Marian Lupu: „Interesul general al țării este mult mai important decât nişte ambiţii segmentare sau interese corporative de partid.”
Criza constituţională a trecut déjà de 630 de zile în Republica Moldova. Ţara trece printr-un impas constituţional şi nu reuşeşte de aproape doi ani să-şi aleagă un preşedinte. Şeful statului trebuie ales de legislativ, cu majoritate de voturi ale deputaţilor, care nu a putut fi atinsă în ciuda celor două scrutine anticipate, convocate în aceasta perioadă de timp. Ce şanse ar mai fi ca acesta să fie totuşi ales? Căutam să aflăm răspuns de la preşedintele interimar Marian Lupu, speakerul Parlamentului.
Marian Lupu: „Avem o opţiune. Şi ea depinde de răspunsul Curţii Constiţionale, urmare a sesizării transmise sub semnatura reprezentanţilor AIE. Dacă într-adevar acest răspuns va fi în masură să permită completarea vidului constituţional, atunci ar fi într-adevăr o soluţie. Asta ar presupune o lege organică care să întrunească majoritatea de 51 de voturi din 101. Presupun că Curtea va face uz şi de posibilitatea unor consultări cu organizaţiile europene.
O altă opţiune ar fi cea care a fost lansată de domnul Voronin, de opoziţia parlamentară: să se meargă pe calea alegerii unui candidat apolitic. Dar orice propunere care este lansată de către opoziţie, întâi şi întâi de toate tinteşte ca obiectiv nu depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului, în condiţiile în care PCRM-ul patru ani de zile ramâne în opoziţie. Opoziţia vrea, cu orice preţ, sa revină la putere. Există o singură cale pentru a obţine acest scop: destrămarea AIE şi formarea unei noi coaliţii cu participarea PCRM. Iată care este scopul evident al PCRM.”
Europa Liberă: Careva din cadrul AIE se lasă provocat să părăsească coaliţia de guvernare şi să facă o alianţă cu PCRM?
Marian Lupu: „În alianţă noi nici nu purtăm asemenea discuţii, cu toate că unele subiecte din trecut, de exemplu nişte voturi mai comune care s-au produs, mai accidental sau mai puţin accidental, au fost discutate; sau, de exemplu, acele întrevederi care au avut loc într-o manieră mai separată şi mai puţin transparentă. Însă, în politică niciodată nu trebuie să spui niciodată. Pot fi diferite situaţii şi aici într-adevăr fiecare raspunde pentru propriile decizii şi propriile acţiuni.
Pot vorbi în numele PD că noi nu vedem nicio posibilitatea pentru resetarea actualului format politic. Ba mai mult, ca atare noi am spus că dacǎ cineva o să abordeze o asemenea întrebare sau va încerca să facă acest lucru, noi nu vom participa la acest exerciţiu.”
Europa Liberă: Înţeleg că nu mai căutaţi cele două voturi din partea deputaţilor comunişti ?
Marian Lupu: „Unii spun ca funcţiile rezultate ale acestor alegeri locale, în caz dacă PCRM ia mai puţine voturi, atunci s-ar putea aplica acest scenariu. In viziunea mea, dacă PCRM îşi menţine rezultatele în comparaţie cu anul 2007 – nu se schimbă nimic. Mai mult ca atât: dacă PCRM-ul obţine rezultate mai proaste, pentru dânşii motivaţia de destramare a AIE devine una şi mai puternică. Adică, şi în acest caz, şanse să se vină cu două-trei sau mai multe voturi pentru alegerea şefului statului – nu, eu personal nu le văd. De aceea, dacă o să fie avizul pozitiv al Curţii Constituţionale, acest model este unicul care într-adevar ar garanta şi depaşirea crizei politice şi, pe de altă parte, menţinrea în continuare a actualului format politic al Alianţei.”
Europa Liberă: Pentru că v-aţi întors recent de la Bruxelles, şi pentru că până nu demult structurile europene insistau asupra unui dialog între putere şi opozitie, acum s-au convins şi occidentalii că acest dialog s-a epuizat sau mai degrabă s-a consumat? Ce sfaturi vă dau acum europenii?
Marian Lupu: „Este foarte potrivit acest cuvânt: sfaturi. Cuvintele insistenţă, sugestie, modele, scenarii presupun ingerinţe în afacerile interne, ceea ce partenerii de peste hotare nu şi-au permis să facă, şi eu gândesc că fac foarte bine că nu se bagă cu indicaţii ce trebuie să facă un stat suveran şi independent. Interesul partenerilor noştri strategici, vorbesc întâi de toate aici de UE, constă în 1) depăşirea crizei politice şi 2) menţinerea şi consolidarea Alianţei pentru Integrare Europeană şi respectarea condiţiilor acordului politic care a fost semnat.”
Europa Liberă: Dar nu aţi raspuns la întrebarea dacă Bruxelles-ul mai cere dialog între putere şi opozitie pe marginea acestei chestiuni?
Marian Lupu: „Structurile europene şi-ar dori să vadă în Moldova două lucruri: Alianţa funcţională în continuare, în baza acordului semnat politic şi, doi, depăşirea crizei politice pe baza acestui acord şi pe baza consensualităţii în cadrul alianţei. Totul depinde de viziunea juridică. Fiindcă avem o situaţie foarte originală: 11 ani în urmă, când s-a recroit Constituţia, probabil că lucrurile acestea s-au făcut în mare grabă, si s-a urmărit mai mult un scop politic, atunci. Şi cei care au făcut acea modificare trebuie sa fie foarte atenti, şi să prevadă diferite situaţii.
