu am cutezat să deranjez autoritățile pentru a obține apartament sau să caut alt profit . Încercam să conving populația refugiată că trebue să ne întoarcem acasă. Dîndu-mi foarte bine seama de pericolul la care mă supun întreună cu cei 2 copii ai mei, totuși am avut curajul să mă întorc și să continui să fac tot ce a fost și este în puterele mele pentru întregirea Țării.

 Pe parcursul acestor ani, cu părere de rău, nu a fost manifestată din partrea Statului Republica Moldova nici o atenție sau grijă cît de mică față de cei, care apără integritarea Țării de mai mult de 20 ani. De menționat, că marea majoritate a profesorilor din cele 8 instituții cu predare în limba română din stănga Nistrului sunt femei, mai grav este, că sunt folosiți și afectați copiii.

 Guvernul ar fi trebuit să-și asume o responsabilitate deosebită față de această categorie de oameni, care zilnic sunt supuși pericolului aparînd integritatea Țării, trăind nu numai emoții negative, dar suportînd și sărăcia fără a avea vre-o speranță spre o schimbare pozitivă a situației.

 Ceea ce am relatat mai sus, se confirmă încă odată si prin faptul că pe data de 29 noiembrie 2011, în jurul, orei 4 dimineața, a fost grav agresat la domiciliu de către trei persoane doi cetățeni ucraineni și unul cetățian rus, fiul meu Jmacov Alexandru (anul nașterii 1986 absolvent al școlii cu predare în limba română din or. Grigoriopol).

 Pe fecior l-am transportat la spitalul de urgență din or. Chișinău, aici a fost internat în secția oro-maxilo – facial, diagnoza “Fractură bilaterală a mandibulei de jos ” și supus unei intervenții chirurgicale. Cu părere de rău, s-a depistat după externare, că nu i-a fost acordat ajutorul medical deplin, avînd nevoie și de intervenția medicului neurolog. Fiind posesor al poliței de asigurare medicală, este nevoit să-și continue tratamentul la locul de trai din cont propriu; diagnoza medicul neurolog din Grigoriopol “Comoție cerebrală. Este grav că acest tratament a venit cu întîziere.

 În acea dimineață de 29 noiembrie în jurul orei 9, am sunat la Biroul Reîntegrării, aducăndu-i la cunostință dlui Balan Gheorghe despre cele întîmplate. Dl Balan mi-a promis, că se va gîndi, cu ce mă poate ajuta, dar pînă acum nu a intervenit nici întrul-ul fel.

 De asemenea prin întermediul anticamerei Dlui viceprim-ministru Eugen Carpov, am solicitat audiență la Domnia sa, dar m-am ciocnit de aceeași indiferență.

 Tot pe data de 29 noiembrie 2011, pe numele Ministrului Afacerilor Interne am depus o cerere cu rugămintea de a interveni în acest caz. Dar peste cîteva zile în timpul unei convorbiri telefonice cu persoana de la MAI – responsabilă de dosar, mi s-a comunicat că, acest caz nu poate fi cercetat motivînd că dînșii nu au posibilități de a interveni în stănga Nistrului. Și aceasta se întîmplă nimai după căteva zile de la întîlnirea Dlu Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova, cu Igor Smirnov liderul separatist de la Tiraspol, unde au fost făcute declarații precum că vor colabora în privința criminalității.

 Nu este unicul caz în stănga Nistrului, cînd vorbitorii de limbă română sunt agresați. Cu părere de rău, populația nu are la cine se adesa după ajutor. Organele constuționale al Republicii Moldova, dar mai ales, Biroul Reîntegrării menit și pentru a proteja populația de atacurile separatiste, de fiecare dată au rămas indiferenți față de acești cetățeni oropsiți de soartă.

 Această indiferență demonstrată pe parcursul anilor, de către autoritățile legitime de la Chișinău, a adus la situația că populația din raioanele de est își înscrie copiii în școlile cu predare în limba rusă și masiv acceptă cetățenia Rusiei. Prin aceasta mulți din cetățeni își asigură nu numai un loc de muncă, dar și protecție de care sunt lipsiți, de multe ori cu bună știință din partea guvernanților din Chișinău.

 După atîția ani de sacrificiu în numele Democtației și reîntregirii Țării în aceste clipe de grea cumpăna pentru familia mea, am rămas singură în fața faptului. În cele din urmă mi-am dat seama că toți acești ani am fost o unealtă în mîinile politicenilor hăpsini de putere.

 Totuși, încă mai sper, că organelle statului își vor face datoria față de populația care este supusă abuzurilor de către autoritățile separatiste de la Tiraspol.

 Tot odată, solicit să fie luate măsuri concrete din partea autorităților constituționale referitor la persoana mea și membrii familiei mele.

 Solicit condiții de trai decent, conform meriterlor pe care le am. Altfel spus: o viață lipsită de emoții negative la care sunt supusă zilnic pe parcursul anilor, în caz contral voi fi nevoită să recurg la acțiuni de protest.

 Cu deosebit respect: Eleonora Cercavschi
 Cavaler al Ordinului Național al Republicii Moldova „Ordinul Republicii” 2010.
 Posesor al Ordinului Național al României “Servuciu Credincios”în grad de Comandor, 2000.
 Laureat al Premiului Internațional “O Lecție de Democrație -Ion Rațiu” oferit de Centrul Iuternațional Wodrow Wilson din Washsigton, SUA, 2008.

 21 decembrie 2011.
 Tel. 069156031

E-mail: cercavschi@ yahoo.com"

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.