Putem privi altfel depozitele de deșeuri?
Realitatea poligonului de la Țînțăreni
Locuiești în Chișinău și tocmai ai dus gunoiul. Mașina de salubrizare preia sticla PET din care ai băut, plasa de plastic de la kilogramul de cartofi prăjiți ieri și cojile de portocală pentru fresh-ul proaspăt stors.
Drumul lor, alături de cel al altor deșeuri nesortate din municipiu, se încheie la unul dintre cele mai mari depozite din țară, la Țînțăreni.
Aici, după ce deșeurile sunt întinse pe suprafața depozitului, începe o serie de procese tehnice. Unele reduc impactul asupra mediului, iar altele țin sub control riscuri care, deși gestionabile, nu dispar complet.
Pentru cei aproximativ 9000 de oameni care locuiesc în apropiere, aceste măsuri nu anulează efectele depozitului, dar influențează felul în care acestea se resimt în timp.
În acest articol explicăm cum au ajuns gropile de gunoi să capete o reputație negativă, dar și ce încearcă autoritățile să schimbe – într-un context în care percepția publică pare, treptat, să se modifice.
Drumul lor, alături de cel al altor deșeuri nesortate din municipiu, se încheie la unul dintre cele mai mari depozite din țară, la Țînțăreni.
Aici, după ce deșeurile sunt întinse pe suprafața depozitului, începe o serie de procese tehnice. Unele reduc impactul asupra mediului, iar altele țin sub control riscuri care, deși gestionabile, nu dispar complet.
Pentru cei aproximativ 9000 de oameni care locuiesc în apropiere, aceste măsuri nu anulează efectele depozitului, dar influențează felul în care acestea se resimt în timp.
În acest articol explicăm cum au ajuns gropile de gunoi să capete o reputație negativă, dar și ce încearcă autoritățile să schimbe – într-un context în care percepția publică pare, treptat, să se modifice.
Sursa: Moldova.org
Istoria depozitului de la Țînțăreni
Moldova are aproximativ 1.139 de depozite de deșeuri, însă numele Țînțăreni revine constant în spațiul public și aproape de fiecare dată însoțit de controverse. Cu o istorie de peste 30 de ani, depozitul a trecut prin mai multe schimbări importante, însă imaginea sa în ochii publicului a rămas, în mare parte, neschimbată.
Acesta este situat la circa 35 km Sud-Est de Chișinău și la aproximativ 5 km de satul Țînțăreni. Zilnic, aici sunt transportate deșeuri din Capitală și din localitățile din apropiere – în jur de 700 de tone de deșeuri solide.
Cu toate acestea, istoria sa începe în perioada sovietică. Depozitul a fost construit între 1984 și 1990, conform standardelor de atunci: capacitate mare de stocare, dar fără sisteme eficiente de prevenire a scurgerilor toxice.
Acesta este situat la circa 35 km Sud-Est de Chișinău și la aproximativ 5 km de satul Țînțăreni. Zilnic, aici sunt transportate deșeuri din Capitală și din localitățile din apropiere – în jur de 700 de tone de deșeuri solide.
Cu toate acestea, istoria sa începe în perioada sovietică. Depozitul a fost construit între 1984 și 1990, conform standardelor de atunci: capacitate mare de stocare, dar fără sisteme eficiente de prevenire a scurgerilor toxice.
Riscuri moștenite
Deși o parte dintre aceste riscuri au fost reduse între timp, persistă îngrijorări legate de capacitatea maximă de depozitare. Estimările arată că depozitul ar putea ajunge la limită în următorii cinci ani – situație care, în lipsa unor măsuri adecvate de închidere, ar putea duce la instabilitate structurală.
Și poluarea apei rămâne o problemă moștenită, cauzată de levigatul care, în trecut, nu a fost controlat corespunzător, chiar dacă în prezent există o stație de tratare dedicată.
Același lucru este valabil și pentru emisiile de gaze, care, deși sunt acum captate, au fost în trecut principala cauză a unui incendiu izbucnit la depozit.
Printre alte riscuri se numără și dispersia deșeurilor ușoare, precum plasticul sau hârtia. Acestea au fost parțial limitate, depozitul fiind înconjurat de un gard perimetral care împiedică răspândirea deșeurilor pe terenurile din jur.
Depozitul se întinde pe o suprafață de 26 de hectare și are o capacitate de până la 44 de milioane de metri cubi de deșeuri necompactate – echivalentul a aproximativ 17.500 de piscine olimpice.
Și poluarea apei rămâne o problemă moștenită, cauzată de levigatul care, în trecut, nu a fost controlat corespunzător, chiar dacă în prezent există o stație de tratare dedicată.
Același lucru este valabil și pentru emisiile de gaze, care, deși sunt acum captate, au fost în trecut principala cauză a unui incendiu izbucnit la depozit.
Printre alte riscuri se numără și dispersia deșeurilor ușoare, precum plasticul sau hârtia. Acestea au fost parțial limitate, depozitul fiind înconjurat de un gard perimetral care împiedică răspândirea deșeurilor pe terenurile din jur.
Depozitul se întinde pe o suprafață de 26 de hectare și are o capacitate de până la 44 de milioane de metri cubi de deșeuri necompactate – echivalentul a aproximativ 17.500 de piscine olimpice.
Vedere pe poligonul de deșeuri.
Sursa: Moldova.org
Sursa: Moldova.org
Perioada de suspendare
Activitatea depozitului de la Țînțăreni a fost suspendată între 2011 și 2017, după o serie de proteste ale locuitorilor din zonă. În acea perioadă, Chișinău a fost nevoit să caute rapid o alternativă pentru gestionarea deșeurilor.
Autoritățile au ales un teren din apropierea localității Bubuieci, fosta mină Purcel. La început, au tratat această soluție ca pe una temporară. În practică, însă, locul s-a transformat rapid într-o adevărată problemă de mediu.
Deșeurile au fost depozitate fără un strat de protecție la bază, gazele de depozit nu au fost colectate, iar levigatul nu a fost gestionat corespunzător. În plus, apa de ploaie s-a infiltrat direct în masa de deșeuri, agravând riscurile de poluare.
