Republica Moldova are șanse de a recăpăta credibilitatea prietenilor europeni / Interviu cu Ambasadorul Lilian Moraru

Interviu cu Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Franceză, Lilian Moraru, după înmânarea scrisorilor de acreditare președintelui François Hollande .

Protocolul prezentării scrisorilor de acreditare președintelui țării gazdă presupune și o discuție, un comentariu la relațiilor bilaterale. Care au fost reperele dialogului purtat cu președintele Franței  François Hollande  după ce ați înmânat scrisorile de acreditare în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Franceză  ?

Într-adevăr, recent, pe data de  15 februarie, am avut marea onoare să prezint președintelui François Hollande scrisorile de acreditare în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Franceză.

În cadrul discuţiei cu șeful statului francez am menţionat că Republica Franceză este unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici de dezvoltare ai ţării noastre. Am adus mulţumiri pentru sprijinul valoros acordat în parcursul nostru european, în particular pentru rolul Franței în lansarea şi extinderea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. De asemenea, am reiterat interesul ţării noastre în intensificarea cooperării moldo-franceze, în special în domeniul economic, prin promovarea unor proiecte investiționale comune, precum şi dorinţa de a aprofunda cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Precizez că Alianţa Franceză în Republica Moldova este cea mai dinamică din Europa şi reprezintă un important susţinător al proiectelor de modernizare a țării noastre, prin oferirea diverselor oportunităţi de dezvoltare, în special pentru elevi şi studenţi. Aș remarca că, dintre statele din Europa, Franţa este a doua destinaţie de studiu pentru tinerii moldoveni (după România).

La rândul său, preşedintele François Hollande a menţionat că urmărește cu atenție evoluţiile situaţiei politice de la Chişinău și a reiterat sprijinul Franţei pentru implementarea reformelor care să aducă rezultate tangibile pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Din punct de vedere emoțional cum a decurs festivitatea de la Palatul Élysée , dat fiind faptul că sunteți la primul mandat diplomatic ?

Activez mai mult de  23 de ani în cadrul serviciului diplomatic, dintre care circa 5 ani în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Franţa. Când vorbiți de primul mandat, presupun că aveți în vedere primul meu mandat în calitate de șef de misiune și, în acest caz, într-adevăr, evenimentul de la Palatul Élysée a avut pentru mine o puternică încărcătură emoțională, care va rămâne adânc întipărită în memorie. O asemenea festivitate, în una din cele mai influente capitale europene, a constituit un nou prilej de a conștientiza responsabilitățile pe care le presupune funcția de ambasador.

La începutul acestei luni ați avut o întrevedere cu Harlem Desir, secretar de stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului francez al Afacerilor Externe și Dezvoltării Internaționale, care, de altfel, anul trecut a efectuat o vizită la Chișinău. Ce aspecte au fost discutate în cadrul întrevederii ?

Domnul Desir este un prieten al țării noastre, bine informat despre ce se întâmplă la Chișinău. În cadrul întrevederii l-am informat despre ultimele evoluții din Republica Moldova, inclusiv obiectivele prioritare ale noului guvern în primele 100 de zile. Evident că un subiect important al discuției a ținut de agenda europeană a țării noastre. Dânsul a menționat că partenerii Republicii Moldova, inclusiv cei europeni, înțeleg situația dificilă pentru noul executiv. Îl vor sprijini și în continuare, însă deja condiționat, sub rezerva promovării unor reforme menite să asigure o bună implementare a Acordului de Asociere RM-UE. S-a specificat că prietenii Moldovei așteaptă revenirea la stabilitate, înainte de a derula diverse acțiuni, fiind vorba, printre altele, și de efectuarea unor vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău.

În anul 2010 Franţa şi România au lansat un mecanism ministerial – Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, menit să contribuie la promovarea intereselor şi vizibilităţii țării noastre pe agenda europeană, cele 10 reuniuni demonstrându-și viabilitatea. Ați discutat acest aspect cu oficialul francez, eventual despre o nouă reuniune.  A reieșit din discuție că Republica Moldova își mai poate recăpăta credibilitatea în fața europenilor și că are șanse să se apropie de UE ?

Lansarea GAERM-lui constituie un pas concret de susținere a traiectoriei europene a țării noastre, fapt pentru care le suntem recunoscători inițiatorilor acestui mecanism, Franța și România. Având în vedere că dl Desir,  alături de ministrul de externe al României, Lazăr Comănescu, co-prezidează reuniunile Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, bineînțeles că am discutat și despre următoarea ședință a GAERM-lui, preconizată să aibă loc în luna martie, la Bruxelles, în marja Consiliului de Asociere RM-UE.