Fiindcă, în cadrul unor alegeri directe atunci, cum era atunci, şeful statului nu putea să nu fie ales. Asta e problema. Iar în cazul alegerilor de către Parlament, spre deosebire de alte ţări, în Republica Moldova o asemenea situaţie categoric nici nu a fost prevăzută. În ţările europene, în cadrul unor sisteme parlamentare tradiţionale găsim asemenea situaţii, că dacă în primul tur nu merge, atunci în turul doi a alegerilor repetate se coboară la simpla majoritate. Poziţia partenerilor este bine înţeleasă.”
Europa Liberă: De aici depinde foarte mult dacă mai continuă dialogul moldo-comunitar despre semnarea unui eventual acord de asociere a Moldovei la UE.
Marian Lupu: „Depinde foarte mult de stabilitatea politică şi depasirea crizei politice. Dacă, nu dea Domnul, Republica Moldova intră din nou în alegeri parlamentare anticipate, dacă nu se depaşeşte această criză politică şi din nou primim o situaţie că şi Parlamentul şi guvernul sunt nişte instituţii temporare în actuala lor formulă, toţi partenerii din străinatătea vor fi foarte rezervaţi în a discuta cu noi şi vor aştepta această stabilitate. Va fi timp pierdut şi vor fi oportunităţi ratate.”
Europa Liberă: Aceasăa instabilitate politică înseamnă că Moldovei i se atribuie un cartonaş galben?
Marian Lupu: „Într-un sens da. Atunci când se vede că în cadrul unei ţări, deja pe parcursul a mai mult de doi ani de zile nu se pot aşeza lucrurile, nu se poate forma un parlament, un guvern, o instituţie prezidenţială cu mandat stabil pe cel puţin patru ani de zile – oamenii te privesc cu mai puţină încredere. Şi atunci ei se intreabă: bine, şi dacă astăzi noi semnăm cu Republica Moldova acordul de asociere, dar ce va face următorul guvern sau Parlament? Va continua aceleaşi reguli de joc sau nu va continua? Va continua cu aceleaşi priorităţi sau nu? Fiindcă totul depinde de „Măria Sa” alegătorul. Iată care este logica Bruxelles-ului şi este o logică absolut sanatoasă şi normală.
Pe de altă parte, este responsabilitatea noastră, a Alianţei, să găsim soluţia. Nu să ne împotrivim găsirii soluţiei, dar s-o gasim, s-o acceptăm şi s-o promovăm. Interesul general al ţării este mult mai important decât nişte interese mai personalizate, nişte ambiţii mai segmentare sau interese corporative de partid.
Şeful statului trebuie sa fie ales. Nu pur şi simplu să spunem asta, fiindcă avem de gestionat o ţară toţi împreună. Dar, în cadrul unui model raţional, bine-gândit, agreat pe bază consensuală, trebuie neapărat acest lucru să fie făcut.”
Europa Liberă: Când? În vară, în toamnă, în iarnă?
Marian Lupu: „Haideţi să aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale (CC). Pentru că, într-adevar, este un element cheie în această situaţie. Dacă va veni un răspuns pozitiv atunci voi putea să vă dau cu certitudine un răspuns, dacă va veni un răspuns negativ, revenim la întrebarea dumneavoastră şi la această discuţie, la subiectul alegerii şefului statului, în ziua în care Curtea Constituţională va anunţa decizia. Dacă raspunsul curţii este unul pozitiv, este unica şansă pentru Moldova să depăşim criza politică şi să asigurăm un mandat de cel puţin patru ani de zile pentru alianţă.”
Europa Liberă: Şansele pentru ca Marian Lupu să ajungă preşedintele Republicii Moldova se menţin?
Marian Lupu: „Ce mă interesează întâi de toate sunt şansele Moldovei să se menţină pe calea dezvoltării europene, pe calea dezvoltării democratice, şi pe calea asigurării prosperităţii şi bunăstării de care are nevoie tare mult populaţia ţării.”
Europa Liberă: Şi în al doilea rând, totuşi ajunge Marian Lupu în fotoliul prezidenţial?
Marian Lupu: „Revenim la aceasta discuţie după decizia CC.”
Europa Liberă: Dar toate cele 3 partide îşi doresc alegerea şefului statului, partide care au creeat AIE-2?
Marian Lupu: „Să presupunem că da, zic să presupunem.”
Europa Liberă: În ce măsură nealegerea şefului statului se răsfrânge asupra activităţii, în primul rând, a structurilor de forţă? Nu în zadar vă adresez această întrebare, pentru că se discută foarte mult că şi tergiversarea aflării adevărului despre 7 aprilie ţine tot de această instabilitate politică.
Marian Lupu: „Foarte multe lucruri depind. Şefului statului şi alegerea lui mai este şi un simbol. Este şi un respect faţă de structurile statului. Şi atunci, că vorbim despre structurile de forţă, că vorbim de starea criminalogenă, de starea economică, socială. La nivel chiar şi psihologic, repet, o ţară care şi-a completat exerciţiul politic, care are şef de stat, prim-ministru, speaker de Parlament, chiar se simte integrat, într-un fel psihologic. Haideţi să nu uităm nici de această importanţă care este foarte şi foarte mare. ”
Europa Liberă: Mulţumim pentru interviul acordat Europei Libere.
