Connect with us

Publicat

pe

În condițiile unei piețe interne limitate, creșterea și diversificarea exporturilor sunt acțiunile pe care Republica Moldova trebuie să le întreprindă cu scopul de a îmbunătăți semnificativ standardele de viață pentru generațiile actuale și viitoare. Iar exporturile, la rândul lor, sunt direct influențate de volumul investițiilor. Este constatarea care se regăsește în Strategia națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020 și pe care actuala guvernare o implementează cu pași fermi. Astăzi țara noastră vine în întâmpinarea investitorilor prin oferirea unui set de instrumente concrete, competitive la nivel regional și cu impact direct asupra îmbunătățirii climatului de afaceri per ansamblu. 

Despre stabilitatea economiei naționale și legislația prietenoasă mediului de afaceri vorbesc topurile internaționale de specialitate. Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 din 190 de economii ale lumii, incluse în clasamentul Grupului Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, devansând țările vecine România și Ucraina. Potrivit „Doing Business 2019”, Republica Moldova ocupă poziții înalte la capitolul „inițierea afacerii” (14) și „înregistrarea proprietății” (22). În prezent este nevoie de doar 1 zi și 4 formalități pentru a înregistra o companie.

Anul trecut, țara noastră s-a clasat pe locul 6 în lume în ceea ce privește numărul locurilor de muncă create în raport cu numărul populației, totodată ajungând și cea mai nouă destinație emergentă pentru investiții, potrivit Raportului Global Location Trends 2017.

Transformarea Republicii Moldova într-o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini este rezultatul unui șir de reforme și politici guvernamentale, implementate în ultimii ani. Scopul lor este de a valorifica la maxim  poziția geografică avantajoasă a țării noastre, dar și accesul ei la o piață de circa 800 de milioane de potențiali consumatori – rezultat al încheierii acordurilor de liber schimb cu 43 de state din UE, CSI și Asia. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate: în anul 2017 valoarea exporturilor moldovenești a constituit 2,5 mld. USD, în creștere cu 19% față de indicatorii din 2016. În primele 9 luni ale lui 2018, acest indicator a depășit deja 2 mld. USD. S-a reconfigurat și distribuția produselor de export: peste 2/3 din mărfuri ajung în Uniunea Europeană (70%).

O evoluție pozitivă s-a înregistrat și în cele 7 Zone Economice Libere. De la începutul anului 2018, vânzările mărfurilor industriale, produse în cadrul ZEL-urilor, au crescut cu 68% față de anul trecut, ajungând la 384 mil. USD.

„Guvernul Republicii Moldova depune eforturi importante pentru a crea un mediu de afaceri atractiv, care să stimuleze investițiile. Suntem conștienți că investițiile generează noi activități economice și au ca finalitate obținerea de bunuri și servicii indispensabile unei economii viabile și prospere, iată de ce atragerea capitalului extern și promovarea exporturilor este prioritatea noastră strategică. Prin încheierea unor acorduri de comerț și liber schimb la nivel regional și internațional, prin reducerea presiunii fiscale, prin crearea unor condiții preferențiale pentru rezidenți în cadrul ZEL-urilor, Parcurilor IT și industriale, ne-am propus să valorificăm la maxim potențialul țării în calitate de punct natural de tranzit între Est și Vest, să consolidăm un model de creștere economică bazat pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri și servicii.”

În particular, reformele operate de Executiv s-au axat pe reducerea poverii impozitelor și obstacolelor birocratice. Astăzi, Moldova are unul dintre cele mai competitive sisteme fiscale din regiune, cu un impozit pe profit de 10% pentru HoReCa,  de 6% – pentru rezidenții Zonelor Economice Libere și impozitul unic de 7% pentru rezidenții Parcurilor IT. La capitolul „Contribuții de asigurări sociale”, țara noastră are cea mai competitivă rată din regiune – 18%.  A fost redus cu 70% numărul organelor cu funcții de control, iar agenții economici au nevoie cu 300 de acte permisive mai puțin pentru ași dezvolta afacerile legal. Din iulie 2018, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat, care funcționează ca un „Ghișeu Unic”, mediul de afaceri poate solicita documentele necesare în regim online.

Antreprenorii care întrunesc anumite condiții pot obține subvenționarea locurilor de muncă nou create – Guvernul le oferă câte 40.000 lei pentru fiecare 100+1 job nou. Potrivit estimărilor Ministerului Economiei și Infrastructurii, în următorii 2 ani Moldova va atrage un flux net de investiții în valoare de 380 milioane USD și vor fi create 10 mii de locuri de muncă. Agenția de Investiții este structura guvernamentală direct responsabilă de implementarea Strategiei naționale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020.

