Connect with us
"
"

Politică

Raport Promo-LEX: Zilnic în spațiul public din Moldova apar cel puțin 3 cazuri noi de discurs de ură

Publicat

pe

PE SCURT

Tendințele privind discursul de ură sunt îngrijorătoare. În trei luni au fost identificate 319 cazuri în trei luni, comparativ cu 368 de cazuri identificate în șase luni în anul 2018. Creșterea este de circa 83%, cu o medie de 3,5 cazuri noi pe zi.

În pofida unui număr mare de cazuri identificate în spațiul public și în mass-media, discursul de ură rămâne în mare parte nesancționat, arată un raport Promo-LEX.

PE LUNG

Potrivit acestuia, bărbații utilizează discursul de ură de aproape patru ori mai frecvent decât femeile. Criteriile care stau la baza discursului de ură rămân aceleași ca și în anul precedent: sexul/genul, orientarea sexuală și apartenența politică.

Totuși, în perioada actuală de monitorizare se atestă deosebiri esențiale ce țin de distribuirea acestor criterii, astfel încât în bază de sex/gen au fost identificate cele mai multe cazuri (170), urmate de apartenența politică (68) și LGBT (52).

Potrivit concluziilor raportului, discursul de ură în context politic se află în creștere.

PSRM a rămas printre partidele care au generat cele mai multe cazuri de intoleranță în spațiul public, deși a înregistrat o scădere de circa 25%, în timp ce PD, PLDM și PAS nu au generat niciun caz de discurs de ură.

Pe de altă parte, cazurile generate de PN și PCRM au crescut îngrijorător, cu circa 50%.

Dumitru Sliusarenco, autorul raportului a menționat că politica este domeniul în care acesta se manifestă cel mai mult.

„Politicienii aleg să utilizeze tot mai des discursul de ură, care înlocuiește retorica constructivă despre problemele actuale, duce la răspândirea prejudecăților, incită la discriminare și violență. Aproape toți liderii politici care au participat în campania electorală din 24 februarie au utilizat discursul de ură sau au fost afectați de acesta”, a menționat el.

În context electoral discursul de ură rămâne nesancționat. Până la momentul prezentării raportului, unul din cazurile identificate nu a fost examinat sau sancționat de autoritățile competente. Impunitatea discursului de ură în context electoral se datorează cadrului legislativ insuficient, lipsei unor practici uniforme de examinare a acestor cazuri, dar și atitudinii de tolerare și ignorare a acestui fenomen de către autoritățile responsabile.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

Publicat

pe

PE SCURT

Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului, subordonate Chișinăului. 

Regiunea transnistreană ridică treptat restricțiile pentru locuitori și a stabilit reguli de deschidere și vizitare a plajelor.

Săptămâna trecută câțiva fermieri care se duceau pe terenurile lor au fost opriți de către „miliția transnistreană” și au fost „amendați”. Partea transnistreană spune că incidentul ar fi încă o provocare a Chișinăului.

PE LUNG

1040 cazuri de COVID-19 în regiunea transnistreană

Până în prezent, au fost raportate 1035 de cazuri de infecție cu coronavirus. Boala a fost învinsă de 694 de pacienți.

În ultimele patru zile, 101 persoane au fost tratate, au fost depistate 30 de cazuri noi de infecție, numărul deceselor rămânând același: 39 de persoane. Așa-zisele autorități declară că a fost înregistrată o tendință a scăderii nivelului de îmbolnăvire cu COVID-19.

De asemenea, săptămâna trecută 16 luptători ai brigăzii speciale de reacționare rapidă „Nistru” au fost infectați cu COVID-19. Brigada neutralizează infractorii deosebit de periculoşi sau eliberează ostaticii.

Bal pe timp de pandemie

„În siguranță nu înseamnă fără atmosferă” a declarat Vadim Krasnoselskii, așa-zisul lider de la Tiraspol, despre organizarea balurilor de absolvire. Acesta a menționat că organizarea va fi centralizată, iar în localitățile mai dens populate vor fi organizate baluri de absolvire în mai multe zile și nu toate într-o singură zi, într-un singur loc. De asemenea, s-a propus un concurs pentru cea mai bună organizare a unui bal de absolvire pe timp de pandemie. 

Absolvenților li se vor înmâna diplomele și certificatele de absolvire în locuri special amenajate în parcuri de către administrațiile locale. 

