Connect with us
"
"

Politică

Prim-ministra Maia Sandu efectuează o vizită oficială la Washington

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu întreprinde, în zilele de 18 și 19 septembrie, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii.

Pe 18 septembrie Maia Sandu va avea o întrevedere cu Secretarul de Stat Michael R. Pompeo, pentru a discuta prioritățile în consolidarea dialogului strategic dintre Republica Moldova și SUA.

PE LUNG

Programul vizitei include o serie de întrevederi cu oficiali americani de rang înalt, reprezentanți ai mediului de afaceri din SUA, dar și cu cetățenii Republicii Moldova stabiliți la Washington, D.C.

Delegația Republicii Moldova include şi alţi membri ai Guvernului: Andrei Năstase, ministru al Afacerilor Interne, Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gavrilița, ministra a Finanțelor, Vladislav Kulminski, consilierul Prim-ministrului pe Afaceri Externe, Victoria Roșa, consiliera prim-ministrei pe Securitate și Apărare.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Istorie

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

Publicat

pe

PE SCURT

Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca și relațiile politice dintre Chișinău și regiunea transnistreană. 

Pe deasupra, tot în această perioadă au apărut în spațiul public tot mai multe teorii conspiraționiste despre originea coronavirusului, iar multe dintre acestea nu făceau decât să adâncească divizarea geopolitică existentă în societate. 

De unde se trag toate aceste teorii ale conspirației și împărțirea în pro-ruși/ pro-europeni sau pro-americani? Ar avea cumva vreo rădăcină comună? Despre asta am întrebat-o pe Ecaterina Locoman doctoră în Științe Politice, lectoră superioară în Științe Politice, University of Pennsylvania.

PE LUNG

— Politologii vorbesc întruna că oamenii aleg candidații după factorul geopolitic și mai puțin conform programelor prezentate de ei. De ce avem această divizare accentuată în societate: pro-ruși și pro-europeni? De unde a pornit această divizare și până când ea va dura? Ce trebuie să se întâmple ca această divizare să nu mai aibă loc?

— Divizarea accentuată în societatea noastră între cei care împărtășesc viziuni pro-ruse versus cei care împărtășesc viziuni pro-europene se datorează instabilității și strategiilor politice pe care le adoptă clasa politică din Moldova.

Din păcate, suferim în Moldova de ceea ce politologii numesc insecuritate a identității naționale: după destrămarea Uniunii Sovietice și obținerea independenței, elitele politice din Moldova nu au reușit să ajungă la un consens politic vis-a-vis de trecutul țării și calea pe care țara ar trebui să o urmeze în ceea ce ține de orientarea politicii externe. Unii politicieni au promovat ideea orientării către Vest, iar alții au văzut viitorul țării în continuare orientat spre legăturile economice și sociale cu Rusia și celelalte foste republici sovietice.   

Lipsa acestui acord politic a dus și la divizarea societății, întrucât politicienii folosesc în mod strategic și oportunist această divizare în societate și caută să susțină proiecte politice și să adune voturi, manipulând cu preferințele alegătorilor.

Nu este ușor să prezicem până cînd va dura această divizare în societate. Atât timp cât politicienii înțeleg că această dezbinare aduce dividende politice, vor continua să folosească aceste diferențe, pentru a menține sau a acapara puterea politică. 

Actorii politici externi joacă un rol important în strategiile pe care le adoptă elitele politice din Moldova. Atât politicienii care promovează viziuni pro-Est, cât și cei care promovează viziuni pro-Vest, beneficiază de suport politic din partea Rusiei, și respectiv din partea Uniunii Europene sau a Statelor Unite. Adesea se observă felul în care elitele politice de la noi folosesc credibilitatea acestor actori externi și politicieni care le reprezintă pentru a avansa scopurile politice de acasă.

Pentru ca această divizare să nu mai aibă loc – e nevoie ca societatea, alegătorii să evalueze candidații electorali și politicile pe care aceștia le promovează nu în baza vectorilor de politică externă pe care candidații le avansează, ci în baza calității programelor pe care aceștia le promovează. E adevărat că e mai ușor pentru un alegător să aprecieze un candidat electoral în baza factorului geopolitic. Alegătorii, însă, trebuie să facă un efort ca să înțeleagă politicile și programele economice, de justiție, de educație, etc., atunci când decid să își dea votul pentru un anumit candidat. Pentru a ajuta alegătorii în acest proces de evaluare, e nevoie ca elitele politice să inițieze și să prezinte programele electorale și politice focusate pe probleme de acasă. Politica externă trebuie să rămână o parte a acestor promovări de programe electorale, dar să ocupe un loc secundar. Văd rolul mass-mediei ca unul foarte important în prezentarea și promovarea cât mai largă a problemelor și programelor de fond prezentate de actorii politici.

