Ministrul de externe Cristian Diaconescu susţine că relaţiile politice cu Rusia ar trebui să fie reînnoite, iar România se aşteaptă în acest sens la “o atitudine ceva mai substanţială” a Moscovei după alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte.
Invitat recent la un post de televiziune de la Bucureşti, Diaconescu a menţionat că agenda politică bilaterală nu conţine chestiunile politice şi de securitate ale regiunii, deşi România şi Rusia sunt vecine la Marea Neagră.
Cristian Diaconescu a mai spus că partea română încearcă reluarea activităţii comisiei mixte referitoare la tezaurul românesc aflat la Moscova. El a precizat că nu poate da multe detalii despre funcţionarea acesteia pentru că trebuie întrebaţi preşedinţii român şi rus ai comisiei, care provin din zona societăţii academice, şi nu din cea politică.
La rândul său, preşedintele Senatului României, Vasile Blaga, a arătat, sâmbătă, în timpul unei întrevederi, la Paris cu preşedintele Consiliului Federaţiei al Federaţiei Ruse, Valentina Matvienko, că România este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor cu Rusia printr-o abordare politică directă şi pragmatică.
Vasile Blaga a arătat, în cadrul dialogului, că este un moment favorabil pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi că România este interesată de intensificarea dialogului şi normalizarea relaţiilor printr-o abordare politică directă şi pragmatică.
“În acest sens, Vasile Blaga a reiterat invitația adresată președintelui Consiliului Federaţiei de a efectua o vizită în România pentru consolidarea relaţiilor parlamentare, ceea ce ar duce şi la îmbunătăţirea generală a relaţiilor româno-ruse”.
Vasile Blaga a arătat, de asemenea, că România este interesată de continuarea consultărilor din octombrie 2011 pe problematica transnistreană.
Blaga a asigurat-o pe Valentina Matvienko că România consideră că Federaţia Rusă ar putea avea un rol important în soluţionarea, în timp, a acesteia, în condiţiile păstrării integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova.
Vasile Blaga a arătat susţinerea României pentru parteneriatul strategic NATO-Rusia, aşa cum este reflectat în declaraţia adoptată cu ocazia summit-ului NATO de la Lisabona şi a răspuns preocupărilor exprimate de partea rusă în ceea ce privește subiectul scutului de apărare anti-rachetă, arătând că scutul are exclusiv un caracter defensiv, fapt confirmat atât de conţinutul acordului româno-american, care este public, cât şi de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor respective.