În momentul suspendării activității, depozitul de la Țînțăreni acumulase aproximativ 19 milioane de metri cubi de deșeuri solide – mai puțin de jumătate din capacitatea totală.
Între timp, situația s-a schimbat semnificativ. La sfârșitul anului trecut, doar aproximativ 22% din capacitatea disponibilă mai rămăsese liberă.
Autoritățile au ales un teren din apropierea localității Bubuieci, fosta mină Purcel. La început, au tratat această soluție ca pe una temporară. În practică, însă, locul s-a transformat rapid într-o adevărată problemă de mediu.
Deșeurile au fost depozitate fără un strat de protecție la bază, gazele de depozit nu au fost colectate, iar levigatul nu a fost gestionat corespunzător. În plus, apa de ploaie s-a infiltrat direct în masa de deșeuri, agravând riscurile de poluare.
În momentul suspendării activității, depozitul de la Țînțăreni acumulase aproximativ 19 milioane de metri cubi de deșeuri solide – mai puțin de jumătate din capacitatea totală.
Între timp, situația s-a schimbat semnificativ. La sfârșitul anului trecut, doar aproximativ 22% din capacitatea disponibilă mai rămăsese liberă.
Negocieri și acorduri contractuale
Cu un an înainte de redeschiderea depozitului de la Țînțăreni, Republica Moldova a adoptat o lege care a pus responsabilitatea gestionării deșeurilor în sarcina autorităților locale. Până atunci, cadrul legal nu stabilea clar cine răspunde de aceste procese.
În vara anului 2017, primăria din Țînțăreni a decis să ofere depozitul spre utilizare autorităților din Chișinău. De această dată, însă, colaborarea s-a bazat pe un contract.
Dacă anterior deșeurile ajungeau aici fără costuri, noul acord a schimbat regulile. Autoritățile din Chișinău și-au asumat obligații legate de protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii necesare. Primăria municipiului gestionează aceste responsabilități prin Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate”.
Aurelia Bahnaru, președinta Centrului de Instruire și Consultanță „e-Circular”, spune că astfel de aranjamente sunt neobișnuite. Din experiența sa, relațiile contractuale din domeniu vizează, de regulă, doar prestarea serviciilor, nu și astfel de forme de cooperare între autorități.
În opinia sa, cazul Țînțăreni rămâne unul interpretabil din perspectiva formulei contractuale și a modului în care colaborează autoritățile locale
În vara anului 2017, primăria din Țînțăreni a decis să ofere depozitul spre utilizare autorităților din Chișinău. De această dată, însă, colaborarea s-a bazat pe un contract.
Dacă anterior deșeurile ajungeau aici fără costuri, noul acord a schimbat regulile. Autoritățile din Chișinău și-au asumat obligații legate de protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii necesare. Primăria municipiului gestionează aceste responsabilități prin Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate”.
Aurelia Bahnaru, președinta Centrului de Instruire și Consultanță „e-Circular”, spune că astfel de aranjamente sunt neobișnuite. Din experiența sa, relațiile contractuale din domeniu vizează, de regulă, doar prestarea serviciilor, nu și astfel de forme de cooperare între autorități.
În opinia sa, cazul Țînțăreni rămâne unul interpretabil din perspectiva formulei contractuale și a modului în care colaborează autoritățile locale
Aurelia Bahnaru
Președinta „e-Circular”
„Este, într-adevăr, o situație atipică și pare mai degrabă o soluție apărută din necesitate – cel mai probabil nevoia urgentă de a avea un spațiu disponibil pentru depozitarea deșeurilor, în lipsa unei alternative.”
În același context, Aurelia Bahnaru atrage atenția asupra necesității de a îmbunătăți sistemul de gestionare a deșeurilor la nivel național, astfel încât procesele să fie mai bine coordonate și să funcționeze mai eficient.
Investiții și lucrări
În baza angajamentelor asumate, autoritățile municipale din Chișinău au inițiat lucrări de împădurire în perimetrul depozitului, prin plantarea de puieți de salcâm și salcie, precum și lucrări de reabilitare a barierelor de protecție, menite să reducă dispersia deșeurilor ușoare.
Salcâmii și sălciile sunt plantați în apropierea depozitelor de deșeuri deoarece sunt specii rezistente la soluri sărace și umede, cresc rapid și contribuie la stabilizarea terenului. Este important de menționat, însă, că salcâmul este considerat o specie invazivă, care tinde să formeze monoculturi și să suprime flora locală.
În baza condițiilor negociate, au fost inițiate și lucrări de reabilitare a bazinului acvatic din apropiere, precum și de consolidare a digului. A fost deschisă o nouă platformă pentru optimizarea depozitării deșeurilor și a fost instalată o stație de tratare a levigatului – o măsură necesară, după cum au subliniat experții de mediu.
Levigatul este un lichid rezidual generat în depozitele de deșeuri, format atunci când apa de ploaie sau umiditatea conținută în deșeuri se infiltrează prin acestea, dizolvând și transportând compuși organici și anorganici.
În plus, în conformitate cu obligațiile contractuale, deșeurile sunt acoperite periodic cu straturi de sol, digurile sunt întreținute, iar sistemele de drenare și evacuare a levigatului sunt curățate în mod regulat. Investițiile destinate modernizării depozitului s-au ridicat la 224 de milioane de lei.
„Bandaje” financiare
O prevedere cheie a contractului încheiat cu Primăria Chișinău este alocarea anuală a aproximativ 6 milioane de lei pentru comuna Țînțăreni.
Aceste fonduri sunt utilizate pentru diverse proiecte locale. În plus, contractul prevede și lucrări separate realizate de Chișinău.
Astfel, au fost reparate drumuri, au fost reabilitate rețele de apă și fântâni arteziene și a fost acoperită inclusiv o parte din diferența de cost pentru un metru cub de apă potabilă.