— De ce unii cetățeni ai RM, în special cei născuți în URSS, cred în teoriile conspirației: armata americană a inventat coronavirusul ca să ne distrugă, că SUA se face vinovată de situația proastă în țară la noi? 

De-a lungul istoriei secolului XX, Europa de Est a fost o regiune unde s-a desfășurat o competiție pentru sfere de influență între Rusia și țările din Europa de Vest și după cel de al Doilea Război Mondial și SUA. Chiar dacă după destrămarea URSS, puterea globală a Rusiei a scăzut, în Europa de Est, Rusia rămâne jucătorul cel mai important în stabilirea ordinii regionale. Elitele politice actuale din Rusia își consolidează puterea politică prin faptul că apelează, de exemplu, la anumite discursuri și mituri care amintesc oamenilor despre măreția Rusiei ca putere mondială. 


Citește și: Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia, dar și de alte țări implicate în cel de-al Doilea Război Mondial au fost discutate în cadrul unei noi dezbateri online a Radioului Europa Liberă, intitulată „După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”. În cadrul acestei dezbateri a participat și Ecaterina Locoman, doctora în Științe Politice.


Felul în care victoria în cel de al Doilea Război Mondial este prezentată și memorată în Rusia de azi este un exemplu în acest sens. În Vest, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial e memorat ca o zi a Europei, a victoriei asupra fascismului, rezistența asupra ocupației, victoria democrației asupra totalitarismului. 

Discursul oficial în care Rusia promovează memoria celui de-al Doilea Război Mondial, însă, este cea de victorie a Armatei Roșii asupra forțelor fasciste, o lupta militară și ideologică, în care forțele comuniste au ieșit victorioase. Este adevărat că URSS a jucat un rol crucial în victoria asupra fascismului, cu prețul, din păcate, a unor considerabile pierderi umane. Ceea ce, din păcate rămâne adesea nespus în discursurile Rusiei, este faptul că SUA, Marea Britanie și alți aliați din Vest de asemenea au jucat un rol foarte important, oferind URSS suport material în anii războiului. 

Chiar și după aproape 30 ani de independență, Moldova rămâne sub o puternică influență a spațiului mediatic din Rusia. În fosta URSS și în Rusia de după 1990, dacă  fascismul a fost și este denunțat ca o ideologie periculoasă, ca un regim politic totalitar, comunismul este prezentat ca o parte centrală a victoriei URSS asupra fascismului. A fost tabu să se discute deschis, la nivel de stat, despre crimele regimului Stalinist. A fost o fereastra deschisă în perioada lui Nikita Hrușciov, (după 1953, timp de aproape 10 ani) dar după această perioadă, despre suferințele și crimele din perioada stalinistă în societatea rusă s-a vorbit mai mult la nivel personal, memoriile fiind transmise din generație în generație în istorii personale de familie. 

Faptul ca în Moldova populatia preferă și s-a obișnuit sa consume produsele mediatice rusești – știri, filme, talk-show-uri, etc. este foarte ușor ca publicul din Moldova să accepte viziunea în care elitele politice actuale din Rusia văd lumea și relațiile dintre țări și ca anumite jumătăți de adevăruri promovate prin intermediul mass-mediei să prindă rădăcini și să fie fertile, iarăși ajutând anumiți politicieni de acasă la promovarea proiectelor politice.

— Problema transnistreană. Va fi problema separatistă vreodată rezolvată? Unii politicieni vorbesc despre faptul că în următorii cel puțin 10 ani Republica Moldova nu o să se integreze în UE, din cauza Transnistriei.

