De Svetlana Corobceanu
Un act de delapidare a banilor publici: costul lucrărilor de reconstrucţie a clădirii Parlamentului constituie 250.574.442 lei
La începutul lunii mai curent, reprezentanţii Ministerului Cosntrucţiilor şi Dezvoltării Teritoriului au solicitat Primăriei certificatul de urbanism, pentru reparaţia Parlamentului. La câteva zile după aceea, la 11 mai, Primăria a mai primit o scrisoare semnată de viceministrul Anatolie Ţurcan în care se solicita deja eliberarea autorizaţiei în vederea executării lucrărilor de reconstrucţie a clădirii Parlamentului R.Moldova cu amenajarea terenului adiacent.
„Certificatul de urbanism se eliberează în momentul când se propune de a face o reparaţie. În baza certficiatului persoana fizică sau juridică trebuie să obţină proiectul, iar în baza proiectului se autorizează construcţia. În momentul în care am primit solicitarea privind eliberarea autorizaţiei de construcţie, am descoperit atât costurile exagerate, cât şi faptul că actuala conducere în exerciţiu se ascunde în spatele evenimentelor din 7 aprilie pentru a promova proiectul pregătit încă din 2006”, a opinat Chirtoacă.
Costuri exagerate
Costul lucrărilor de reconstrucţie a clădirii Parlamentului, potrivit scrisorii semnate de viceministrul construcţiiilor, constituie 250.574.442 lei (cca 251 mln lei). Suprafaţa clădirii Parlamentului fiind de 10950 m.p., reiese că un m. p. costă 1500 de euro. Azi costurile la construcţii de la zero nu depăşesc cifra de 300 de euro, iar costul de piaţă variază între 700 – 1000 de euro. Costul unei suprafeţe similare în or. Chişinău, potrivit primarului, nu ar depăşi cifra de 40 de milioane de euro, adică de circa şase ori mai puţin.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţie şi reconstrucţie a instituţiei Preşedinţiei, potrivit edilului capitalei, Primăria n-a primit solicitări şi n-a eliberat autorizaţia de construcţie. Legislaţia în vigoare prevede că doar în caz de calamitate sau catastrofă se permit lucrări fără a fi eliberată autorizaţia de construcţii respectiv, fără a fi aprobată documentaţia de proiect. În cazul dat însă, proiectul a fost eliberat încă din 2006. „Nu este clar în ce mod se cheltuie banii la reparaţia Preşedinţiei. Este nevoie de o expertizare clară a devizului de cheltuieli şi a rezultatelor licitaţiilor. Este imposibil ca Preşedinţia, care a fost mult mai puţin afectată decât Parlamentul să aibă costuri de circa 400 milioane de lei pentru reparaţii, or pentru reparaţia şi reconstrucţia ambelor clădiri s-a anunţat suma de 700 milioane de lei. Asistăm la încă un act de delapidare a banilor publici, care mai e şi însoţit de acuze complet nejustificate la adresa opoziţiei”, a mai spus Chirtoacă.
Conform Legii, în cazul în care lucrările se efectuează din bani publici, autorizaţia de construcţie se eliberează de Consiliul Municipal Chişinău, care urmează să pună în discuţie acest subiect în cadrul şedinţelor.