Se redeschid piețele, restaurantele, plajele și bisericile

De astăzi, au început să circule în regiunea transnistreană microbuzele. De mâine, 9 iunie, piețele de haine vor începe să funcționeze. Piețele de fructe și legume au început să lucreze încă de pe 2 iunie. De pe 4 iunie, în orașul Bender a reînceput să circule, doar dimineața și seara, troleibuzele. Totuși, cu transportul public pot să circule doar persoanele angajate, prezentând permisiunea de la angajator. 

De săptămâna trecută au început să funcționeze cafenelele și terasele. Acestea vor lucra doar până la ora 22:00, iar funcționarea pe timp de noapte este interzisă. 

De asemenea, de pe 5 iunie li se permite oamenilor să meargă la biserică,  respectând măsurile de igienă și protecție împotriva COVID-19. Regulile pe care trebuie să le respecte enoriașii, dar și reprezentanții bisericilor sunt: purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor la intrarea în lăcașele sfinte. Nu se recomandă atingerea icoanelor, crucilor și altor obiecte din interior, enoriașii trebuie să respecte o distanță minimă de 1,5 m, iar în biserică este permis un număr limitat de oameni. Salutarea dintre enoriași și reprezentanții bisericilor trebuie să fie doar înclinând capul înainte sau corpul. 

De asemenea, așa-zisele autorități au reglementat și prezența pe plaje. Infecționiștii au recomandat ca pe plaje, între vizitatori, să fie o distanță minimă de doi metri. Se permite vizitarea plajelor doar în grupuri nu mai mari de patru persoane. Li se recomandă oamenilor să evite băile comune și vestiarele. Au fost interzise vânzarea alcoolului și mâncării pe plajă, dar și pregătirea mâncării la grătar, se arată în comunicatul publicat de așa-zisul Centru Epidemiologic Republican de Igienă din regiunea transnistreană.

POLITICA

Pe 3 iunie președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o discuție telefonică cu așa-zisul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii. „Părțile au analizat situația creată în Zona de Securitate, în raioanele adiacente râului Nistru, mai cu seamă a celei din satele raionului Dubăsari – Cocieri, Vasilievca, Molovata Nouă, Roghi, satul Copanca din Căușeni ș.a. Localnicii sunt nevoiți să ajungă pe malul drept al Nistrului doar cu ajutorul bacului plutitor. Această stare a lucrurilor este consecința unui șir de măsuri întreprinse de structurile transnistrene în lupta cu virusul COVID-19, ceea ce a generat probleme grave pentru locuitorii satelor respective”, se arată în comunicatul apărut pe site-ul președinte.md

Enlarge

dodo
Foto: președinte.md

În ziua următoare, patru locuitori ai satului Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceeași localitate, au fost opriți de către „miliția transnistreană” la unul dintre blocajele instalate la mijlocul lunii martie și „amendați”. Aceștia se duceau spre terenurile amplasate până la traseul Râbnița-Tiraspol.

❗️Astăzi, 4 iunie 2020 în jurul orei 10:00, patru locuitori ai s.Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceiași…

Geplaatst door Promo-LEX op Donderdag 4 juni 2020

Despre această situație, într-un articol publicat pe PMR Novosti, se scrie că incidentul ar fi de fapt o provocare din partea Chișinăului, iar fermierii moldoveni ar fi fost opriți de către poliția rutieră, întrucât pe bancheta din spate erau patru persoane, ceea ce ar însemna o încălcare gravă a funcționării vehiculului.

Iar Oleg Belyakov, co-președintele părții transnistrene în Comisia Unificată de Control a declarat că „Chișinăul încearcă să submineze stabilitatea în zona de securitate cu provocări primitive”, se arată în altă știre.

De asemenea, liderul separatist de la Tiraspol a avut un video-call cu șeful Misiunii OSCE Claus Neukirch. „Perioada pandemică a fost un «test» pentru relațiile moldo-transnistrene, descoperind interesul politic al acțiunilor contraproductive ale Moldovei și dezvăluind profunzimea contradicțiilor dintre părți”, a declarat Krasnoselski.

Cu toate acestea, regiunea transnistreană stă cu ochii pe ce se întâmplă în Republica Moldova. PMR Novosti a publicat un articol cu titlul „Ieșirea necontrolată din carantină a Moldovei a dus la o creștere a îmbolnăvirilor cu coronavirus”, comparând situația din Moldova și cea din zona transnistreană, cu accentul pe faptul că situația în regiunea transnistreană ar fi mai bună.

Biroul Politici de Reintegrare anunță că astăzi au fost ridicate restricțiile de circulație a locuitorilor satelor Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta. Aceștia pot circula liber prin doar câteva puncte de trecere a liniei administrative: Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri.