„Există echipamente moderne. Chiar în noiembrie anul trecut (n.red. În 2025) a fost achiziționat un compactor nou. Mai recent, am semnat un contract cu o companie care extrage biogaz, utilizat ulterior pentru producerea energiei electrice în Țînțăreni. Beneficiem de schimbările realizate și creăm noi locuri de muncă”, spune Vadim Bulgaru, primarul comunei Țînțăreni.
Acesta administrează comuna, formată din satele Țînțăreni și Crețoaia, din 2019.
Un alt rezultat al contractului l-ar fi reprezentat construcția integrală a sistemului local de alimentare cu apă – o investiție estimată la 37 de milioane de lei.
Aceste fonduri sunt utilizate pentru diverse proiecte locale. În plus, contractul prevede și lucrări separate realizate de Chișinău.
Astfel, au fost reparate drumuri, au fost reabilitate rețele de apă și fântâni arteziene și a fost acoperită inclusiv o parte din diferența de cost pentru un metru cub de apă potabilă.
„Există echipamente moderne. Chiar în noiembrie anul trecut (n.red. În 2025) a fost achiziționat un compactor nou. Mai recent, am semnat un contract cu o companie care extrage biogaz, utilizat ulterior pentru producerea energiei electrice în Țînțăreni. Beneficiem de schimbările realizate și creăm noi locuri de muncă”, spune Vadim Bulgaru, primarul comunei Țînțăreni.
Acesta administrează comuna, formată din satele Țînțăreni și Crețoaia, din 2019.
Un alt rezultat al contractului l-ar fi reprezentat construcția integrală a sistemului local de alimentare cu apă – o investiție estimată la 37 de milioane de lei.
Vadim Bulgaru
primarul comunei Țînțăreni
„Toate costurile au fost acoperite din banii proveniți de la poligonul de deșeuri. Aceștia au fost folosiți pentru reparațiile Casei de Cultură, ale școlii, grădiniței și pentru amenajarea terenurilor de joacă. Tocmai am început și construcția sistemului de canalizare în localitate.”
Întrebat despre percepția locuitorilor față de depozit, primarul afirmă că nemulțumirile au existat și vor continua să existe.
„Nimeni nu-și dorește în mod special un poligon de deșeuri lângă casă. Eu încerc să le explic că noi 30 de ani nu am beneficiat de absolut nimic de pe urma poligonului, în afară de poluare, fântâni otrăvite și miros insuportabil. Nemaivorbind de imaginea șifonată că ești din Țînțăreni și ai alături groapă de gunoi. Și atât cât vom mai prelungi contractul, să beneficiem maxim ca să lăsăm ceva în urmă copiilor și nepoților noștri”, adaugă primarul.
„Nimeni nu-și dorește în mod special un poligon de deșeuri lângă casă. Eu încerc să le explic că noi 30 de ani nu am beneficiat de absolut nimic de pe urma poligonului, în afară de poluare, fântâni otrăvite și miros insuportabil. Nemaivorbind de imaginea șifonată că ești din Țînțăreni și ai alături groapă de gunoi. Și atât cât vom mai prelungi contractul, să beneficiem maxim ca să lăsăm ceva în urmă copiilor și nepoților noștri”, adaugă primarul.
Mirosul neplăcut asociat depozitelor de deșeuri este cauzat în principal de hidrogenul sulfurat și de alți compuși volatili eliberați în procesul de descompunere a materiei organice. Deși metanul se produce în cantități mari în acest proces, acesta este un gaz inodor și nu contribuie direct la disconfortul olfactiv.
Procesul de întindere a deșeurilor.
Sursa: Moldova.org
Sursa: Moldova.org
Deși Vadim Bulgaru confirmă existența unor progrese în ceea ce privește depozitul de la Țînțăreni și recunoaște contribuțiile semnificative aduse comunității, el consideră că aranjamentele contractuale sunt sensibile.
Acestea ar obliga autoritățile din Chișinău să mențină anumite facilități pentru a satisface locuitorii și a preveni noi proteste – ceea ce ar putea crea, în timp, un precedent pentru practici de tip coercitiv sau de „negociere sub presiune” între autoritățile publice.
Pe termen lung, primarul nu consideră această abordare una sustenabilă, motiv pentru care subliniază necesitatea unei strategii naționale care să protejeze comunitățile locale și să asigure funcționarea eficientă a instituțiilor publice.
Acestea ar obliga autoritățile din Chișinău să mențină anumite facilități pentru a satisface locuitorii și a preveni noi proteste – ceea ce ar putea crea, în timp, un precedent pentru practici de tip coercitiv sau de „negociere sub presiune” între autoritățile publice.
Pe termen lung, primarul nu consideră această abordare una sustenabilă, motiv pentru care subliniază necesitatea unei strategii naționale care să protejeze comunitățile locale și să asigure funcționarea eficientă a instituțiilor publice.
Părerile localnicilor din Țînțăreni
Discuțiile cu locuitorii din Țînțăreni sugerează că viața de zi cu zi în apropierea depozitului s-a schimbat în mod vizibil. Pentru unii, aceste schimbări înseamnă mai puține neplăceri și un sentiment de compensare pentru expunerea îndelungată. Pentru alții, acceptarea reflectă mai degrabă o adaptare decât o aprobare propriu-zisă.
Ce părere aveți despre depozitul de la Țînțăreni? Vă afectează prezența lui?
Nu, m-am obișnuit. M-am născut acolo, în Crețoaia.
Se simte miros?
Nu, nu miroase.
Nu, m-am obișnuit. M-am născut acolo, în Crețoaia.
Se simte miros?
Nu, nu miroase.
70+ ani
locuiește în sat
Simțiți mirosuri venind de la depozit? S-a schimbat ceva în ultimii ani?
Nu prea am observat miros. Înainte era mai puternic, prin 2020, acum se simte mai puțin.
Ce auziți de la alți localnici?
Sunt păreri că înainte se simțea mai tare mirosul.
Nu prea am observat miros. Înainte era mai puternic, prin 2020, acum se simte mai puțin.
Ce auziți de la alți localnici?
