PE SCURT
Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra plată, angajații de la entităţile publice şi private vor putea dezvălui practicile ilegale, iar acestea vor fi înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, potrivit unor hotărâri aprobate astăzi de Guvern.
Un alt subiect important pe agenda Executivului a fost proiectul de modificare a Constituției, potrivit căruia a fost exclus termenul de probă de cinci ani pentru judecătorii numiți în funcție, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție vor fi numiți de președinte țării, iar membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile.
PE LUNG
Salariile medicilor se majorează că 10%
Guvernul a aprobat astăzi majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale personalului medical cu studii superioare (medici), personalului medical mediu, personalului medical inferior, personalului administrativ – gospodăresc și personalului de conducere din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Viorica Dumbrăveanu a declarat că de majorare vor beneficia 49900 de angajați din sistemul medical. Cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului propus se estimează pentru anul 2020 la 299 milioane lei, resurse financiare planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.Hotărârea va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.
Practicile ilegale vor putea fi examinate și raportate de orice angajat
Guvernul a aprobat Regulamentul privind procedurile de examinare şi raportare internă a dezvăluirilor practicilor ilegale. Documentul stabileşte procedura de raportare de către angajaţii entităţilor publice şi private, precum şi reglementează procedura de înregistrare şi examinare a dezvăluirilor.
Astfel, dezvăluirile sunt înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, ţinut de către angajator. Persoana care a făcut dezvăluirea internă, obține statutul de avertizor de integritate. Avertizorul de integritate care a comunicat o dezvăluire cu bunăcredință nu este pasibil de răspundere disciplinară. Conducătorii entităţilor publice sau private vor transmite Centrului Naţional Anticorupţie informaţia cuprinsă în avertizarea de integritate.
Proiect de lege privind avocatura a fost retras din Parlament
În 2016, Guvernului a aprobat şi prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură, care a fost aprobat în I lectură la 2 noiembrie 2017.
Dat fiind faptul că a trecut o perioadă considerabilă de timp din momentul când proiectul a fost elaborat și până în prezent, în cuprinsul acestuia au fost identificate prevederi care nu mai sunt actuale și care necesită a fi revizuite, reieșind din realitățile existe şi ultimele modificări în legislație.
Totodată, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că varianta actuală a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură nu este susținută nici de Uniunea Avocaților, care a intervenit către Ministerul Justiției cu solicitarea de retragere a acestuia din Parlament. „Totodată, prin prezentul proiect se va asigura o oportunitate suplimentară de perfecționare a proiectului de lege retras, prin crearea unei posibilități de analiză şi eventuală includere a unor propuneri noi de modificare a Legii cu privire la avocatură”, se arată în proiectul decizie.
Bibliotecile publice vor presta servicii contra plată
Guvernul a aprobat Regulamentul privind serviciile prestate de bibliotecile publice. Documentul reglementează modul de prestare a serviciilor de bibliotecă, stabilește lista serviciilor de bibliotecă de bază dar și lista și condițiile generale de prestare a serviciilor de bibliotecă contra plată. Astfel, potrivit documentului, un împrumut la domiciliu al echipamentului (laptop, tabletă, e-reader, proiector etc.) de la biblioteca publică va costa 50 lei/zi, înregistrarea informațiilor pe suport de memorie externă, oferit de bibliotecă va costa 5 lei, filmarea în bibliotecă a evenimentelor private sau a altor situații de utilizare a spațiului de bibliotecă în calitate de platou de filmare va costa 100 lei/oră.
Ministrul Educației Corneliu Popovici a declarat că astfel se vor acumula anume surse pentru îmbunătățirea funcționării acestor instituții, dar că „aceste taxe nicidecum nu vor restricționa acele servicii care sunt prestat gratis”.
Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Constituției
Guvernul a aprobat un proiect de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Modificările țin de:
- termenul inițial de numire a judecătorilor,
- selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție,
- concretizarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.
Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că proiectul va fi transmis spre examinare și obținerea avizului Curții Constituționale.
„Nu excludem posibilitatea ca o să-l transmitem la Comisia de la Veneția ca în luna martie să obținem un aviz asupra acestor modificări constituționale ca toată societatea să se asigure că noi suntem de bună credință și activăm doar în interesul societății și statului”, a menționat ministrul.
O primă intervenţie propusă prin intermediul acestui proiect se referă la excluderea termenului iniţial de cinci ani de numire al judecătorilor, drept termen de probă. Actualmente, judecători sunt numiți inițial pentru o perioadă de cinci ani. Numai în cazul în care își desfășoară activitatea în mod corespunzător pe parcursul acestei perioade, judecătorii sunt numiți pînă la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani.
„Această abordare a devenit necesară în lumina potențialului efect al acestui termen asupra independenței și imparțialității sistemului judecătoresc, remarcat de către organizațiile internaționale, precum și a promovării noului sistem de evaluare a judecătorilor”, se arată în nota explicativă a documentului.
De asemenea, se exclude formula, potrivit căreia judecătorii din prima instanță și cei de la Curtea de Apel sunt numiți în funcție de președintele țării, iar cei de la Curtea Supremă de Justiție – de către parlament. „Or, practica ne arată că Parlamentul deseori tergiversează numirea acestor judecători”, a menționat ministrul. Astfel, în urma acestor modificări judecătorii de la CSJ vor fi numiți de președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dar aici președintele va avea dreptul să refuze candidaturile CSM-ului o singură dată.
Suplimentar, se precizează că criteriile de selectare a judecătorilor CSJ, inclusiv vechimea în muncă, urmează a fi detaliate în lege.
Astfel„ articolul 116: alineatul (2) din Constituție va avea următorul cuprins: „Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.”.
De asemenea, Guvernul propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.
O altă intervenție se referă la componența CSM. Actualmente, CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari, aleși pe o durată de 4 ani și 3 membri de drept. Proiectul prevede ca membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile și care nu poate fi prelungit și propune reglementarea expresă a faptului că „cel puţin jumătate din membrii CSM trebuie să fie judecători”.
În plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.
Proiectul mai vine cu o completare la art. 116 din Constituţia Republicii Moldova şi anume, alineatul (51 ) care va reglementa imunitatea funcţională a judecătorilor.
Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii. „Judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărirea penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În această privință, se pare evident că coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale. Precizăm că o practică similară există și în alte state. Spre exemplu, în Norvegia, unde judecătorii, de asemenea, nu beneficiază de imunitate personală, ci doar de imunitate funcțională. Această normă nouă este în conformitate cu standardele internaționale”, se arată în nota explicativă a Guvernului.