Referitor la întrebarea vizând credibilitatea în fața europenilor, aș spune că relația de încredere urmează a fi construită în continuare, prin acțiuni concrete, fapt care ne-a și fost semnalat de partenerii francezi. Deși aceștia vor fi mult mai exigenți față de autoritățile de la Chișinău, condiționând asistența oferită de promovarea unor reforme cu rezultate tangibile pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, șanse pentru a recăpăta credibilitatea prietenilor europeni există. Această concluzie o deducem , de altfel, și din poziția faţă de Republica Molodva exprimată la 15 februarie curent de către Consiliul Uniunii Europene.

Ce reforme, acțiuni sunt necesare să întreprindă țara noastră pentru a avea  un nou credit de încredere ?

În linii mari, acestea sunt cunoscute deja opiniei publice din Republica Moldova. E vorba, în special, de reformele ce vizează independența justiției, lupta împotriva corupției și asanarea sectorului bancar. Necesitatea întreprinderii unor acțiuni energice și credibile pe segmentele respective mi-a fost reiterată în cadrul mai multor întrevederi pe care le-am avut în ultima perioadă cu demnitari din cadrul președinției, legislativului și executivului francez.

Premierul Franţei, Manuel Valls, avea programată o vizită la Chişinău spre  finele anului trecut, dar din cauza situației politice din țara noastră aceasta nu a avut loc. Veți relansa discuțiile pentru organizarea unei vizite la nivel de prim-ministru sau președinte francez la Chișinău ?

Într-adevăr, pentru sfârșitul anului trecut, era preconizată o deplasare  a premierului Valls  în Republica Moldova, care, din păcate, din cauză crizei politice de la Chișinău, nu a avut loc. Din același motiv a fost anulată, pe ultima sută de metri, și vizita la Paris a Ministrului Economiei din țara noastră.

În ziua de 19 ianuarie curent, în marja recepției oferite de Președintele Adunării Naționale, Claude Bartolone, cu ocazia Anului Nou, am avut o scurtă conversație cu premierul Valls, în cadrul căreia am abordat și subiectul vizitei Domniei sale la Chișinău. Premierul francez m-a asigurat că odată cu stabilizarea situației din țara noastră, acest subiect ar putea fi repus pe tapet.

Cât privește vizita președintelui francez în Republica Moldova, în cadrul evenimentului de acreditare pe care l-am evocat anterior, i-am transmis domniei sale invitația de a ne vizita țara. Președintele Hollande m-a asigurat că va studia această propunere, în special în contextul planurilor sale de a efectua o deplasare în regiunea noastră pe parcursul anului curent.

În cei 24 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, care vor fi consemnați la 11 martie, au fost semnate 14 acorduri bilaterale. Pentru ce domenii ar mai trebui semnate asemenea documente ?

Cadrul juridic în relațiile bilaterale este important, deoarece permite destinatarilor prevederilor juridice corespunzătoare să se simtă confortabil și sigur, fapt ce contribuie la apropierea între părțile contractante. Printre tratatele, încheierea cărora o consider prioritară pentru cadrul juridic bilateral, aș menționa Convenția privind evitarea dublei impuneri şi prevenirii evaziunii fiscale în materie de impozite pe venit, care este foarte așteptată de către mediul de afaceri, alături de Acordurile bilaterale în materie de conversiune a permiselor de conducere și recunoaștere reciprocă a diplomelor, tratate așteptate în special de către cetățenii noștri din Franța.

Înainte de a fi Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Franceză ați activat  tot la Ambasada țării noastre la Paris. Cum a evoluat perceperea francezilor față de țara noastră și cetățenii ei stabiliți în Franța pe parcursul anilor ?

Percepția francezilor față de Republica Moldova și cetățenii acesteia evoluează în funcție de informațiile despre țara noastră care sunt difuzate în mijloacele mass-media din Franța, alături de felul în care se prezintă cetățenii noștri în relațiile cu francezii. Spre regret, o bună parte din materialele presei franceze nu ne bucură, deoarece utilizează superlativele pentru descrierea situației din țară – cea mai săracă țară din Europa, cel mai corupt sistem judiciar, cea mai mare fraudă bancară etc. Evident că acest lucru influențează negativ percepţia opiniei publice. Totodată, depunem eforturi pentru a promova și mesaje mediatice pozitive ce se referă la țara noastră. Bunăoară, cu câteva luni în urmă pe postul de televiziune France 2, care înregistrează audiență sporită, și într-o oră de vârf, a fost difuzat un material despre Republica Moldova, care se referea, în particular, la industria textilă din țara noastră, ramură în plină ascensiune.

Dincolo de toate, eu sunt mândru de conaționalii noștri din Franța care sunt, în marea lor majoritate, oameni de înaltă calitate, cu o bună pregătire profesională, bine integrați în societatea franceză și care doresc să se manifeste coeziv și în interesul țării noastre și al societății în care trăiesc la ora actuală, conștientizând că fiecare, în felul său, este un ambasador al Republicii Moldova în Franța.

lilian moraru holland

Care sunt activitățile curente, dar și pe termen mediu incluse în agenda Dumneavoastră de ambasador?