Sunt păreri că înainte se simțea mai tare mirosul.
16 ani
originar din Țînțăreni
Simțiți miros de la groapa de gunoi din localitate și dacă este vreun sezon anume?
Eu îs temporar aici, nu tot timpul. Mama mea locuiește aici. Când am locuit, am simțit puțin. Vara se simte mai tare.
Au fost perioade când mirosul era insuportabil sau, din contra, nu se simțea deloc?
N-aș spune, numai vara că se simte. Acum, uitați-vă, miros nu-i nimic. Poate în apropierea cealaltă se simte mai tare, noi suntem la o distanță mai mare.
Eu îs temporar aici, nu tot timpul. Mama mea locuiește aici. Când am locuit, am simțit puțin. Vara se simte mai tare.
Au fost perioade când mirosul era insuportabil sau, din contra, nu se simțea deloc?
N-aș spune, numai vara că se simte. Acum, uitați-vă, miros nu-i nimic. Poate în apropierea cealaltă se simte mai tare, noi suntem la o distanță mai mare.
60+ ani
vine periodic în sat, a crescut în sat
Ce părere aveți despre existența depozitului în apropiere?
Depozitul este foarte bun pentru satul nostru.
De ce?
Acum lucrurile sunt făcute foarte bine. Avem mașină care colectează deșeurile și ne-au dat și containere. Ne place cum a gestionat primarul situația.
Ajunge mirosul în sat?
Nu, nu ajunge, nu se simte. Înainte era, dar acum nu mai este. Pe vremuri, deșeurile erau transportate cu camioane mici și când treceau prin sat se simțea mirosul. Acum sunt camioane mai mari și acoperite și nu se mai simte nimic.
Depozitul este foarte bun pentru satul nostru.
De ce?
Acum lucrurile sunt făcute foarte bine. Avem mașină care colectează deșeurile și ne-au dat și containere. Ne place cum a gestionat primarul situația.
Ajunge mirosul în sat?
Nu, nu ajunge, nu se simte. Înainte era, dar acum nu mai este. Pe vremuri, deșeurile erau transportate cu camioane mici și când treceau prin sat se simțea mirosul. Acum sunt camioane mai mari și acoperite și nu se mai simte nimic.
80+ ani
locuiește în Țînțăreni
Cum este situația acum? Există miros?
Ni se pare că este mai bine. Nu mai este acel miros.
50+ ani
locuiesc în Țînțăreni
Simțiți miros de la groapa de gunoi? Și dacă da, când, în ce sezon?
În ultima perioadă nu se prea simțea, după ce au făcut anumite schimbări, lucrări. Dar vara se simțea mai demult foarte tare.
Îmbunătățirile cam de câți ani le simțiți?
De vreo 2-3 ani.
Ce mai zic și alți localnici?
La noi mai tare venea mirosul de la Bîc decât de la groapa de gunoi. Toată zona asta (...)
Iată în zona aceea de peste drum care e mai aproape de poligon, oamenii mai tare simt. Când era precipitații și nu exista baraj, deșeurile se scurgeau la oameni.
În ultima perioadă nu se prea simțea, după ce au făcut anumite schimbări, lucrări. Dar vara se simțea mai demult foarte tare.
Îmbunătățirile cam de câți ani le simțiți?
De vreo 2-3 ani.
Ce mai zic și alți localnici?
La noi mai tare venea mirosul de la Bîc decât de la groapa de gunoi. Toată zona asta (...)
Iată în zona aceea de peste drum care e mai aproape de poligon, oamenii mai tare simt. Când era precipitații și nu exista baraj, deșeurile se scurgeau la oameni.
40+ ani
locuiește în Țînțăreni de 20 de ani
Simțiți miros de la poligon?
Nu, nu prea se simte.
Lucrurile stau mai bine sau mai rău acum. Cum credeți?
Mai bine, cu mult mai bine.
Nu, nu prea se simte.
Lucrurile stau mai bine sau mai rău acum. Cum credeți?
Mai bine, cu mult mai bine.
50+ ani
originară din Țînțăreni
Simțiți mirosuri de la depozit?
Nu, nu este miros. Acum este curat acolo. Înainte venea de la râul Bîc și de la ferma de porci. Primăvara aceasta s-a simțit, dar de la Bîc. Acolo (nota red.: la depozit) am văzut la televizor că este curat.
80+ ani, 70+ ani
1-originară din Țînțăreni
2-stabilită aici în tinerețe
2-stabilită aici în tinerețe
Simțiți miros de la groapa de la Țînțăreni?
Nu cam prea vine. Înainte venea, dar acum nu.
Există anotimpuri sau sezoane când mirosul diferă?
Mirosuri acum nu-s, când sunt călduri. Dimineața se observă tare, vara.
În ultimii 5-10 ani lucrurile stau mai bine sau mai rău?
Ei cum, la noi s-au stricat apele în sat.
Credeți că e de la groapă?
Numaidecât! Oamenii se tem să bea apă din fântâni.
Nu cam prea vine. Înainte venea, dar acum nu.
Există anotimpuri sau sezoane când mirosul diferă?
Mirosuri acum nu-s, când sunt călduri. Dimineața se observă tare, vara.
În ultimii 5-10 ani lucrurile stau mai bine sau mai rău?
Ei cum, la noi s-au stricat apele în sat.
Credeți că e de la groapă?
Numaidecât! Oamenii se tem să bea apă din fântâni.
60+ ani
originar din Țînțăreni
Simțiți miros de la groapa de gunoi?
De mult nu s-a simțit, nu știu.
Cam de când simțiți că e mai ok?
Acum, cam ultimii 5 ani. De când acolo s-au mai făcut lucrări, nu se simte așa. Mai mult se simte iată de la Bîc.
Sunt sezoane când se simte mai tare?
Primăvara.
De mult nu s-a simțit, nu știu.
Cam de când simțiți că e mai ok?
Acum, cam ultimii 5 ani. De când acolo s-au mai făcut lucrări, nu se simte așa. Mai mult se simte iată de la Bîc.
Sunt sezoane când se simte mai tare?