Criză de costume medicale

În timp ce așa-zisele autorități transnistrene sugerează că situația în zonă ar fi mai bună decât în restul Moldovei, medicii din regiunea transnistreană nu au suficiente halate și costume de protecție împotriva COVID-19. Așa-zisele autorități studiază posibilitatea de a le oferi medicilor costume de protecție mai ușoare, din acest motiv, dar și pentru că este vară, iar temperaturile cresc. 

Citește mai departe

Politică

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații și au lansat inițiative.

Deputații Platformei DA au lansat o inițiativă privind aprobarea legii Magnitsky, iar cei de la PAS s-au arătat nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin, tânărul dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, și care nu este găsit. Astăzi, PSRM a anunțat că va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016.

PE LUNG

PPDA: Legea Magnitsky – o prioritate de importanță strategică

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a lansat în Parlament inițiativa privind adoptarea legii Magnitsky. „Este extrem de important ca această lege să fie adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Este singurul vehicul legislativ care poate alinia țara noastră la standardele de integritate stabilite de Global Accountability Act”, a declarat marți la o conferință de presă deputatul PPDA, Igor Munteanu.

Potrivit lui, prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal.

„Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de „landormatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave și crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit lui, Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale. Formațiunea a f[cut apel la toți parlamentarii să susțină inițiativa legislativă.

PAS, nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin

Alexandru Rjavitin – cetățeanul Republicii Moldova, dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, este de negăsit. Deputații PAS au făcut apel către reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, dar și misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate la Chișinău să fie alături de Alexandru și să ofere tot ajutorul posibil pentru soluționarea acestui caz.

Declarații în acest sens au fost făcute de deputații PAS – Doina Gherman, Mihai Popșoi și Oazu Nantoi, în cadrul unei conferințe de presă.

„La 16 ianuarie am avut o întrevedere cu reprezentanții OSCE unde am discutat despre Alexandru și despre fenomenul înrolării forțate în regiunea transnistreană a tinerilor. Am fost uimită să aflu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu deține, la moment, informații despre locul aflării lui Alexandru și că nu îi putem asigura nici asistență juridică, și nici asistență medicală, deoarece este nevoie de acreditare specială pentru aceasta pe teritoriul transnistrean. Accesul presei de la Chișinău este, la fel, interzis”, a declarat deputata PAS, Doina Gherman.

Deputatul Oazu Nantoi a declarat că președintele Igor Dodon nu va întreprinde nimic pentru asigurarea respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Potrivit lui, Igor Dodon va bloca orice tentativă de revenire la normalitate în raport cu regimul din stânga Nistrului, în speranța că se va alege cu voturi cumpărate la viitorul scrutin prezidențial.

„Sunt nevoit să constat că cetățenii RM de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit ostatici ai intereselor personale al acestui personaj odios, care n-a întreprins nimic pentru eliberarea din închisoarea de la Tiraspol nici măcar a aceluiași Oleg Horjan – cetățean al RM, care, la Congresul XIV extraordinar al PSRM, i-a jurat credință și s-a pupat cu Igor Dodon”, a spus el.

„Prin urmare, ne propunem să venim cu o inițiativă legislativă care să promoveze mecanisme viabile menite să prevină asemenea probleme și în scurt timp vom examina și consulta un proiect de politică publică în acest sens”, se arată în declarația PAS.

PSRM va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii

PSRM va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016. Anunțul a fost făcut de secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, la o conferință de presă.

„În anul 2016, așa cum o parte a presei a relatat detaliat, fosta guvernare oligarhică a dat ordin Procuraturii Generale să pornească un dosar împotriva PSRM, pe niște fapte inventate, ca mai apoi să fie folosit, acest dosar, împotriva președintelui Igor Dodon și a colegilor noștri din PSRM. De cîte ori lui Plahotniuc nu-i plăcea o acțiune a președintelui sau a fracțiunii PSRM, scotea aceste dosare abuzive din sertar”, a menționat el.

Potrivit lui, socialiștii cer instituțiilor de drept să facă toate verificările „pe care le consideră necesare pentru a clarifica acest subiect”, dar în același timp să facă demersurile legale pentru pedepsirea celor care stau în spatele acestor „dosare ilegale și abuzive”. „Avem toate motivele să credem că redeschiderea lui este doar o continuare a șantajului la adresa PSRM și cerem ca cei care s-au folosit, sau se folosesc de astfel de mijloace ilegale să fie aduși în fața justiției și să răspundă pentru ce au făcut”, a adăugat Bătrîncea.

Citește mai departe

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate23 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31