Connect with us

Politică

Reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul R.Moldova și Parlamentul României

Publicat

pe

Reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României va avea loc la București, în perioada 20-21 noiembrie. Cea de a VI-a Reuniune a Comisiei va fi găzduită de Parlamentul României.

În deschiderea lucrărilor vor adresa mesaje de salut copreședinții Comisiei, George Mocanu și Bogdan-Ionel Rodeanu, președinta Comisiei speciale pentru pregătirea României pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, Ana Birchall, consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Leonard Orban, deputați și senatori.

În prima zi a Reuniunii vor avea loc 3 ședințe comune de tip panel între deputații din comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova și omologii lor din comisiile Camerei Deputaților și Senatului României.

Pe agenda discuțiilor din cadrul panelului economie figurează subiecte precum interconectarea rețelelor de gaze naturale, energie electrică, transport rutier, feroviar și aerian dintre Republica Moldova și România, schimb de experiență în domeniul armonizării legislației naționale cu cea europeană, participarea Republicii Moldova, alături de România, la proiecte transfrontaliere și transnaționale.

În cadrul panelului politică externă și securitate vor fi discutate aspecte ce vizează eforturile Republicii Moldova de armonizare cu acquis-ul comunitar, transfer de expertiză în domeniul securității cibernetice, combaterii criminalității organizate și a terorismului, schimb de experiență în aspecte ce vizează reforma justiției pentru un sistem judiciar independent, eficient și transparent, lupta împotriva corupției, cooperarea dintre consiliile judiciare ale Republicii Moldova și României, instruirea magistraților din țara noastră.

Discuțiile din cadrul celui de-al treilea panel, educație, cultură și resurse umane, vor viza noile proiecte în domeniul educațional, inclusiv burse de studiu, burse de practică, stagii, vizite pentru schimb de experiență, transfer de bune practici în domenii precum protecția copilului și a persoanelor cu dizabilități, combaterea discriminării etc. 

”Noi proiecte și inițiative urmează să fie lansate urmare a discuțiilor din cadrul Comisiei comune, care vor însemna sprijin mai puternic oferit de România Republicii Moldova în realizarea parcursului european. Ne-am dori ca eforturile comune să încurajeze lansarea unei noi etape în procesul de apropiere a țării noastre de UE”, a declarat copreședintele Comisiei din partea Parlamentului Republicii Moldova, George Mocanu.

În a doua zi a reuniunii, după finalizarea dezbaterilor, va fi semnată Declarația celei de-a VI-a Reuniuni a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, care va puncta prioritățile în colaborarea ulterioară moldo-română.

Parlamentul Republicii Moldova va fi reprezentat la Reuniunea de la București de către deputații George Mocanu, Mihaela Spătaru, Roman Boțan, Ion Balan, Marcel Răducan, Alina Zotea și Igor Vremea.

Reuniunea are loc în preajma Summitului Parteneriatului Estic de la Bruxelles din 24 noiembrie, precum și în contextul stabilirii priorităților comune pentru perioada în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, la începutul anului 2019.  

Ultima reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României a avut loc la Chișinău, în perioada 21-22 iunie 2016.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Politică

Cele șase referendumuri ale moldovenilor

Publicat

pe

De către

Cetățenii R. Moldova au fost invitați la referendum în repetate rânduri în cei 27 de ani de independență. De cele mai multe ori, aceștia nu au dat curs invitației, iar majoritatea plebiscitelor au eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.

27 de ani de independență

6 referendumuri desfășurate

2 referendumuri nerecunoscute

2 referendumuri nevalidate

De-a lungul timpului, moldovenii au fost întrebați dacă vor să-și aleagă președintele direct ori dacă vor să-l demită din funcție pe Dorin Chirtoacă. Plebiscite au fost organizate și în Transnistria, și Găgăuzia, însă acestea nu au fost recunoscute de către autoritățile de la Chișinău. Următorul referendum la care sunt chemați cetățenii R. Moldova va avea loc pe 24 februarie 2019, în ziua alegerilor parlamentare. De această dată, oamenii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 și dacă vor să aibă puterea de a le retrage mandatele aleșilor.

