Connect with us
"
"

Politică

Raport Promo-LEX: Zilnic în spațiul public din Moldova apar cel puțin 3 cazuri noi de discurs de ură

Publicat

pe

PE SCURT

Tendințele privind discursul de ură sunt îngrijorătoare. În trei luni au fost identificate 319 cazuri în trei luni, comparativ cu 368 de cazuri identificate în șase luni în anul 2018. Creșterea este de circa 83%, cu o medie de 3,5 cazuri noi pe zi.

În pofida unui număr mare de cazuri identificate în spațiul public și în mass-media, discursul de ură rămâne în mare parte nesancționat, arată un raport Promo-LEX.

PE LUNG

Potrivit acestuia, bărbații utilizează discursul de ură de aproape patru ori mai frecvent decât femeile. Criteriile care stau la baza discursului de ură rămân aceleași ca și în anul precedent: sexul/genul, orientarea sexuală și apartenența politică.

Totuși, în perioada actuală de monitorizare se atestă deosebiri esențiale ce țin de distribuirea acestor criterii, astfel încât în bază de sex/gen au fost identificate cele mai multe cazuri (170), urmate de apartenența politică (68) și LGBT (52).

Potrivit concluziilor raportului, discursul de ură în context politic se află în creștere.

PSRM a rămas printre partidele care au generat cele mai multe cazuri de intoleranță în spațiul public, deși a înregistrat o scădere de circa 25%, în timp ce PD, PLDM și PAS nu au generat niciun caz de discurs de ură.

Pe de altă parte, cazurile generate de PN și PCRM au crescut îngrijorător, cu circa 50%.

Dumitru Sliusarenco, autorul raportului a menționat că politica este domeniul în care acesta se manifestă cel mai mult.

„Politicienii aleg să utilizeze tot mai des discursul de ură, care înlocuiește retorica constructivă despre problemele actuale, duce la răspândirea prejudecăților, incită la discriminare și violență. Aproape toți liderii politici care au participat în campania electorală din 24 februarie au utilizat discursul de ură sau au fost afectați de acesta”, a menționat el.

În context electoral discursul de ură rămâne nesancționat. Până la momentul prezentării raportului, unul din cazurile identificate nu a fost examinat sau sancționat de autoritățile competente. Impunitatea discursului de ură în context electoral se datorează cadrului legislativ insuficient, lipsei unor practici uniforme de examinare a acestor cazuri, dar și atitudinii de tolerare și ignorare a acestui fenomen de către autoritățile responsabile.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații și au lansat inițiative.

Deputații Platformei DA au lansat o inițiativă privind aprobarea legii Magnitsky, iar cei de la PAS s-au arătat nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin, tânărul dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, și care nu este găsit. Astăzi, PSRM a anunțat că va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016.

PE LUNG

PPDA: Legea Magnitsky – o prioritate de importanță strategică

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a lansat în Parlament inițiativa privind adoptarea legii Magnitsky. „Este extrem de important ca această lege să fie adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Este singurul vehicul legislativ care poate alinia țara noastră la standardele de integritate stabilite de Global Accountability Act”, a declarat marți la o conferință de presă deputatul PPDA, Igor Munteanu.

Potrivit lui, prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal.

„Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de „landormatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave și crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit lui, Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale. Formațiunea a f[cut apel la toți parlamentarii să susțină inițiativa legislativă.

PAS, nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin

Alexandru Rjavitin – cetățeanul Republicii Moldova, dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, este de negăsit. Deputații PAS au făcut apel către reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, dar și misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate la Chișinău să fie alături de Alexandru și să ofere tot ajutorul posibil pentru soluționarea acestui caz.

Declarații în acest sens au fost făcute de deputații PAS – Doina Gherman, Mihai Popșoi și Oazu Nantoi, în cadrul unei conferințe de presă.