Primăvara.
50+ ani
locuiește în Țînțăreni de aprxoimativ 20 de ani
Simțiți miros de la groapă?
Da.
Cât de tare și în ce zile, perioade?
Primăvara, toamna mai tare ca de obicei. Când e ceață, dimineața, seara. Când bate vântul în direcția asta.
În ultimii ani au fost mai multe schimbări la poligon, dvs. simțiți diferență?
Diferența că s-a făcut mai mare groapa. La miros nu este diferență - cum a fost așa și a rămas, poate chiar mai mult.
Cât de tare oamenii se plâng pe miros? Există perioade cu miros insuportabil?
Sigur, când bate vântul tare. Acum e frig și mirosul nu se simte tare.
Da.
Cât de tare și în ce zile, perioade?
Primăvara, toamna mai tare ca de obicei. Când e ceață, dimineața, seara. Când bate vântul în direcția asta.
În ultimii ani au fost mai multe schimbări la poligon, dvs. simțiți diferență?
Diferența că s-a făcut mai mare groapa. La miros nu este diferență - cum a fost așa și a rămas, poate chiar mai mult.
Cât de tare oamenii se plâng pe miros? Există perioade cu miros insuportabil?
Sigur, când bate vântul tare. Acum e frig și mirosul nu se simte tare.
40+ ani, 30+ ani
locuiesc în Crețoaia
Progres și angajament politic
În 2023, Primăria municipiului Chișinău a contractat o companie pentru reciclarea deșeurilor înainte ca acestea să ajungă la depozit. Astfel, plasticul care ocupă un volum mare pe suprafața depozitelor poate fi gestionat mai eficient, ceea ce contribuie la creșterea capacității de stocare.
„În general, putem spune că poligonul de la Țînțăreni este cel mai bine gestionat la etapa actuală”, menționează Iuliana Cantaragiu, fosta ministră a Mediului.
Totuși, chiar și în aceste condiții, experta subliniază că un poligon de deșeuri rămâne, prin definiție, o sursă de risc. Deși dacă noile tehnologii au contribuit la îmbunătățirea vizibilă a situației de la Țînțăreni, aceste măsuri doar reduc riscurile de mediu, fără a le elimina complet. Totodată, eficiența lor rămâne condiționată de monitorizare constantă, întreținere și angajament politic pe termen lung.
Una din tehnologiile care a făcut o diferență la poligon este stația de tratare a levigatului. Aceasta are o capacitate de procesare de 150 de metri cubi de lichid pe zi și funcționează pe principiul osmozei inverse. În urma acestui proces se obține apă tehnică (nepotabilă).
„În general, putem spune că poligonul de la Țînțăreni este cel mai bine gestionat la etapa actuală”, menționează Iuliana Cantaragiu, fosta ministră a Mediului.
Totuși, chiar și în aceste condiții, experta subliniază că un poligon de deșeuri rămâne, prin definiție, o sursă de risc. Deși dacă noile tehnologii au contribuit la îmbunătățirea vizibilă a situației de la Țînțăreni, aceste măsuri doar reduc riscurile de mediu, fără a le elimina complet. Totodată, eficiența lor rămâne condiționată de monitorizare constantă, întreținere și angajament politic pe termen lung.
Una din tehnologiile care a făcut o diferență la poligon este stația de tratare a levigatului. Aceasta are o capacitate de procesare de 150 de metri cubi de lichid pe zi și funcționează pe principiul osmozei inverse. În urma acestui proces se obține apă tehnică (nepotabilă).
Osmoza inversă este un proces de purificare a apei prin care aceasta este forțată să treacă printr-o membrană semipermeabilă, separând eficient impuritățile, sărurile și substanțele dizolvate.
Iuliana Cantaragiu spune că prezența unei stații de tratare a levigatului este o componentă esențială pe poligoanele de deșeuri. Fără ea, levigatul poate provoca daune surselor de apă din zonă.
Iuliana Cantaragiu
expertă, fostă ministră a Ministerului Mediului
„Dacă aceste deșeuri nu sunt sortate, de exemplu, dacă aruncăm detergenți de spălat vase sau alte produse chimice cu reziduuri pe ambalaje, levigatul «spală» întreaga chimie, ceea ce devine un pericol pentru sursa de apă. Este un risc care poate fi gestionat prin crearea unei infrastructuri adecvate, care să capteze acest lichid și să îl trateze mai departe.”
Același poligon, realități diferite
O altă localitate din vecinătatea poligonului este comuna Geamăna, cu localitățile Geamăna propriu-zis și Batîc. Eduard Sturza, primarul comunei, ne spune că și ei au semnat contract trilateral cu Primăria Chișinău și Î.M Regia „Autosalubritate”. Compensația anuală în cazul lor constituie 4 milioane de lei, bani folosiți preponderent pentru dezvoltarea localității.
Printre stipulările prevăzute în contract se numără depozitarea gratuită a deșeurilor pe teritoriul poligonului, contribuția autorităților în lichidarea gunoiștilor neautorizate din localitate și compensația financiară.
Astăzi, conform primarului, situația de la poligon ar fi vădit mai bună decât câțiva ani în urmă. Din spusele edilului, asta se datorează în mare parte presiunii pe care au pus-o localnicii satelor împrejurate asupra autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, am reușit să surprindem și altfel de păreri de la săteni.
Printre stipulările prevăzute în contract se numără depozitarea gratuită a deșeurilor pe teritoriul poligonului, contribuția autorităților în lichidarea gunoiștilor neautorizate din localitate și compensația financiară.
Astăzi, conform primarului, situația de la poligon ar fi vădit mai bună decât câțiva ani în urmă. Din spusele edilului, asta se datorează în mare parte presiunii pe care au pus-o localnicii satelor împrejurate asupra autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, am reușit să surprindem și altfel de păreri de la săteni.
Părerile localnicilor din Geamăna
Ne afectează tare. Foarte multă lume bolnavă de cancer la noi, chiar și acum a murit nu de mult o femeie.
Credeți că poate fi de la groapă?