1.

Snegur a stat „La sfat cu poporul”

Pe 6 martie 1994, are loc primul referendum după obținerea independenței țării. Plebiscitul a fost organizat sub denumirea sondaj sociologic „La sfat cu poporul”, iar inițiativa  i-a aparținut președintelui Mircea Snegur.

Cetățenii au trebuit să răspundă la o singură întrebare complexă:

„Sunteți pentru ca R. Moldova să se dezvolte ca un stat independent și unitar, în frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranității Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate și să mențină relații economice reciproc avantajoase cu toate țările lumii și să garanteze cetățenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internațional?”

Aproximativ 75% dintre alegători și-au exprimat opinia, iar 95,4% dintre aceștia au spus „Da”.

Enlarge

snegur
Mircea Snegur, primul președinte al R. Moldova / Foto: moldova25.md

„Sondajul sociologic pune capăt o dată și pentru totdeauna tuturor discuțiilor despre unire”, spunea Snegur în discursul său consacrat referendumului. De altfel, acesta este referendumul care a scos din casă cei mai mulți alegători în cei 27 de ani de independență. Aproximativ 1,808,294 de moldoveni și-au exprimat opțiunea.

De altfel, multe figuri publice și o parte din presă au prezentat plebiscitul ca fiind o lovitură puternică pentru mișcarea de unificare a României și a R. Moldova. Asta, chiar dacă întrebarea adresată la plebiscit nu se referea direct la România, ci la independența statului nostru. În plus, criticii referendumului mai atrăgeau atenția asupra modului în care era formulată întrebarea. Aceasta cerea un răspuns unic la mai multe probleme.

Ziarul „Țara” critica referendumul lui Snegur

De organizarea referendumului s-a ocupat o comisie republicană special creată în acest scop după ce Comisia Electorală Centrală a refuzat să se implice în planificarea și desfășurarea „sondajului sociologic”.  Plebiscitul s-a desfășurat cu încălcarea legii referendumului adoptată în 1992, potrivit căreia consultarea directă a cetățenilor nu ar trebui să se desfășoare cu 90 de zile înainte sau după alegeri (alegerile parlamentare se desfășuraseră cu o săptămână mai devreme – n.r).

Într-un editorial din ziarul Țara, Petru Bogatu scria că rezultatele alegerilor legislative și ale sondajului sociologic au produs peste hotarele R.Moldova un șoc psihologic. „Și nu pentru că au oferit surprize, ele, dimpotrivă, erau previzibile, mai mult decât atât, fatale. A consternat insolența cu care conducerea actuală își face mendrele, încăpățânarea cu care este tulburat destinul nostru național. Iată de ce deocamdată puțini politicieni și analiști din străinătate se aventurează să evalueze consecințele politicii promovate de Chișinău”, nota acesta.

2.

Planurile lui Lucinschi

Peste cinci ani, moldovenii au fost chemați din nou la un referendum consultativ. De această dată a fost vorba despre un plebiscit organizat la ordinul președintelui Petru Lucinschi, prin care acesta își dorea să  schimbe sistemul de guvernare parlamentar cu unul prezidențial.

„Întrebarea pusă cetățenilor va duce la modificări ale Constituției în scopul de a instaura un regim prezidențial prin care șeful statului va răspunde de numirea și orientarea Guvernului.”

Din motive economice, plebiscitul a avut loc simultan cu alegerile locale, respectiv pe 23 mai 1999. La referendum au participat 1,389,731 de alegători, dintre care 64% au susținut propunerea lui Lucinschi, iar 35% au fost împotrivă.

Prima pagină a unui număr al ziarului Flux din martie 1999

Unele ziare din R. Moldova scriau atunci că instituirea republicii prezidențiale poate fi catastrofală pentru sistemul democratic din R. Moldova. „Niște instituții politice fragile, fără experiență democratică, nu vor fi în stare să contracareze, într-o republic prezidențială, poftele dictatoriale ale șefului statului”, nota Igor Burciu, într-un material de opinie pentru ziarul „Țara”.