„Datorită faptului că Guvernul s-a angajat să implementeze un șir de reforme ambițioase, menite să îmbunătățească climatul investițional, avem mai multe motive concludente să afirmăm că Moldova dispune de potențial pentru atragerea, dar și pentru menținerea și dezvoltarea eficientă a investițiilor străine directe. Acestea din urmă ar permite companiilor locale tranziția la activități generatoare de o mai înaltă valoare adăugată și oportunități de integrare în lanțurile valorice din economia globală. Noua echipă a Agenției își va consolida eforturile pentru a elabora și promova un brand al Moldovei în calitate de destinație pentru investiții – InvestMoldova – cu identitate vizuală distinctă, susținut de oportunitățile competitive din toate sectoarele identificate drept strategice pentru economia națională. La utilizarea instrumentelor de promovare, precum diplomația economică, misiunile de afaceri B2B și B2G, mese rotunde, forumuri și expoziții internaționale, ne vom concentra pe relevanță, eficiență și rezultate. Pe termen lung ne propunem să oferim un suport exhaustiv antreprenorilor deciși să gestioneze în Moldova afaceri serioase și transparente, să aducă inovații, să creeze locuri de muncă atractive și să asigure producție competitivă.”

Despre deschiderea fără precedent a Guvernului RM față de investitori se va discuta în cadrul celui mai important eveniment economic din țară – „Moldova Business Week 2018” – care va avea loc între 27 și 29 noiembrie la Chișinău. Un număr fără precedent de investitori, finanțatori, importatori și exportatori din Republica Moldova și alte 30 de țări vor afla din prima sursă despre potențialul investițional al celor 7 sectoare strategice ale economiei naționale: Energetică, Infrastructură, Automotive și Electronică, Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Agricultură și Industria Alimentară, Turism și Industria Ușoară. Peste 75 de vorbitori, printre care reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, ambasadori, reprezentanți ai partenerilor externi strategici, ai companiilor autohtone, dar și invitați speciali, vor elucida avantajele competitive ale sectoarelor, oportunitățile investiționale actuale și politicile statului în susținerea investițiilor.

Evenimentul nu poate fi ratat de cei care își propun să-și internaționalizeze businessul, să cunoască noile tendințe în abordarea parteneriatelor externe, să identifice noi clienți sau piețe de desfacere, să adopte noi modele de reușită în afaceri și soluții pentru provocările cotidiene și să stabilească direct contacte cu potențialii investitori sau parteneri de afaceri din străinătate. Accesul la conferință este liber pentru toți doritorii, doar în baza înregistrării prealabile online pe www.mbw.md.

loading...

Economie

Se pare că vine o nouă criză globală, care ar putea fi mai grea decât cea din 2008. Este Moldova pregătită?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.

loading...

Citește mai departe

Economie

Mai multe hotărâri privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, abrogate de Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cabinetul de Miniștri a abrogat astăzi câteva hotărâri de Guvern, aprobate în perioada 2012-2013, cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Este vorba despre hotărârea cu privire la iniţierea proiectului de
parteneriat public-privat pentru concesionarea Aeroportului Internaţional
Chişinău, pentru aprobarea concesionării activelor Aeroportului, cea cu privire la aprobarea Raportului privind derularea și rezultatele concursului închis pentru selectarea concesionarului activelor și cea cu privire la reconfirmarea aprobării concesionării activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău.

PE LUNG

În argumentarea proiectului se arată că hotărârile menţionate au fost aprobate contrar unor proceduri stabilite de lege, or au fost aprobate de un Guvern care se afla în demisie.

Ba mai mult, Curtea Constituţională a emis decizii de suspendare a acţiunilor hotărârilor Guvernului cu privire la aprobarea concesionării activelor şi cea cu privind aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor,  având ca temei dispoziţiile art. 7* alin.(2) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, adică securitatea economică sau financiară a statului.

„Aceasta este o modalitate prin care aducem în concordanță cadrul legal cu decizia Curții Constituționale și vine în contextul acțiunilor pe care o să le luăm în continuare. Ministerul Justiției lucrează la acest dosar, cu care o să meargă în următoarele zile în instanță, pentru a cere anularea contractului de concesionare”, a spus Maia Sandu după ședința de Guvern.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat în toamna anului 2013 pentru o perioadă de 49 de ani. Concesionarul a devenit firma Avia Invest. Acum o săptămână compania familiei Rotschild a anunțat că a finalizat tranzacția de cumpărare a 95% din compania „Avia Invest.

