De Andrei Munteanu
Declaraţia lui Marian Lupu că „Republica Moldova nu poate și nu va ignora Federația Rusă, [şi] că Chișinăul este obligat să aibă relații bune cu Rusia – unul dintre principalii parteneri economici ai țării noastre” este chiar ca şi un trăsnet ziua în amiaza mare.
Marea surpriză nu constă în faptul că:
(i) Marian Lupu face declaraţii deocheate,
(ii) că face aceste declaraţii cu aere de „mare economist” şi că
(iii) sună ceva de genul – „culmea” perfidiei. Cred aşa deoarece am ferma convingere că nimeni din politicienii cunoscuţi în ţara aceasta nu pune problema de a „ignora Federația Rusă”, şi/sau de a nu avea „relaţii bune cu Rusia”.
Pur şi simplu tendinţa sănătoasă care apărut în clasa politică, şi care evident nu se manifesta până acum, de a diversifica parteneriatul economic la nivel internaţional, vine în deplină conformitate cu un principiu economic vechi cât e lumea, şi logic – „de a nu pune toate ouăle într-un singur coş”. Acest principiu este şi mai oportun pentru R.M., căci „coşul” în situaţia noastră pare să manifeste capricii neîntemeiate, ceea ce ne face să înţelegem că are „fundul” prea instabil pentru ouăle noastre.
Ar fi păcat să lăsăm economia R.M. prea dependentă de „fundul” unui singur „coş” şi să nu ţinem cont şi de opiniile unor personalităţi marcante, cum ar fi cei de la Bruxelles sau de la Shanhai, cu care s-a întâlnit D-l Prim-ministru al Moldovei recent. Oare ceea ce s-a întreprins pentru diversificarea pieţelor de desfacere economică a R.M. nu este în scopul consolidării stabilităţii economice?; de altfel termen care îi place lui Marian Lupu, din câte cunosc.
Bine, ce ar fi propus d-l Lupu în cazul acesta în care Federaţia Rusă a impus impedimente serioase pentru exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa lor – să nu se caute alte pieţe de desfacere în alte ţări? Dacă nu s-ar face nimic în acest sens tot acelaşi Lupu & co. ar începe campanii despre o „pretinsă” incapacitate a guvernului Filat de a gestiona economia, etc. şi să dovedească cât de mare „salvator” poate fi „anume” el – Lupu – pe fundalul acestei situaţii.
Mesajul evident este altul decât cel scris. În Republica Moldova a crescut deja o generaţie de analişti care văd şi înţeleg… şi anume acest fapt displace unor egoişti, care nu se pot împăca cu gândul că ei nu pot fi „cei mai”…
Chemarea cu privire la obligativitatea de a avea relații bune cu Rusia este şi mai „creativă”, comparativ cu alte „mostre” de nihilism produse prin coridoarele puterii de la Chişinău şi, de fapt, este o manifestare de „neo-pinocetism”, la care se închină oponenţii libertăţii umane în general, şi care cred că noi – în R.M. – nici să visăm nu avem dreptul.
Este o eroare imensă că în R.M. mai există lume care votează pentru „carisma” unor candidaţi la funcţii în stat, şi nu pentru esenţa în vorbele, ideile şi faptele acestora. Astfel se desconsideră o valoare incontestabilă a dezvoltării – meritocraţia – care pare să fie sfidată în R.M. cu premeditare.