Conflictul s-a declanșat după ce Sovietul Suprem de la Chișinău, în aprilie 1990, a adoptat legi care au decretat limba română ca limbă de stat în Moldova și revenirea la grafia latină. În iunie 1990, s-a votat Declarația de Suveranitate a Moldovei și s-a denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop. Toate aceste schimbări care marcau auto-afirmarea Moldovei vis-à-vis de Uniunea Sovietică (Moldova era încă o parte componentă a URSS în acea perioadă) au avut un efect negativ asupra relațiilor interetnice din Moldova. În acțiuni paralele, în lunile august și septembrie din 1990, membrii Sovietului Suprem care reprezentau etnicii găgăuzi au proclamat crearea unei republici Găgăuze în sudul Moldovei, iar deputații care reprezentau Transnistria în Sovietul Suprem au proclamat independența unei republici de partea stângă a Nistrului. Cei de la Chișinău nu au recunoscut aceste entități separatiste și dacă o soluție pașnică a problemei Găgăuze a fost găsită în 1994, conflictul cu Transnistria a cunoscut o perioadă scurtă, dar violentă de conflict militar deschis. Sunt deja aproape 30 de ani de când ne confruntăm cu problema separatismului și unii analiști numesc conflictul înghețat și uitat”. 

În primii ani după declanșarea acestui conflict, țările din Europa de Vest și SUA au preferat să nu se implice în soluționarea acestui conflict, politicienii din Moldova fiind lăsați singuri să negocieze cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Având în vedere diferențele de forțe dintre Moscova și Chișinău, adesea deciziile luate de către factorii de decizie de la Chișinău erau dezavantajoase pentru Moldova. 

Chiar dacă după căderea Zidului Berlinului și a destrămării Uniunii Sovietice, nu se mai discuta în termeni de sfere de influență, Moldova se află la hotarul geopolitic între Est și Vest și în Europa de Est, cum am spus mai sus, Rusia continuă să joace un rol foarte important în definirea evoluțiilor politice regionale. Criza din Ucraina este un exemplu concludent în acest sens. Rusia e o putere mare și își trasează interesele geopolitice reieșind din concepția și locul pe care dorește să îl ocupe pe continentul european și în lume, în general. Moldova e o țară mică, respectiv trebuie să fie foarte prudentă și creativă când își stabilește prioritățile politicii interne și externe, reieșind dintr-o viziune care ia în calcul în primul rând interesele Moldovei și a cetățenilor ei. 

O rezolvare a problemei transnistrene va putea să aibă loc cu o voință politică din partea Rusiei, cu o susținere puternică din partea Vestului, și cu o înțelegere a faptului că și în Transnistria sunt actori politici și economici care sunt interesați ca status-quo-ul relației dintre Chișinău și Tiraspol să rămână așa cum este. Din partea Moldovei, la nivel diplomatic și politic trebuie să se depună eforturi substanțiale, pentru ca această dispută să fie rezolvată. Până la urmă, cetățenii simpli, fie din stânga, sau dreapta Nistrului, sunt cu toții interesați să aibă un trai decent.

Nu cred că Transnistria ar sta în calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Pentru ca țara noastră să fie acceptată ca și candidat UE, în primul rând ar trebui să ducă la bun sfârșit reformele începute pentru îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE. Adesea politicienii de acasă folosesc Transnistria ca și pe un pretext pentru lipsa unui progres în ceea ce ține de apropierea țării de UE. Trebuie ca elitele politice din Moldova să fie diligente în reformarea țării, susținerea și atragerea investițiilor, îmbunătățirea sistemului medical și educational, intensificarea eforturilor de instituire a unei justiții corecte și luptei împotriva corupției. Și mai e nevoie ca și țările Uniunii Europene să fie de acord ca Moldova să fie acceptată ca și țară-membru. Aici vorbim despre importanța unei diplomații iscusite din partea Chișinăului. Ciprul, de exemplu, a aderat la UE ca insula divizată de facto, chiar dacă s-a confruntat cu un conflict între ciprioții greci și cei turci.   

Citește mai departe

Externe

Poate China fi dată în judecată pentru COVID-19? Cum argumentează avocații din SUA, Marea Britanie și Egipt

Publicat

pe

PE SCURT

Se cer trilioane de dolari pentru daunele provocate de coronavirusul din China. După ce două case de avocatură din SUA au acționat în judecată guvernul chinez și alții se gândesc să o facă.

Cu toate acestea, experții spun că tragerea la răspundere a Chinei este posibilă și spun că, chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă. De asemenea, dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare.