Dacă e să ne referim la agenda curentă, aș diviza-o în funcție de tematici. Astfel, pe dimensiunea economică lucrăm asupra unor întrevederi a reprezentanţilor guvernului de la Chişinău cu înalţi oficiali şi mediul de afaceri de la Paris. De asemenea, suntem în discuţii pentru posibile proiecte investiţionale cu reprezentanţii unei reţele importante de supermarketuri şi compania Airbus. De asemenea, depunem eforturi în vederea acceptării țării noastre în cadrul Orașului Vinului din or. Bordeaux, care urmează să fie inaugurat la începutul lunii iunie, un mega proiect estimat la 81 milioane euro, un centru internațional pentru popularizarea culturii vinului și efectuarea tranzacțiilor în domeniu la nivel mondial, alături de utilizarea acestuia ca destinație turistică.

Pe segmentul cultural, aș menționa participarea ambasadei pe data de 25 februarie la vernisajul expoziției de artă contemporană, în prezența protagoniștilor Tudor Zbârnea și Ghenadie Jalba, organizată la Casa Artelor din orașul Dreux. La fel vom susține și expoziția lui Aurel Marinuța, organizată la Paris în perioada 22-28 februarie 2016.  Nu mai puțin important este și demersul ambasadei, care a fost susținut și de către ambasada României la Paris, și în prezent este examinat de către Primăria orașului, de a atribui numele lui Mihai Eminescu unei piețe din sectorul 5 al capitalei franceze. În acest context am să am o întrevedere cu conducerea primăriei Parisului la mijlocul lunii martie.

La începutul lunii martie, împreună cu funcționarul consular al ambasadei mă voi deplasa în regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, pentru a organiza, în premieră pentru ambasadă, audiențe consulare în teritoriu. Astfel, cetățenii din or. Lyon și Saint-Etienne vor avea posibilitatea să beneficieze de servicii consulare în localitățile respective. Bineînțeles, cu această ocazie, mi-am planificat și un șir de alte activități, precum întrevederi cu autoritățile locale și cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie, alături de organizarea unei conferințe privind Republica Moldova și o întrevedere, de suflet aș zice, cu conaționalii noștri stabiliți în regiune. Pentru prima jumătate de an, am planificate deplasări, pline de conținut, în or. Bordeaux, Besancon și Villefranche-sur-Saone (capitala regiunii vini-viticole Beaujolais). De menționat că anul acesta, la 11 iunie, vom celebra 40 de ani ai parteneriatului Villefrance-Călărași, eveniment, cu ocazia căruia va fi organizat un amplu program cultural-artistic.

Nu pot să nu menționez și Sărbătoarea Mărțișorului, care va fi marcată la Paris și în acest an, cu participarea activă a reprezentanților mai multor asociații diasporale, ambasada oferind tot sprijinul logistic pentru derularea cu succes a evenimentului respectiv, preconizat a avea loc pe 6 martie curent.

Pentru luna septembrie, planificăm un amplu eveniment cultural, cu prezentarea gastronomiei naționale, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Independenței Republicii Moldova.

Consolidarea dialogului politic bilateral nu va lipsi din activitatea ambasadei, fiind preconizate deja mai multe întrevederi, pe parcursul lunilor martie și aprilie, cu reprezentanți ai președinției, guvernului și celor două camere ale legislativului francez. Spre exemplu, am putea evoca inițiativa ambasadei de a convoca, în premieră, o reuniune comună a grupurilor de prietenie Franța-RM și Franța-România, având în vedere calitatea Franței și României de co-președinți ai GAERM-lui, precum și faptul că marea majoritatea a deputaților celor două structuri fac parte din ambele grupuri de prietenie. Prin intermediul acestui mecanism încercăm să acumulăm o masă critică pentru ca să promovăm în Adunarea Națională o declarație de susținere a aspirațiilor europene ale țării noastre.

Potrivit cutumei, ambasada Republicii Moldova de la Paris e acreditată în Principatul Monaco, precum și pe lângă UNESCO și Francofonie, fapt ce explică acțiunile preconizate și pe dimensiunile corespunzătoare. Aș putea evidenția, în context, pregătirile către cel de-al XVI-lea Sommet al Francofoniei, care urmează să aibă loc în luna noiembrie, precum și promovarea unor proiecte pe segmentul UNESCO, fiind vorba de Peisajul arheologic Orheiul Vechi și Cernoziomurile din stepa Bălțului, alături de proiectul regional, cu participarea țării noastre, denumit Practicile culturale asociate zilei de întâi martie, promovat pe dimensiunea patrimoniului cultural imaterial.

Interviu realizat de Anatol Caciuc

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.