„Proriv”, creat de FSB, trece Nistrul

Prin 2002, am publicat un interviu susţinut cu atamanul cazacilor din Transnistria. Atamanul îmi spunea atunci că are în stânga Nistrului structuri care vor să înregistreze o organizaţie a cazacilor şi la Chişinău. L-am crezut, cunoscând năravul politicii ruseşti de a se extinde în dreapta Nistrului prin intermediul activiştilor din actuala regiune secesionistă. Este un exemplu minor din ceea ce noi numim pericolul transnistrizării R. Moldova. Dar pericolul acesta a devenit o realitate la care pune umărul şi politica promovată de şeful statului.
Mi-am amintit de străduinţa cazacilor din Tiraspol de a ajunge la Chişinău pe timp de pace, aflând că aripa comsomolistă a comunistului Voronin a organizat duminică, la Bălţi, prima ediţie a Festivalului de muzică rap „Prorîv”. Scopul declarat al festivalului a fost de a „consolida relaţiile de prietenie dintre tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului”. N-am nimic cu festivalurile, susţin şi bunele intenţii de colaborare între grupuri de tineret, între grupuri de moşnegi sau grupuri de profesionişti de pe cele două maluri ale râului, dar, în cazul dat, este revoltător faptul cine, cum organizează şi ce urmăreşte prin pretinsa „consolidare a relaţiilor de prietenie”. Or, şi organizatorii, şi participanţii au vrut să demonstreze că ruşii revin în Basarabia, fiind susţinuţi de ruşii locali, care încep să devină tot mai agresivi, bucuroşi că politica oficială este în favoarea lor şi împotriva băştinaşilor. Printre participanţii la festival s-au numărat trupele „Dicta” din Bălţi, „Svoi” din Chişinău şi „Sirop” din Tirapol. Unul dintre organizatori este Comitetul Central al comsomolului (?!). Odată cu el, au început să iasă din ilegalitate chiar şi „trupe de artişti” precum „Svoi”, apropiate de mişcarea naţionalistă rusească „Naşi”, ceea ce în română înseamnă „ai noştri”.
N-am urmărit festivalul şi nu-mi pot expune părerea pe marginea lui, dar sunt convins că alde „Svoi” n-au cântat ceva asemănător cu „Trandafir de la Moldova”, iar în culisele festivalului n-au discutat despre relaţii civilizate şi corecte între cele două maluri. Mă face să afirm aceste lucruri denumirea festivalului – „Prorîv”. Unii au tradus-o în română ca „Avânt”, vrând, probabil, să ascundă esenţa acţiunii.
Dar, din ruseşte, prorîv înseamnă: 1. rupere, spargere (a digului); spargere, străpungerea frontului; străpungerea blocadei. 2. spărtură, breşă, ruptură. În cazul dat, organizatorii vor încerca să dea o explicaţie simbolică a denumirii festivalului, dar adevărul e că, prin acţiunea respectivă, s-a urmărit anume sensul „breşă” sau „spargerea frontului”. Numele ascunde un scop ideologic. În stânga Nistrului există o mişcare pusă pe roate de structurile FSB-ului rusesc, devenită foarte activă în ultimii ani – îl are ca ideolog pe Dmitri Soin, maior în KGB-ul transnistrean -, cunoscută cu denumirea „Prorîv”. Rusia are mai multe „Prorîv”-uri în ţări din fostul spaţiu sovietic. Cunosc scopul acestei mişcări transnistrene, scop pe care vrea să-l atingă prin gălăgioase acţiuni proruseşti, antimoldoveneşti şi antioccidentale. Reprezentanţii ei au organizat cunoscutele proteste la sediul OSCE din Tiraspol. Am avut ocazia să mă întâlnesc cu „copiii lui Soin” şi i-am auzit afirmând că anume ei vor „democratiza” R. Moldova. Iată de ce cred că, prin festivalul de la Bălţi, kaghebiştii din „Prorîv”-ul tiraspolean, cu ajutorul comsomoliştilor lui Voronin, au spart frontul ideologic al R. Moldova. Nici nu s-au sinchisit să dea festivalului numele unei mişcări ruseşti bazate pe expansionism agresiv (Gheorghe Budeanu).