Statele candidate şi potenţial candidate trebuie să continue reformele pentru a putea continua pe calea aderării la UE. Aspecte esenţiale, precum statul de drept, libertatea de exprimare, relaţii bune de vecinătate, respectarea drepturilor minorităţilor şi lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate trebuie încă avute în vedere, se arată într-o rezoluţie adoptată în plen pe 26 noiembrie.
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la strategia 2009 a Comisiei privind extinderea pentru ţările din Balcanii de Vest, Islanda şi Turcia a fost adoptată joi prin vot liber. Raportor din partea Parlamentului a fost Gabriele ALBERTINI (PPE, Italia).
În textul adoptat, Parlamentul reiterează angajamentul ferm faţă de politica de extindere, una din cele mai de succes politici din UE, dar reafirmă că criteriile de la Copenhaga trebuie respectate atât de ţările candidate, cât şi de Uniunea Europeană. La fel de esenţial este să se cunoască şi să se răspundă la întrebările şi preocupările cetăţenilor.
Croaţia
Cu privire la aspecte specifice unor state, deputaţii consideră că "negocierile de aderare pot fi încheiate până la mijlocul lui 2010, cu condiţia ca Croaţia să îşi intensifice eforturile şi să îndeplinească toate criteriile şi condiţiile necesare, printre care se numără cooperarea deplină cu Tribunal Penal Internaţional privind fosta Iugoslavia TPII". Parlamentul salută acordul bilateral cu privire la soluţionarea litigiilor frontaliere cu Slovenia, care a creat condiţiile pentru deschiderea unor noi capitole în procesul de aderare.
Balcanii de Vest
În ceea ce priveşte statul de drept, deputaţii salută eforturile făcute în regiunea Balcanilor de Vest, deşi constată că unele state se confruntă în continuare cu probleme în domeniul luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate. În rezoluţie se menţionează de asemenea că libertatea de expresie este un principiu fundamental, iar independenţa mass-mediei faţă de interferenţele politice este o prioritate pentru aceste ţări, care ar trebui să garanteze şi independenţa organismelor de reglementare.
Deputaţii îndeamnă autorităţile din Bosnia şi Herţegovina şi pe cele din Albania pentru a acţiona în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor importante, aşa încât eliminarea vizelor pentru cetăţenii lor să poată intra în vigoare în iulie 2010. Se solicită astfel Comisiei să înceapă "cât de curând posibil" un dialog pe probleme privind vizele cu autorităţile din Kosovo. Deputaţii au susţinut şi stabilirea unei foi de parcurs pentru facilitarea şi liberalizarea regimului vizelor, similară cu cele stabilite cu alte ţări din Balcanii de Vest.
În rezoluţie se afirmă de asemenea că disputele bilaterale trebuie rezolvate de către părţile implicate şi acestea nu ar trebui să constituie un obstacol în calea progresului pe calea aderării. Uniunea ar trebui să facă tot posibilul pentru a rezolva aceste conflicte înainte de adeziune.
Printre criteriile pe care toate statele din Balcanii de Vest ar trebui să le îndeplinească pentru aderare, deputaţii au subliniat necesitatea unei cooperări depline cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), precum şi îmbunătăţirea situaţiei minorităţilor etnice, în special a romilor.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM)
Membrii PE constată cu satisfacţie că acest progres a fost recunoscut de către Comisie, care a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu această ţară şi invită Consiliul să acţioneze în conformitate cu recomandarea Comisiei la summitul ce va avea lor în decembrie 2009.
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei trebuie să continue reformele în domeniul administraţiei publice şi al sistemului judiciar, al luptei împotriva corupţiei, drepturilor femeilor şi relaţiilor interetnice.
În ceea ce priveşte disputa referitoare la nume dintre Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Grecia, Parlamentul solicită guvernelor celor două ţări să îşi intensifice eforturile pentru a găsi o soluţie. Guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei este îndemnat să evite acţiunile şi declaraţiile care ar putea să afecteze relaţiile de bună vecinătate. Deputaţii subliniază, în acest context, iniţiativa de stabilire a relaţiilor diplomatice cu Kosovo.