Inițial, Comisia Electorală Centrală nu a validat rezultatele referendumului, din cauza participării slabe la vot, pentru ca mai târziu să se răzgândească și să le considere valabile. Totuși, Lucinschi nu și-a dus la bun sfârșit planurile de a crea o republică prezidențială, pentru că în iulie 2000, Partidul Comuniștilor și Alianța pentru Democrație și Reforme au votat, în Parlament, mai multe schimbări în Constituție. Astfel, puterile președintelui țării au fost limitate, iar Parlamentul și Guvernul s-au ales cu mai multe împuterniciri. Amintim că, începând cu 2001, președintele R. Moldova a fost ales de către Legislativ.

3.

Referendum eșuat

Scenariul din anul 1999 s-a repetat pe 5 septembrie 2010, când moldovenii au fost din nou chemați la referendum. Cetățenilor li s-a adresat o singură întrebare:

„Sunteți pentru modificarea Constituției care să permită alegerea președintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”

Aproximativ 87% dintre cei care au votat au fost de acord. Totuși, plebiscitul nu a fost validat din cauza prezenței reduse la vot. Doar 30% dintre cei așteptați la urne și-au exprimat părerea. După eșuarea plebiscitului, au fost anunțate alegeri parlamentare anticipate, care s-au desfășurat pe 28 noiembrie 2010. De această dată, cetățenii R. Moldova au fost mai activi. Prezența la vot a fost de 65,5% sau 1.732.944 de alegători dintre cei 2,645,488 înscriși pe liste.

4.

Plebiscit pentru demiterea lui Chirtoacă

Următorul referendum a avut loc pe 19 noiembrie 2017. De această dată, chișinăuienilor li s-a lansat o invitație-premieră. Pentru prima dată, aceștia au fost chemați să spună dacă susțin sau nu demiterea primarului Capitalei, funcție ocupată pe atunci de Dorin Chirtoacă. Inițiativa a fost a socialiștilor. Consiliul Municipal Chișinău a votat la 12 septembrie 2017 pentru organizarea referendumului pe data de 19 noiembrie – inițiativă susținută de 26 de consilieri. Cei 12 consilieri liberali au votat împotrivă. La o săptămână, Comisia Electorală Centrală a susținut decizia aleșilor locali.

Enlarge

chirtoaca
Ex-primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă. Foto: Facebook

Și acest plebiscit a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne. Doar 17,54% dintre alegătorii incluși în listele electorale au participat la referendum, puțin peste jumătate din cât era nevoie pentru a-l valida. Dintre aceștia, pentru demisia lui Chirtoacă au votat 87,12%, adică aproximativ 93.000 de persoane, iar contra demisiei – 12,88%, ceea ce înseamnă aproape 14.000 de chișinăuieni. Pentru organizarea și desfășurarea plebiscitului au fost cheltuite atunci 9 milioane de lei.

5.

Transnistria și independența

Referendumul pentru independența regiunii transnistrene a fost organizat pe 17 septembrie 2006. Locuitorii din stânga Nistrului au fost întrebați dacă vor să renunțe la așa-zisa independență și să fie parte a R. Moldova sau să-și păstreze „independența” și să aibă șansa unirii cu Federația Rusă, în viitor. Din totalul celor 394.861 de alegători înregistrați, au ajuns la vot 78,6% dintre ei, suficient cât plebiscitul să fie considerat valid. Potrivit rezultatelor comunicate de autoritățile separatiste, 98,07% dintre votanți au optat pentru menținerea „independenței” și pentru „posibila integrare viitoare în Rusia”.

Enlarge

transnitria
„Noi nu suntem Moldova” - cu acest mesaj erau invitați la referendum cetățenii din stânga Nistrului. Foto: The Wall Street Journal

Președinția de la Chișinău a catalogat drept „ilegal” referendumul, iar ministrul moldovean de Externe de la acea vreme, Andrei Stratan, descria plebiscitul drept o „farsă politică” a liderului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov.