PE LUNG

Două cabine de avocați din Statele Unite ale Americii, Lucas-Compton şi The Berman Law Group au decis să acționeze în judecată regimul comunist din china. Avocații pledează pentru faptul ca autoritățile chineze sunt vinovate pentru pierderile contribuabililor și oamenilor de afaceri din SUA din cauza coronavirusului. De asemenea, avocații acuză regimul de la Beijing că a acționat lent și neglijent în prima fază de răspândire a COVID-19.

China „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”, subliniază The Bergman Law Group. Se estimează că suma despăgubirilor va ajunge la 6 trilioane de dolari.

Și Marea Britanie ar putea da în judecată China. Un raport realizat de Marea Britanie cuprinde suficiente dovezi pentru ca Beijingul să fie trimis în judecată și să plătească daunele economice de peste 6,5 trilioane de dolari. Atât au cheltuit națiunile G7 care și-au propulsat economiile interne pentru a acoperi cheltuielile după ce guvernele și-au forțat cetățenii să rămână acasă, scrie Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, susține că raportul ridică pretenții speculative și nefondate. Mai mult, el spune că coronavirusul a fost adus la Wuhan de către armata SUA și că nu a pornit din piețele de animale sălbatice vii, ținute toate împreună.

Citește de aici și află de unde/cum a apărut coronavirusul:
Coronavirusul din curtea noastră și a vecinului. Explicăm și căutăm soluții

Reglementările internaționale spun că națiunile trebuie să monitorizeze și să partajeze datele referitoare la răspândirea, gravitatea și transmiterea oricăror agenți patogeni cu potențial contagios la nivel internațional. China a raportat boala la OMS abia pe 31 decembrie și a spus că nu sunt dovezi de transmitere de la om la om. Pe deasupra, medicii care au descoperit virusul au fost mustrați pentru alertarea nefondată a populației.

Potrivit raportului, China poate fi adusă în fața Curții Internaționale de Justiție și a Curții Permanente de Arbitraj, a Organizației Mondiale a Comerțului și ar putea primi sancțiuni comerciale fără precedent din partea Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile de Transport pe Mare.

„Noi, egiptenii, avem drepturi”

Un avocat egiptean a adus acuzații împotriva președintelui chinez Xi Jinping, solicitând Chinei să plătească 10 trilioane de dolari pentru daune cauzate de coronavirus din Egipt.

Mohamed Talaat, care locuiește în Gharbeya, la sud de Cairo, și-a bazat acuzația pe comentariile președintelui american Donald Trump, care a pus responsabilitatea virusului pe China, numind boala „virusul chinez”. Avocatul a mai spus că acuzațiile sale s-au bazat pe diverse rapoarte media care au declarat că China a produs virusul ca armă biologică, scrie Dailysabah.

Talaat a declarat că motivul pentru care a luat măsuri legale împotriva Chinei a fost protejarea drepturilor egiptenilor, având în vedere că virusul a fost „fabricat de chinezi” așa cum spune administrația Trump. El a mai spus că a fost motivat de acuzațiile făcute de un avocat american care a depus un dosar împotriva Chinei.

Potrivit avocatului, președintele Egiptului, Abdel-Fattah el-Sissi, a fost îndemnat pe social media să formeze un comitet de drept internațional, cu toate acestea, nimeni din guvern nu a coordonat acțiunile cu Talaat. Guvernul Egiptului „nu intervine în problemele judiciare și menține o poziție neutră”, a spus el.

Talaat a subliniat că, după ridicarea restricțiilor la zboruri, el va putea călători în întreaga lume, căutând cazuri și cercetând legal guvernul chinez.

„Noi, egiptenii, avem drepturi. Președintele celei mai mari țări din lume a confirmat problema. America suferă daune uriașe care nu au fost create în toate războaiele”, a adăugat el.

Egiptul a înregistrat 1 939 de cazuri de coronavirus cu 146 de decese (date din 12 aprilie).

Un alt avocat, Emir Akpınar, a spus că ar mai putea fi introduse acuzații împotriva guvernului chinez. Potrivit lui Akpınar, ar putea fi introduse procese pentru toate victimele și pierderile economice.

„Dacă cei care au suferit pierderi de proprietăți și vieți și pot dovedi că motivul a fost coronavirusul, pot depune un dosar de compensare împotriva statului chinez”, a spus Akpınar, adăugând: „Toți proprietarii de afaceri și cetățenii care au suferit pierderi economice pot depune dosarele în instanțele locale din țara noastră”.