Numaidecât.
Vă rog să-mi spuneți în ce perioade se simte mai tare mirosul?
Vara, când bate vântul. Încă acum, parcă oleacă s-a mai lăsat, dar au fost perioade foarte rele.
Vă amintiți când au fost acele perioade?
Sigur că ne amintim. Când au fost căldurile foarte mari. Dar în tot anul, nu avem ce zice. Încă în sat parcă așa ne acomodăm, dar când ne ducem pe deal, se simte când de pe dealul celălalt, vine pe acesta.
Știm că în ultimii ani s-au făcut schimbări. S-au pus stații de tratare, de epurare. Dvs. în ultimii ani simțiți o descreștere a mirosului?
A mirosului poate, dar credeți-mă că și apele sunt infectate foarte mult la noi. Apele în general sunt rele peste toată țara, dar la noi lasă de dorit de tot. Chiar avem fântână, noi bem apă centralizat, dar fântâna e afectată, probele arată foarte.
Per general simțiți că poligonul a afectat?
Da, da, nici nu se discută. Și sunt ani de zile. Noi iată așa (n.red. gest peste cap) ne-am săturat de toate astea. În altă parte nu mai duc gunoiul, doar aici. Dar nu-i normal, trebuie să întreprindă ceva. Sunt lucruri care nu merită să fie băgate în pământ, că și așa pământul nostru lasă de dorit de tot. (...) Știți, este o vorbă, dacă nu poți face bine, măcar rău nu face.
Credeți că poate fi de la groapă?
Numaidecât.
Vă rog să-mi spuneți în ce perioade se simte mai tare mirosul?
Vara, când bate vântul. Încă acum, parcă oleacă s-a mai lăsat, dar au fost perioade foarte rele.
Vă amintiți când au fost acele perioade?
Sigur că ne amintim. Când au fost căldurile foarte mari. Dar în tot anul, nu avem ce zice. Încă în sat parcă așa ne acomodăm, dar când ne ducem pe deal, se simte când de pe dealul celălalt, vine pe acesta.
Știm că în ultimii ani s-au făcut schimbări. S-au pus stații de tratare, de epurare. Dvs. în ultimii ani simțiți o descreștere a mirosului?
A mirosului poate, dar credeți-mă că și apele sunt infectate foarte mult la noi. Apele în general sunt rele peste toată țara, dar la noi lasă de dorit de tot. Chiar avem fântână, noi bem apă centralizat, dar fântâna e afectată, probele arată foarte.
Per general simțiți că poligonul a afectat?
Da, da, nici nu se discută. Și sunt ani de zile. Noi iată așa (n.red. gest peste cap) ne-am săturat de toate astea. În altă parte nu mai duc gunoiul, doar aici. Dar nu-i normal, trebuie să întreprindă ceva. Sunt lucruri care nu merită să fie băgate în pământ, că și așa pământul nostru lasă de dorit de tot. (...) Știți, este o vorbă, dacă nu poți face bine, măcar rău nu face.
50+ ani
originară din Geamăna
Simțiți miros de la poligon?
Eu mai des sunt peste hotare și dacă vin, păi numai pentru câteva săptămâni. (..) Simt miros, cum să nu se simtă.
Dar pe parcursul anilor credeți că s-a îmbunătățit situația sau s-a înrăutățit?
Totuna cred că tot ce merge, merge spre rău.
Eu mai des sunt peste hotare și dacă vin, păi numai pentru câteva săptămâni. (..) Simt miros, cum să nu se simtă.
Dar pe parcursul anilor credeți că s-a îmbunătățit situația sau s-a înrăutățit?
Totuna cred că tot ce merge, merge spre rău.
50+ ani
locuiește în Geamăna
Simțiți vreun miros?
Da, se simte.
Se simte permanent?
Tot anul, dar mai ales în zilele cu ploaie sau de dimineață devreme. Iată am ieșit odată la 4 dimineața să trag niște aer curat, avem păduri alături. Totuna, iată se simte și așa.
Dar pe parcursul anilor credeți că mirosul s-a intensificat sau a scăzut din intensitate?
Noi mai tare simțim.
Da, se simte.
Se simte permanent?
Tot anul, dar mai ales în zilele cu ploaie sau de dimineață devreme. Iată am ieșit odată la 4 dimineața să trag niște aer curat, avem păduri alături. Totuna, iată se simte și așa.
Dar pe parcursul anilor credeți că mirosul s-a intensificat sau a scăzut din intensitate?
Noi mai tare simțim.
30+ ani
locuiește în sat
Simțiți miros de la poligon?
Oleacă este, dar nu ne afectează, mai mult la Țînțăreni se duce, dar ne afectează și pe noi câteodată.
În ce perioade simțiți mai tare mirosul?
Când e cald simțim.
În ultimii 7-8 ani simțiți îmbunătățiri?
S-au pus sonde, au pus gard ca să nu intre lumea - că lumea intra se ducea și căuta și pâine și altceva. Mirosul se observă când e foarte cald și dacă bate vântul contra tot este.
Dar legat de ape - credeți că apele sunt afectate din cauza poligonului?
Desigur, da.
Oleacă este, dar nu ne afectează, mai mult la Țînțăreni se duce, dar ne afectează și pe noi câteodată.
În ce perioade simțiți mai tare mirosul?
Când e cald simțim.
În ultimii 7-8 ani simțiți îmbunătățiri?
S-au pus sonde, au pus gard ca să nu intre lumea - că lumea intra se ducea și căuta și pâine și altceva. Mirosul se observă când e foarte cald și dacă bate vântul contra tot este.
Dar legat de ape - credeți că apele sunt afectate din cauza poligonului?
Desigur, da.
70+ ani
a venit în localitate cu părinții când era copil
Simțiți miros de la poligonul de deșeuri?
Când bate vântul, mirosul de la poligon se simte tare bine. Pe tot parcursul anului indiferent de sezon.
Ce părere aveți - situația la poligon s-a îmbunătățit de-a lungul vremii sau s-a înrăutățit?