6.

 Găgăuzia mai vrea un referendum

Pe 2 februarie, 2014, în UTA Găgăuzia a avut loc un referendum în cadrul căruia oamenilor li s-au adresat trei întrebări:

„Sunteţi de acord cu alegerea vectorului politic extern al Republicii Moldova îndreptat spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan”?

„Sunteţi de acord cu alegerea vectorului politic extern al Republicii Moldova îndreptat spre Uniunea Europeană”?

„Sunteţi de acord să fie adoptat proiectul legislativ care va permite găgăuzilor să-şi exercite dreptul la autodeterminare externă în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent?”

Astfel, 98,9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența regiunii, în cazul în care țara și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei au spus că își doresc ca Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Evident că autoritățile de la Chișinău au calificat acest referendum drept ilegal și nu au recunoscut rezultatele lui.  Prim-ministrul de atunci, Iurie Leancă, a spus că „jocul cu referendumul ar putea să dea naștere la probleme mult mai mari” și că aceste acțiuni comportă „elemente de tentativă de a stimula procesele separatiste”.

Enlarge

gaguzia
Miting de susținere a referendumului din Găgăuzia. Foto: Facebook

Amintim că, săptămâna aceasta, mai mulți reprezentanți ai societății civile din Găgăuzia au venit cu propunerea de a organiza un nou referendum în ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Activiștii au și propus două întrebări pentru locuitorii regiunii.

„Este necesar ca statutul Găgăuziei să revină la forma inițială adoptată în anul 1994?”

și

„Aveți încredere în R.Moldova în ceea ce privește respectarea Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei?”

Reprezentanții societății civile își argumentează dorința de a organiza un nou plebiscit prin faptul că regiunea nu se bucură de atribuțiile stipulate în legea din 1994 și că, de fapt, este condusă de Centru.

Citește mai departe

Opinii

Există o probabilitate redusă ca, după parlamentare, PSRM, ACUM sau PDM să formeze un Guvern monopartid

Publicat

pe

De către

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, 14 mandate – partidele centriste, 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceasta este una din principalele concluzii a notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, pe eșichierul politic din Republica Moldova, partidele sunt divizate în funcție de agenda politică externă ce o promovează.

În acest sens, factorul geopolitic separă partidele în cel puțin trei grupuri distincte: partide autointitulate de centru-dreapta și dreapta, partide autointitulate centriste și partide autointitulate de stânga și centru-stânga.

Clivajul stânga-dreapta este determinat într-o mare măsură de orientarea pro-Est sau pro-Vest a partidelor și mai puțin de natura ideologică a programelor promovate de către acestea.

Astfel, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

„La prima vedere, Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. Socialiștii vor fi favorizați în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău (în 9 din cele 11 circumscripții electorale) datorată modului de formare a circumscripțiilor.

Totodată, un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, având în vedere că acesta deține resurse financiare, media afiliată și controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale.

Astfel, afilierea politică a primarilor are o relevanță particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripțiile electorale”, este de părere Mihai Mogîldea.

Potrivit analizei IPRE, utilizarea frauduloasă a fundațiilor de caritate afiliate politic, eliminarea „Zilei tăcerii” și traseizmul politic al primarilor ar putea conduce la o competiție inegală și disproporționată între concurenții electorali.

De asemenea, una din principalele concluzii ale cercetării este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid.

IPRE constată că aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament, iar autoritățile ar trebui să implementeze următoarele măsuri de intervenție:

Introducerea în legislația electorală a unor prevederi ce ar sancționa utilizarea fundațiilor de caritate drept paravan pentru promovarea imaginii partidelor politice și finanțarea de către partidele politice a unor activități de caritate fără reflectarea costurilor în rapoartele financiare prezentate către Comisia Electorală Centrală.