Akpınar a spus că statul va putea să aplice ulterior la instituțiilor juridice internaționale în conformitate cu principiile dreptului internațional. El a subliniat, însă, că „dovezile documentare trebuie protejate”.

„Adică, rapoartele spitalelor, pierderea forței de muncă și anumite documente care demonstrează pierderea venitului, ar trebui să fie păstrate în siguranță. În plus, cei care și-au pierdut rudele ar trebui să poată dovedi că cauza morții a fost COVID-19, în special în detaliile certificatelor de deces “, a spus el.

Un fost editor de ziar a sugerat că, dacă pierdeți o persoană iubită din cauza virusului, ar trebui să dați în judecată guvernul chinez. Kelvin MacKenzie, care a lucrat anterior la The Sun, a cerut oamenilor să ia măsuri legale împotriva Chinei dacă o persoană iubită moare din cauza coronavirusului, încurajând oamenii să „meargă după guvern”. El consideră că China este un „regim dezgustător”. Consideră că guvernul ar trebui să fie tras la răspundere, deoarece coronavirusul a început în China. Anterior, editorul a fost acuzat de rasism, scrie metro.co.uk.

Poate fi China trasă la răspundere pentru pandemia de coronavirus?

Tragerea la răspundere a Chinei pentru pandemia de coronavirus care a afectat până în prezent peste 150 de țări și regiuni de pe glob este posibilă, chiar dacă șansele de a obține despăgubiri pentru sutele de mii de persoane infectate și pentru miile de morți sunt foarte scăzute, dacă nu chiar imposibile. Aceasta este opinia experților în drept internațional sau cele ale căror puncte de vedere au fost exprimate în diferite canale media americane în ultima perioadă. Subiectul a căpătat noi dimensiuni în contextul în care 1) China desfășoară în prezent o campanie agresivă prin care încearcă să arunce responsabilitatea declanșării crizei pe umerii Statelor Unite și 2) prima plângere penală colectivă a fost depusă împotriva regimului de la Beijing într-un tribunal american, scrie G4Media.ro

Mulți experții care susțin că regimul din China ar trebui tras la răspundere în mod legal pentru pandemia de coronavirus. Argumentele lor se referă, în principiu, la faptul că Beijingul ar fi ascuns gravitatea bolii, i-a pedepsit pe avertizorii de integritate și nu a luat măsuri mai rapide pentru stoparea răspândirii virusului.

Alții, dimpotrivă, afirmă că țara comunistă nu poate fi acționată în justiție și că dreptul penal internațional nu include astfel de cazuri. Oricare ar fi situația însă, la mijloc nu este vorba doar de tragerea la răspundere a statului comunist, ci și de sume uriașe de bani cerute ca despăgubiri pentru mii de morți, sute de mii de bolnavi și pagube estimate la trilioane de dolari.

Experții afirmă că tragerea la răspundere a Chinei nu va însemna sfârșitul dramei umane, financiare și legale. Cel puțin două chestiuni au fost ridicate de experți:

  1. chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă.

„A da în judecată un guvern pentru că a gestionat greșit ceva precum coronavirusul nu se va dovedi probabil un proces câștigător în aproape nicio țară din lume,” a afirmat Dan Harris, fondatorul firmei de avocatură internațională Harris Bricken, afirmând că încasarea despăgubirilor va fi grea. „Guvernul chinez nu are prea multe bunuri în afara Chinei, iar instanțele de judecată de acolo nu vă vor permite să solicitați activele guvernului chinez din China. Companiile chineze, deținute de China, au active în afara Chinei, dar majoritatea țărilor contorizează aceste lucruri în mod diferit.”

  1. dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare. „Există dovezi că China a luat măsuri pentru a împiedica răspândirea informațiilor despre virus,” a afirmat Titus Nichols. „Cu toate acestea, China nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile americanilor care refuză să țină seama de sfaturile guvern și continuă să răspândească virusul.” Așa cum este, de exemplu, cazul a numeroși studenți americani care au mers în Florida pentru vacanța de primăvară, unde au făcut plajă, au dansat și au petrecut ore în șir, ignorând avertismentele oficialilor. Plajele din Miami au fost în final închise.

Întreaga analiză poate fi citită pe G4Media.ro.

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social3 ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social6 ore în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică21 de ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social23 de ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

SocialO zi în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031