Autor: Constantin Tănase
Scriam în editorialul de luni despre aceea că „simplul” fapt că deputaţii lui Roşca, cot la cot cu comuniştii, l-au votat pe Artur Reşetnikov la funcţia de director al SIS vorbeşte despre aceea că târgul dintre Voronin şi Roşca a (re)început. Făceam această afirmaţie în contextul „cazului Cubrecov”, exprimându-mi astfel scepticismul că Procuratura va duce la bun sfârşit dosarul dat.
Emisiunea „În profunzime” de luni, de la PRO TV, a confirmat pe deplin punctul de vedere exprimat în editorialul menţionat: Roşca, unul dintre participanţii la emisiune, s-a arătat preocupat nu atât de problema interceptării convorbirilor telefonice (aceasta a fost tema discuţiei), cât de apărarea imaginii lui Reşetnikov. Era foarte „amuzant” să urmăreşti cum liderul unui partid „creştin-democrat”, „de opoziţie”, „proromân” şi „proeuropean” îl apăra pe ex-consilierul prezidenţial, etnic rus, numit în fruntea unei instituţii atât de importante cum e SIS. Era clar că Roşca face acest lucru pentru că doreşte să reintre în graţiile preşedintelui Voronin. De ce-i trebuie lui Roşca să reînnoade relaţiile cu Voronin şi care va fi plata pentru aceasta? La respectiva întrebare a răspuns ieri comentatorul Petru Bogatu care, referindu-se la votul dat de Roşca lui Reşetnikov, scrie că „asta spune totul despre locul rezervat lui Roşca şi compania în războiul pe care îl va purta Voronin împotriva opoziţiei”.
Astfel, numirea lui Reşetnikov în fruntea serviciului secret moldovean este una cu indiscutabile motivaţii electorale. Dacă ex-directorul SIS, Ion Ursu, a reuşit să păstreze o anumită independenţă faţă de şeful statului, Reşetnikov, venind din staff-ul prezidenţial şi mai fiind încă – dacă e adevărat ce vorbeşte gura târgului – şi nepotul lui Voronin, va executa docil toate comenzile acestuia. Şi nu e un secret ce fel de comenzi vor veni de la Voronin la SIS în perioada campaniei electorale care deja a început – o campanie care va fi un adevărat război. Miza acestor alegeri nu e doar viitorul Partidului Comuniştilor şi capitalurile adunate de comuniştii capitalişti în anii cât au guvernat Moldova. Ea e cu mult mai mare şi anume: prezenţa militară a Rusiei în această zonă. Pentru a câştiga acest război, Voronin şi ruşii vor arunca în luptă toate forţele – înainte de toate, trupele de elită ale SIS, conduse de fostul său subaltern. Şi nepot, dacă e adevărat.
În acest viitor război, Voronin are nevoie de o forţă politică ce ar îndeplini funcţia de „berbec” – maşina de război pe care s-o întrebuinţeze pentru a sparge zidurile opoziţiei. În calitate de „berbec” Voronin va folosi, ca şi în campania electorală precedentă, PPCD-ul. Există deja primele semnale că anume aşa se va întâmpla: refuzul consilierilor pepecedişti din Consiliul municipal Chişinău de a-l vota pe liberalul şi anticomunistul Mihai Ghimpu şi votarea de către deputaţii pepecedişti a lui Artur Reşetnikov în funcţia de director al SIS. // Timpul
