Pentru mulţi experţi din societatea civilă, ținerea României la porțile Schengen este o bună ocazie pentru a duce reformele anticorupție la bun sfârşit.
Ungaria, ţara care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene până în luna iunie, rămâne aliatul cel mai insistent al României în lupta pentru aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen. În bilanţul de la jumătatea mandatului Ungariei în fruntea Uniunii, premierul ungar Viktor Orban a spus că singurele nerealizări sînt cele care ţin atât de extinderea Uniunii, cât şi de lărgirea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria. În primul caz, premierul ungar a menţionat că sprijinul opiniei publice pentru lărgirea comunităţii europene este cel mai scăzut din ultimii 15 ani, iar în ceea ce priveşte admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, oficialul ungar a explicat că nu există susţinerea politică necesară.
Şeful guvernului de la Budapesta a explicat că România este pregătită tehnic pentru a intra în spaţiul Schengen, în vreme ce Bulgaria va fi la rândul ei gata în luna mai, după ce va încheia securizarea graniţei cu Turcia, unde au fost constatate unele probleme. Premierul ungar a recunoscut că nu poate schimba opinia statelor “mari cu greutate” care se opun accesului României şi Bulgariei în zona de liberă circulaţie.
Premierul ungar Viktor Orban are o relaţie specială cu preşedintele român Traian Băsescu, pe care de altfel l-a susţinut aproape necondiţionat în campania electorală din 2009, când le-a spus maghiarilor din România că el ar vota în al doilea tur cu Traian Băsescu, dat fiind că în primul tur candida şi Marko Bela, şeful de atunci al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
În orice caz în paralel cu discursul şefului guvernului de la Budapesta de susţinere a României, ministrul de externe francez Alain Juppe şi omologul său german Guido Westerwelle au ajuns la concluzia că cele două state est-europene vor fi primite în spaţiul Schengen, dar numai după ce vor îndeplini toate criteriile necesare. Franţa şi Germania s-au coalizat împotriva României şi Bulgariei pe motiv că acestea nu sînt destul de convingătoare în lupta cu marea corupţie, iar Parisul pregăteşte un set de încă şase criterii pe care oficialii români şi bulgari să le îndeplinească pentru a primi undă verde de intrare în Schengen.
Preşedintele României a replicat de mai multe ori că este periculos să se aplice standarde diferite pentru statele care au intrat deja în Schengen şi pentru celelalte care sînt ţinute la uşă. În acelaşi timp incursiunile procurorilor anticorupţie la punctele de graniţă dintre România şi vecinele sale care nu sînt în Uniunea Europeană au dovedit că frontierele autohtone nu sînt sigure. În plus, raportul privind monitorizarea progreselor din justiţia românească a scos la iveală că există încă probleme grave, care ţin inclusiv de integritatea magistraţilor. Pentru mulţi experţi din societatea civilă autohtonă, menţinerea României la porţile Schengen, este o bună ocazie pentru a duce reformele anticorupţie la bun sfârşit, în condiţiile în care pe rolul tribunalelor există procese care trenează de ani de zile în care sînt inculpaţi foşti miniştri şi chiar un fost premier.