Ulterior, Guvernul a declarat că nu a fost informat sau consultat despre intenția NR Investments Ltd. de a cumpăra Komaksavia Airport Invest Ltd, deținătoare a 95% din Avia Invest SRL, și despre încheierea procesului de cumpărare. De asemenea, Executivul  a precizat că va continua să colaboreze cu instituțiile de drept pentru a rezilia contractul de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău.

loading...

Citește mai departe

Economie

Expert: De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii din străinătate investesc mai puțin

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate investesc mai puțin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță atrage atenția în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanței comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naționale și inevitabil la sărăcirea și mai tare a populației.

PE LUNG

Expertul a menționat că în august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere față de coșul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar, în ajunul alegerilor, BNM a fost nevoită să vândă peste 250 milioane dolari ca urmare a cererii de valută.

În primăvara anului 2019 a avut loc un șoc valutar, când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzația că pe piața valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic, a avut loc aprecierea și deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman.

Într-un an, leul s-a depreciat față de ambele valute cu 5,4%, față de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influențat de cererea și oferta de pe piața valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a și dus la aprecierea monedei naționale.

Ioniță a mai arătat că anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde dolari, iar cererea – 1,8 miliarde de lei. În consecință, BNM era nevoită să intervină pe piață prin cumpărări de valută și și-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde dolari. Ulterior, cererea de valută a crescut și s-a creat un deficit pe piața valutară de 190 mil. dolari. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creștere a ofertei din partea cetățenilor creează o presiune pe piața valutară. BNM intervine pe piața, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem și șocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coșul euro/dolar cu o ușoară depreciere.

„Oferta de valută în prezent este stabilă și este determinată de faptul că remitențele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde dolari după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde dolari pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătățire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susține Ioniță.

Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 și 2014 a fost influențată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. dolari, care veneau pentru întreținerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătățească situația pe piața valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetățenilor acasă.

În ceea ce privește cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor crește brusc cererea de valută. Explicația este că agenții economici sunt îngrijorați de situația politică din țară și își trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important.

Un indicator esențial este înrăutățirea balanței comerciale cu 400 mil. dolari și acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. dolari la 5,8 miliarde dolari. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutățit balanța comercială cu 150 mil. dolari.

Dacă autoritățile vor să reducă deficitul balanței comerciale, să rezolve problema pe piața valutară și să nu permită deprecierea monedei naționale care duce la sărăcirea populației trebuie să se gândească la diversificarea pieței resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.

Potrivit lui Ioniță, industria automotive și ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creștere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta țara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puțin 100 mil. USD. Producția agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.

În concluzie, Ioniță a afirmat că pentru reducerea deficitului balanței comerciale și diminuarea presiunii de pe piața valutară, Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL și industria automtive.

Pe termen scurt este unica sursă de creștere a exporturilor și a locurilor de muncă.

În același timp, e nevoie și de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potențial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. dolari, dar care ușor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-și valorifica la maxim potențialul.

Al treilea factor enunțat de Ioniță, este atragerea banilor pe piața imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piața imobiliară – o piață cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute și vom ajunge la 10 mii credite ipotecare și la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcțiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creștere și ne apropiem de 15%, iar în câțiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locațiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piața imobiliară.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri14 ore în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

ExterneO zi în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

EconomieO zi în urmă

Care sunt cei mai mari importatori din lume

PE SCURT Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe...

IstorieO zi în urmă

Cum a fost Lenin împușcat de o femeie aproape oarbă

PE SCURT Pentru că vrem, dragă cititor, să știi lucruri noi și interesante, Moldova.org va publica fragmente din cărți, istorii...

CulturăO zi în urmă

Drumul lui Oprah Winfrey de la 0 la 3 miliarde de dolari

PE SCURT O tânără săracă, de culoare și provenind dintr-o aventură a unor adolescenți, a ajuns cea mai mare vedetă...

Cultură2 zile în urmă

Capitala văzută prin ochii unei artiste: „Chișinău are nevoie de un Batman”

PE SCURT Chișinău are nevoie de Batman, iar Vera Borcuta, artistă, i-a găsit și locul: pe clădirea primăriei Chișinău. În...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Cultură2 zile în urmă

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

PE SCURT Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031