„La 16 ianuarie am avut o întrevedere cu reprezentanții OSCE unde am discutat despre Alexandru și despre fenomenul înrolării forțate în regiunea transnistreană a tinerilor. Am fost uimită să aflu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu deține, la moment, informații despre locul aflării lui Alexandru și că nu îi putem asigura nici asistență juridică, și nici asistență medicală, deoarece este nevoie de acreditare specială pentru aceasta pe teritoriul transnistrean. Accesul presei de la Chișinău este, la fel, interzis”, a declarat deputata PAS, Doina Gherman.

Deputatul Oazu Nantoi a declarat că președintele Igor Dodon nu va întreprinde nimic pentru asigurarea respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Potrivit lui, Igor Dodon va bloca orice tentativă de revenire la normalitate în raport cu regimul din stânga Nistrului, în speranța că se va alege cu voturi cumpărate la viitorul scrutin prezidențial.

„Sunt nevoit să constat că cetățenii RM de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit ostatici ai intereselor personale al acestui personaj odios, care n-a întreprins nimic pentru eliberarea din închisoarea de la Tiraspol nici măcar a aceluiași Oleg Horjan – cetățean al RM, care, la Congresul XIV extraordinar al PSRM, i-a jurat credință și s-a pupat cu Igor Dodon”, a spus el.

„Prin urmare, ne propunem să venim cu o inițiativă legislativă care să promoveze mecanisme viabile menite să prevină asemenea probleme și în scurt timp vom examina și consulta un proiect de politică publică în acest sens”, se arată în declarația PAS.

PSRM va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii

PSRM va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016. Anunțul a fost făcut de secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, la o conferință de presă.

„În anul 2016, așa cum o parte a presei a relatat detaliat, fosta guvernare oligarhică a dat ordin Procuraturii Generale să pornească un dosar împotriva PSRM, pe niște fapte inventate, ca mai apoi să fie folosit, acest dosar, împotriva președintelui Igor Dodon și a colegilor noștri din PSRM. De cîte ori lui Plahotniuc nu-i plăcea o acțiune a președintelui sau a fracțiunii PSRM, scotea aceste dosare abuzive din sertar”, a menționat el.

Potrivit lui, socialiștii cer instituțiilor de drept să facă toate verificările „pe care le consideră necesare pentru a clarifica acest subiect”, dar în același timp să facă demersurile legale pentru pedepsirea celor care stau în spatele acestor „dosare ilegale și abuzive”. „Avem toate motivele să credem că redeschiderea lui este doar o continuare a șantajului la adresa PSRM și cerem ca cei care s-au folosit, sau se folosesc de astfel de mijloace ilegale să fie aduși în fața justiției și să răspundă pentru ce au făcut”, a adăugat Bătrîncea.

Citește mai departe

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe

Alegeri

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

Publicat

pe

PE SCURT

Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat de CEC acum un an a fost de 84 de milioane de lei. Pentru organizarea turului II, bazându-se pe rezultatele scrutinelor precedente și luând în calcul factori precum inflația, CEC a prevăzut aproape 27 de milioane de lei.

Peste 2 săptămâni, în 380 de localități din țară se va desfășura al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor. În Capitală, din cele 18 localități din suburbie, în 11 va avea loc al doilea tur.

PE LUNG

Comisia Electorală Centrală a planificat 84 de milioane de lei pentru primul tur, iar următorul ne-ar putea costa aproape 27 de milioane de lei, potrivit Hotărârii CEC nr. 1874 din 14 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2019.

Potrivit membrului CEC, Andrei Volentir, cât ne-a costat exact primul tur al alegerilor generale locale încă nu se știe, întrucât consiliile de circumscripție urmează să expedieze rapoartele.

„Planificarea bugetului pentru alegerile generale locale are loc în funcție de mai mulți parametri. Printre acești parametri se numără: salarizarea (se face conform normelor legale pentru anumite funcții), costurile buletinelor de vot (prețul de piață și inflația) și altele. După ce bugetul este aprobat, atunci când CEC are cheltuieli, emite dispoziții de plată care ulterior sunt expediate Trezoreriei de Stat, iar cea din urmă debursează acei bani”.

