De Larisa Muntean/ Chișinău / Moldova.ORG/ — La 28 iulie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care stabileşte structura şi modul de funcţionare a Comisiei Naţionale de Integritate, autoritate ce urmează să verifice declaraţiile de venituri şi proprietate şi declaraţiile de interese ale persoanelor cu funcţii publice.
Deşi a trecut mai mult de trei luni de la adoptarea acestei lege încă nu a fost publicată în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova” şi corespunzător, nu a intrat în vigoare.
Vice-ministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, a afirmat că legea este încă în Parlament şi nu îşi poate explica de ce textul acesteia se află încă la redactare.
,,În mod normal, nu ar trebui să existe vreo piedică pentru a o promulga, dar nu înţeleg de ce durează atâta timp”, a menţionat Vladimir Grosu.
Potrivit Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, la alegerea, numirea, confirmarea în funcţia publică, precum şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, persoanele care cad sub incidenţa acestei legi sunt obligate să identifice şi să declare interesele personale relevante.
Termenul de depunere al declaraţiilor de interese personale este de 15 zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie.
Persoanele cu funcţii publice cărora li se aplica Legea nr.16-XVI sunt obligate să-şi declare activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau funcţiile de conducere, administrare, revizie sau control deţinute în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, inclusiv instituţiile de credit, organizaţiile de asigurare şi instituţiile financiare; relaţiile cu organizaţiile internaţionale.
Până în prezent, 71 de persoane cu funcţii publice, inclusiv 33 de deputaţi în Parlament, 10 membri ai Cabinetului de Miniştri, 8 conducători ai unor agenţii, departamente şi alte instituţii publice centrale, 12 preşedinţi şi vice-preşedinţi de raioane şi 8 primari şi-au declarat interesele personale în cadrul campaniei „Interese la vedere”.
Însă în cazul Procuraturii Generale, aceasta nu vrea sa ofere declaraţiile de interese personale ale procurorilor.
Chiar dacă procurorii şi locţiitorii acestora sunt persoane cu funcţii publice cărora li se aplică Legea cu privire la conflictul de interese, Procuratura Generala nu doreşte să ofere copiile declaraţiilor de interese personale ale procurorilor, contrar art. 18 al Legii nr.16-XVI care spune că „informaţiile cuprinse în declaraţiile de interese personale au caracter public şi pot fi eliberate la solicitare”.
Astfel, într-o scrisoare, Procuratura Generală informează că procurorii şi funcţionarii publici din organele Procuraturii au depus declaraţiile privind interesele personale pentru anul 2011 şi „acestea se păstrează în secţia personal”.
S-a cerut ca să ofere copiile declaraţiilor de interese personale ale Procurorului General al Republicii Moldova, ale tuturor adjuncţilor procurorului general, ale procurorilor cu misiuni speciale, şefilor şi şefilor-adjuncţi ai direcţiilor şi secţiilor din cadrul Procuraturii Generale, dar şi a procurorilor şi vice-procurorilor procuraturilor teritoriale şi specializate.
Ion Beschieru, expert juridic la IDIS ,,Viitorul”, spune că în situaţiile când la examinarea unui proiect de lege în ultima lectură au fost acceptate propuneri de modificare a textului proiectului, atunci Parlamentul decide transmiterea acestuia pentru redactare în comisia sesizată în fond şi o prezintă spre adoptare în lectura finală.
Potrivit Legii nr.797-XIII din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, art.71(2), termenul de redactare se stabileşte de Parlament în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul actului legislativ, dar nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare, cu excepţia legilor complexe şi a codurilor, care vor fi redactate în cel mult 3 luni.
Expertul juridic afirmă că pentru proiectele de legi complexe şi de coduri, lectura finală este obligatorie.
Campania “Interese la vedere” este realizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie (AAC) în scopul promovării respectării Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.
Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie (AAC) este cea care îndeamnă funcţionarii şi demnitarii de stat să completeze şi să facă publice declaraţiile de interese personale, în conformitate cu Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.
Până în prezent, au răspuns apelului organizatorilor campaniei 71 persoane cu funcţii publice.