S-a înrăutățit îmi pare că. Mirosul parcă din ce în ce mai tare.
Care este percepția dvs., ca locuitor, despre faptul că aveți un poligon de deșeuri în apropiere?
Eu una n-aș dori așa ceva, fiindcă aici sunt mulți locatari și acest miros noi îl simțim. Și chiar și te îmbolnăvește anume apa din fântână. Toată apa e contaminată.
Credeți că e de la poligon?
Da, eu așa socot.
Când bate vântul, mirosul de la poligon se simte tare bine. Pe tot parcursul anului indiferent de sezon.
Ce părere aveți - situația la poligon s-a îmbunătățit de-a lungul vremii sau s-a înrăutățit?
S-a înrăutățit îmi pare că. Mirosul parcă din ce în ce mai tare.
Care este percepția dvs., ca locuitor, despre faptul că aveți un poligon de deșeuri în apropiere?
Eu una n-aș dori așa ceva, fiindcă aici sunt mulți locatari și acest miros noi îl simțim. Și chiar și te îmbolnăvește anume apa din fântână. Toată apa e contaminată.
Credeți că e de la poligon?
Da, eu așa socot.
50+ ani
locuiește în Geamăna
Vreau să vă întreb cu privire la poligonul de deșeuri. Simțiți miros de la el?
Nu, nu simțim.
Ce impresie v-ați creat despre situația la el pe parcursul timpului?
Nu știm, nu prea am auzit.
Nu, nu simțim.
Ce impresie v-ați creat despre situația la el pe parcursul timpului?
Nu știm, nu prea am auzit.
16 ani
originară din Geamăna
Simțiți miros de la poligonul de deșeuri? Dacă da, în care perioadă?
Nu miroase pe timp de iarnă. Pe timp de vară este, da, dar tot nu pot să zic că așa tare.
Ce mai auziți de la alți locuitori?
Mă uit că lumea spune că le miroase, mie parcă nu-mi miroase așa insuportabil.
Care e situația cu apele?
Apele am înțeles că sunt rele, așa aud.
Nu miroase pe timp de iarnă. Pe timp de vară este, da, dar tot nu pot să zic că așa tare.
Ce mai auziți de la alți locuitori?
Mă uit că lumea spune că le miroase, mie parcă nu-mi miroase așa insuportabil.
Care e situația cu apele?
Apele am înțeles că sunt rele, așa aud.
45+ ani
originară din Geamăna
Simțiți miros de la groapa de gunoi? Dacă da, în care parte a anului mai mult?
Toată vremea vine, dar vara mai tare totuși. Și lumea se revoltă că tare mulți se îmbolnăvesc, mai ales copiii de la putoarea asta.
În ultimii ani, hai să zicem 5 ani, simțiți îmbunătățiri?
Ei parcă oleacă, dar tot încă este. Mai ales cei din deal, mai aproape, mai tare simt.
Toată vremea vine, dar vara mai tare totuși. Și lumea se revoltă că tare mulți se îmbolnăvesc, mai ales copiii de la putoarea asta.
În ultimii ani, hai să zicem 5 ani, simțiți îmbunătățiri?
Ei parcă oleacă, dar tot încă este. Mai ales cei din deal, mai aproape, mai tare simt.
70+ ani
originară din localitate
Simțiți miros de la poligon? Și dacă da, în ce perioade?
Pe timp de iarnă când e rece nu prea, dar când sunt călduri mari și vântul bate în direcția noastră, atunci da.
Simțiți îmbunătățiri în ultimii ani?
Ei se străduie pentru că eu știu de când e deschisă știu ce era de la început acolo și ce este acum. Apoi statul a alocat bani la Țînțăreni și Geamăna să facă drumul ca oamenii să nu blocheze și să le dea voie să depoziteze acolo gunoiul. Altă ieșire nu-i, acolo e a Chișinăului.
În ultimii 7-8 ani vedeți situația mai gravă sau mai puțin gravă?
Clar lucru că e din ce în ce mai grav pentru că gunoiul se grămădește și se aduce permanent din oraș. Chiar dacă se face, se îngrădește, totuna acesta e gunoi, care el are consecințe... la urma urmei se duce în apele subterane, toate fântânile sunt afectate.
Mai mulți locuitori din Țînțăreni ne-au zis că ei nu simt miros, dar din Geamăna da. Cum se face? Teoretic Țînțăreni este mai aproape de poligon.
Noi nu simțim permanent miros, dar sunt cazuri când se simte. Acuma s-a mai perfecționat. S-au schimbat mașinile, noi. Dar când mergeau camioanele acelea vechi și umpleau satul cu gunoi. Noi vedem că se face înspre bine, dar e rău că totuna se depozitează și cum n-ai da, el de bine nu este. Câtă străduință n-ai face, e gunoiște, dar în gunoiștea aceea e tot ce vrei.
Pe timp de iarnă când e rece nu prea, dar când sunt călduri mari și vântul bate în direcția noastră, atunci da.
Simțiți îmbunătățiri în ultimii ani?
Ei se străduie pentru că eu știu de când e deschisă știu ce era de la început acolo și ce este acum. Apoi statul a alocat bani la Țînțăreni și Geamăna să facă drumul ca oamenii să nu blocheze și să le dea voie să depoziteze acolo gunoiul. Altă ieșire nu-i, acolo e a Chișinăului.
În ultimii 7-8 ani vedeți situația mai gravă sau mai puțin gravă?
Clar lucru că e din ce în ce mai grav pentru că gunoiul se grămădește și se aduce permanent din oraș. Chiar dacă se face, se îngrădește, totuna acesta e gunoi, care el are consecințe... la urma urmei se duce în apele subterane, toate fântânile sunt afectate.
Mai mulți locuitori din Țînțăreni ne-au zis că ei nu simt miros, dar din Geamăna da. Cum se face? Teoretic Țînțăreni este mai aproape de poligon.