În cazul în care CEC a cheltuit mai puțin bani decât a planificat, aceștia rămân în bugetul de stat. Comisia Electorală Centrală poate dispune de acei bani rămași prin realocarea lor, dacă sunt posibile alegeri repetate în alte localități.

„Când planificăm turul II al alegerilor generale locale, noi studiem tablourile alegerilor locale din 2015 și 2011. În baza unei medii generale și a tipurilor de așezări, planificăm bugetul”, a explicat Andrei Volentir, membrul CEC.

Mun. Chișinău

În orașul Chișinău și în suburbii au participat la vot 229 637 oameni. Aproape 56% dintre alegători au fost femei și cei mai mulți votanți au avut vârsta cuprinsă 56 și 70 de ani.

Candidatul PSRM Ion Ceban a fost votat de 40,16 % din alegători, iar candidatul ACUM Andrei Năstase  – 31,09%. Pe poziția trei s-a clasat fostul primar al Chișinăului Dorin Chitoacă cu puțin peste 10% de voturi. În Consiliul Municipal Chișinău, PSRM a acumulat 37,62%, iar ACUM – 33,27%.

În majoritatea localităților din suburbia Chișinăului, oamenii au votat consilierii ACUM pentru consiliul comunal sau sătesc. Candidatul PDM din orașul Codru, Ion Andrieș, nu a fost votat de nimeni. Locuitorii comunei Cruzești și-au dat votul pentru un primar liberal, iar pentru consiliu – Partidul Șor (382 de voturi), în timp ce pentru consilierii PL au votat 132 de oameni. PSRM a obținut 118 voturi, iar ACUM 55.

Potrivit Promo-LEX, la alegerile generale locale 2019 au avut loc de două ori mai puțin incidente față de alegerile generale locale 2015: 743 vs. 1814

În toată țara

11 orașe și municipii din țară și-au ales primarii din prima. PSRM a câștigat în orașele Briceni, Ocnița și Comrat. Partidul lui Renato Usatîi a câștigat în Drochia, Glodeni și Bălți. Cei mai mulți candidați independenți au avut câștigat în centrul țării: Ungheni, Strășeni, Ialoveni. La cârma municipiului Cahul va fi un independent. Municipiul Orhei va fi cârmuit de un candidat al Partidului Șor. ACUM și PDM nu a câștigat niciun centru raional.

Municipiul Comrat va fi condus de Anastasov Serghei (PSRM), votat de 94,58% din alegători.

În 518 localități din țară locuitorii și-au ales primarii din primul tur. Iată cum arată repartizarea, pe țară, a mandatelor conform criteriului de apartenență politică:

  • Partidul Democrat din Moldova – 191
  • Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” – 124
  • Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”–  82
  • Partidul Liberal Democrat din Moldova – 26
  • Partidul Politic „Șor” – 13
  • Partidul politic Partidul Nostru – 10
  • Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 4
  • Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” – 2
  • Partidul Liberal – 1
  • Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” – 1
  • Candidați independenți – 64.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul local de ieri au votat circa 1 mln 174 mii de alegători sau 41,7 la sută din numărul alegătorilor incluși în listele electorale.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură19 ore în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție19 ore în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Economie19 ore în urmă

Cei mai mari oameni de afacere s-au întâlnit în Elveția. De ce sunt mai pesimiști ca niciodată

PE SCURT Mai mult de jumătate dintre managerii celor mai mari companii din lume așteaptă o încetinire a economiei globale...

Politică2 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Ecologie2 zile în urmă

Reutilizarea lucrurilor aruncate – afacerea care prosperă

PE SCURT În Republica Moldova, ca în țările din întreaga lume, oamenii au în garderobă mai multe haine pe care...

Politică2 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Social3 zile în urmă

Fotograful care și-a tratat depresia prin cultivarea arborilor

PE SCURT A fost printre cele mai rupte și necunoscute locuri ale planetei. A mers sute de km pe jos...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

PoliticăO săptămână în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

JustițieO săptămână în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031