Serbia
Deputaţii îndeamnă Consiliul să ia o decizie cu privire la ratificarea neîntârziată a Acordului Interimar (AI), subliniind că aplicarea unilaterală a acestuia de către Serbia demonstrează angajamentul acestei ţări de a progresa pe calea aderării sale la Uniune. Acest acord ar putea fi semnat de UE în cadrul summitului din decembrie.
Parlamentul salută progresele suplimentare făcute de Serbia în ceea ce priveşte colaborarea cu TPII, aşa cum se menţionează în ultimul raport al procurorului şef. Totuşi, deputaţii îşi exprimă regretul faţă de iniţiativa autorităţilor sârbe de a cere sârbilor kosovari să boicoteze alegerile locale de la mijlocul lunii noiembrie. Serbia este de asemenea invitată să îşi intensifice colaborarea cu misiunile EULEX, în special în zona de nord a Kosovo.
Bosnia şi Herţegovina
Pentru Bosnia şi Herţegovina, deputaţii menţionează progresele înregistrate în domeniul securităţii şi al gestiunii frontierelor, subliniind însă nemulţumirea lor faţă de progresele generale limitate ale acestei ţări în vederea aderării. Climatul politic instabil şi lipsa unei viziuni comune împărtăşite de ambele entităţi sunt îngrijorătoare pentru deputaţii europeni. Consiliul ar trebui să îşi continue eforturile în ceea ce priveşte dialogul cu liderii politici din Bosnia şi Herţegovina, pentru a ajuta această ţară şi cetăţenii săi să rămâne în cursa pentru integrare.
Albania şi Muntenegru
Progresele făcute de Albania şi Muntenegru de la ultimul raport de ţară sunt de asemenea subliniate în textul rezoluţiei şi ambele ţări sunt încurajate să îşi continue eforturile în acest sens. Parlamentul salută decizia miniştrilor de externe de săptămâna trecută prin care Comisia este invitată să pregătească avizul privind cererea de aderare depusă de această ţară.
Kosovo
Deputaţii salută intenţia Comisiei de întări relaţiile cu Kosovo, inclusiv de a explora posibilitatea participării acestei ţări la programele Comunităţii. Procesul de descentralizare ar trebui încheiat înainte de sfârşitul anului, în conformitate cu planul Ahtisaari. Parlamentul salută de asemenea desfăşurarea fără incidente a alegerilor din noiembrie 2009, considerate ca un semnal încurajator al voinţei comunităţii sârbilor kosovari de a-şi asuma responsabilităţi în cadrul unor instituţii kosovare.
Turcia
În textul adoptat se subliniază importanţa implementării reformei judiciare în vederea îmbunătăţirii funcţionării statului şi a societăţii turce. Deputaţii regretă însă progresele limitate în ceea ce priveşte libertatea religioasă (comunităţile nemusulmane şi comunitatea Alevi) şi libertatea de expresie, în special în urma aplicării unei amenzi fără precedent unui grup media. Deputaţii au subliniat de asemenea nerespectarea continuă de către Turcia a angajamentelor ce decurg din protocolul adiţional la Acordul de asociere CE-Turcia, solicitând acestei ţări să îl aplice integral şi fără discriminare.
Parlamentul salută semnarea de către Turcia a Acordului interguvernamental privind conducta de gaz Nabucco, a cărui punere în aplicare constituie în continuare pentru UE una dintre marile priorităţi în domeniul securităţii energetice, şi solicită deschiderea capitolului energie în negocierile de aderare.
Islanda
În final, deputaţii salută decizia Islandei din iulie 2009 de a adera la Uniunea Europeană, gradul ridicat de aliniere al legislaţiei acestei ţări la acquis-ul comunitar ar trebui să permită Islandei obţinerea în curând a statutului de stat candidat. Istoricul îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din Acordul privind SEE de către Islanda ar trebui să constituie un element esenţial în evaluarea efectuată de Comisie.