Organizarea dezbaterilor electorale în fiecare circumscripție electorală și difuzarea acestora în spațiul online, în special în circumscripțiile unde nu există canale TV locale;

Desfășurarea unei campanii de informare de către Comisia Electorală Centrală, prin care să fie explicată alegătorilor procedura de cuantificare a voturilor în mandate parlamentare sub formula electorală mixtă;

Creșterea implicării ONG-urilor locale, prin granturi și suport financiar din partea donatorilor interni și externi, în procesul de monitorizare a campaniei electorale la nivelul circumscripțiilor uninominale.

Aplicarea unor sancțiuni severe pentru instituțiile media ce promovează știri false și dezvoltarea unor campanii de fact-checking pentru identificarea produselor media cu conținut fals promovate în timpul campaniei electorale.

Citește mai departe

Politică

Maia Sandu și Andrei Năstase s-au întâlnit cu Johannes Hahn: UE va monitoriza îndeaproape procesul electoral din RM

Publicat

pe

De către

Lidera PAS Maia Sandu și președintele Platformei DA Andrei Năstase s-au întâlnit, la Strasbourg, cu Johannes Hahn, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere.

Potrivit Maiei Sandu, în cadrul întrevederii a fost abordat cel mai important subiect de pe agenda societății – necesitatea asigurării unor alegeri libere și corecte.

„Am informat înaltul oficial despre abuzurile tot mai mari și tot mai frecvente ale guvernării, despre acuzațiile halucinante de trădare de patrie lansate de partidul de la guvernare la adresa opoziției, despre măsurile fără precedent de intimidare și hărțuire a tuturor celor care nu se supun regimului”, a relatat Maia Sandu.

Președinta PAS a precizat că liderii blocului ACUM au primit asigurări că UE va monitoriza îndeaproape procesul electoral din Republica Moldova și va face tot ce-i stă în puteri pentru a determina guvernarea să respecte standardele internaționale pentru alegeri libere și corecte.

„Am discutat, de asemenea, că corupția este impedimentul major pentru democrație și prosperitate în țara noastră”, a mai spus ea.

Săptămâna aceasta lidera PAS Maia Sandu împreună cu președintele PPDA Andrei Năstase se află la Strasbourg, în Parlamentul European, unde au transmis petiția ACUM cu 50 mii de semnături prin care se solicită asistența Uniunii Europene în investigarea furtului miliardului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social17 minute în urmă

Guvernul alocă încă 1,2 milioane dolari pentru a achita despăgubiri unui investitor american

Ministerul Finanțelor va aloca din fondul de rezervă al Guvernului suma echivalentă în lei a 1.254.871 dolari americani, pentru a...

Divertisment26 de minute în urmă

O tânără din R. Moldova a devenit Miss Frumusețe în Italia

O moldoveancă de 18 ani a câștigat un concurs de frumusețe desfășurat, recent, la Roma. Mădălina Buga a devenit Miss...

Externe2 ore în urmă

Protestele „vestelor galbene” se extind spre Europa de Est

Protestele „vestelor galbene” din Franța îi inspiră și pe alți europeni nemulțumiți de politicile guvernamentale. După Belgia și Germania, demonstrațiile...

Economie2 ore în urmă

Fiscul atenționează! 25 decembrie – termenul limită de achitare a impozitului pe avere pentru anul 2018

Serviciul Fiscal de Stat a amintit astăzi tuturor contribuabililor despre faptul că la data de 25 decembrie 2018 survine termenul...

Social2 ore în urmă

Chișinău: Un bărbat a căzut de pe o clădire// VIDEO

Un bărbat a căzut de la o înălțime de patru metri, pe acoperișul unei clădiri de pe bd. Dacia din...

Politică2 ore în urmă

Cele șase referendumuri ale moldovenilor

Cetățenii R. Moldova au fost invitați la referendum în repetate rânduri în cei 27 de ani de independență. De cele...

Social3 ore în urmă

Militarii celui de-al zecelea contingent al Armatei Naţionale şi-au început misiunea în Kosovo// FOTO

Militarii din cel de-al zecelea contingent al Armatei Naţionale, detaşat în operaţiunea de menţinere a păcii KFOR, şi-au început misiunea...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com