PE SCURT
Tendințele privind discursul de ură sunt îngrijorătoare. În trei luni au fost identificate 319 cazuri în trei luni, comparativ cu 368 de cazuri identificate în șase luni în anul 2018. Creșterea este de circa 83%, cu o medie de 3,5 cazuri noi pe zi.
În pofida unui număr mare de cazuri identificate în spațiul public și în mass-media, discursul de ură rămâne în mare parte nesancționat, arată un raport Promo-LEX.
PE LUNG
Potrivit acestuia, bărbații utilizează discursul de ură de aproape patru ori mai frecvent decât femeile. Criteriile care stau la baza discursului de ură rămân aceleași ca și în anul precedent: sexul/genul, orientarea sexuală și apartenența politică.
Totuși, în perioada actuală de monitorizare se atestă deosebiri esențiale ce țin de distribuirea acestor criterii, astfel încât în bază de sex/gen au fost identificate cele mai multe cazuri (170), urmate de apartenența politică (68) și LGBT (52).
Potrivit concluziilor raportului, discursul de ură în context politic se află în creștere.
PSRM a rămas printre partidele care au generat cele mai multe cazuri de intoleranță în spațiul public, deși a înregistrat o scădere de circa 25%, în timp ce PD, PLDM și PAS nu au generat niciun caz de discurs de ură.
Pe de altă parte, cazurile generate de PN și PCRM au crescut îngrijorător, cu circa 50%.
Dumitru Sliusarenco, autorul raportului a menționat că politica este domeniul în care acesta se manifestă cel mai mult.
„Politicienii aleg să utilizeze tot mai des discursul de ură, care înlocuiește retorica constructivă despre problemele actuale, duce la răspândirea prejudecăților, incită la discriminare și violență. Aproape toți liderii politici care au participat în campania electorală din 24 februarie au utilizat discursul de ură sau au fost afectați de acesta”, a menționat el.
În context electoral discursul de ură rămâne nesancționat. Până la momentul prezentării raportului, unul din cazurile identificate nu a fost examinat sau sancționat de autoritățile competente. Impunitatea discursului de ură în context electoral se datorează cadrului legislativ insuficient, lipsei unor practici uniforme de examinare a acestor cazuri, dar și atitudinii de tolerare și ignorare a acestui fenomen de către autoritățile responsabile.