Noi nu simțim permanent miros, dar sunt cazuri când se simte. Acuma s-a mai perfecționat. S-au schimbat mașinile, noi. Dar când mergeau camioanele acelea vechi și umpleau satul cu gunoi. Noi vedem că se face înspre bine, dar e rău că totuna se depozitează și cum n-ai da, el de bine nu este. Câtă străduință n-ai face, e gunoiște, dar în gunoiștea aceea e tot ce vrei.
60+ ani
originar din Geamăna
Simțiți miros de la poligon? Dacă da, în ce perioade?
Ajunge la noi când perioada e cel mai cald, vara.
Simțiți că mirosul e mai puțin intens odată cu trecerea anilor?
Nu simt tare mare diferență, cam la fel. Casa e aici în jos și ajunge mirosul.
Ajunge la noi când perioada e cel mai cald, vara.
Simțiți că mirosul e mai puțin intens odată cu trecerea anilor?
Nu simt tare mare diferență, cam la fel. Casa e aici în jos și ajunge mirosul.
40+ ani
locuiește în Geamăna de 27 de ani
Simțiți miros de la poligonul de deșeuri de la Țînțăreni?
Da, uneori este miros. Vara se simte mai tare.
În ultimii ani s-a schimbat ceva legat de miros?
Eu miros nu simt, doar vara. În rest deranj nu este. Suntem cel mai aproape de poligon.
Da, uneori este miros. Vara se simte mai tare.
În ultimii ani s-a schimbat ceva legat de miros?
Eu miros nu simt, doar vara. În rest deranj nu este. Suntem cel mai aproape de poligon.
20+ ani
originară din Geamăna
Chiar și așa, în Geamăna ar apărea periodic localnici noi, ceea ce poate fi interpretat că nu ar fi deranjați de prezența poligonului alături. În privința mirosului – primarul crede că lucrurile s-au îmbunătățit.
Eduard Sturza
primarul comunei Geamăna
„Iarna mai puțin, așa cum e mai rece, dar vara e mai strident. Știu că există exemplele altor țări unde poligoanele nu au rată mare de inhumare și deșeurile nu generează așa mult miros.”
Conform ultimelor date existente, rata de îngropare a deșeurilor de la Țînțăreni constituie 85%-90%. Țările europene cu cele mai mici rate de îngropare a deșeurilor municipale sunt Germania, Austria, Elveția și țările scandinave (Suedia, Danemarca). Conform datelor Eurostat pentru 2022-2023, în aceste țări mai puțin de 10%, iar în unele chiar sub 2-3% din deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi; restul este reciclat, compostat sau valorificat energetic.
Deși la poligon lucrurile au progresat comparativ cu câțiva ani în urmă, Sturza spune că apele în localitate sunt afectate. Cu toate acestea, primarul este reticent în privința corelației directe a poligonului cu calitatea apelor.
Sursa: Moldova.org
Calitatea apei potabile în localitățile învecinate poligonului de deșeuri, în aproape toate cazurile, este neconformă.
Câteva teste de laborator realizate de Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) în 2023 arată că apele din mai multe sonde arteziene din Țînțăreni au nivel de hidrogen sulfurat, fluor și sodiu necorespunzător. Apa prelevată din alte câteva fântâni publice este, la fel, neconformă, dar după conținutul de nitrați.
În Geamăna, testele din 2024 au confirmat indici necorespunzători pentru apă potabilă după conținutul de fluor și sodiu. Același lucru este valabil despre apa dintr-o sondă arteziană din Ciobanovca. Tot aici, calitatea apei cercetate din fântânile publice (2023 și 2024) nu este potrivită consumului după conținutul de nitrați și bacterii periculoase pentru sănătate.
Reprezentanții ANSP menționează că toate sondele arteziene și fântânile publice de mină nominalizate se află la o distanță mai mare de 1 km în raport cu poligonul de deșeuri.
Deși în apropierea depozitului de la Țînțăreni au fost realizate testări instituționale oficiale și analize periodice ale apei, nu există un program cuprinzător, public și pe termen lung de monitorizare a apelor subterane, care să urmărească aceleași fântâni în timp sau să identifice posibilele căi de contaminare de la depozit către sursele de apă potabilă.
Evaluările hidrogeologice existente, inclusiv cele susținute de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), modelează riscurile la anumite distanțe, însă nu înlocuiesc o monitorizare continuă și independentă, realizată pe parcursul diferitelor sezoane și la nivelul diferitelor straturi acvifere.
În consecință, deși problemele legate de calitatea apei sunt documentate la nivel local, persistă un gol semnificativ de cunoaștere în ceea ce privește dacă, cum și în ce măsură contaminările provenite din depozit afectează rezervele de apă subterană.
Câteva teste de laborator realizate de Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) în 2023 arată că apele din mai multe sonde arteziene din Țînțăreni au nivel de hidrogen sulfurat, fluor și sodiu necorespunzător. Apa prelevată din alte câteva fântâni publice este, la fel, neconformă, dar după conținutul de nitrați.
În Geamăna, testele din 2024 au confirmat indici necorespunzători pentru apă potabilă după conținutul de fluor și sodiu. Același lucru este valabil despre apa dintr-o sondă arteziană din Ciobanovca. Tot aici, calitatea apei cercetate din fântânile publice (2023 și 2024) nu este potrivită consumului după conținutul de nitrați și bacterii periculoase pentru sănătate.
Reprezentanții ANSP menționează că toate sondele arteziene și fântânile publice de mină nominalizate se află la o distanță mai mare de 1 km în raport cu poligonul de deșeuri.
Deși în apropierea depozitului de la Țînțăreni au fost realizate testări instituționale oficiale și analize periodice ale apei, nu există un program cuprinzător, public și pe termen lung de monitorizare a apelor subterane, care să urmărească aceleași fântâni în timp sau să identifice posibilele căi de contaminare de la depozit către sursele de apă potabilă.
Evaluările hidrogeologice existente, inclusiv cele susținute de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), modelează riscurile la anumite distanțe, însă nu înlocuiesc o monitorizare continuă și independentă, realizată pe parcursul diferitelor sezoane și la nivelul diferitelor straturi acvifere.
În consecință, deși problemele legate de calitatea apei sunt documentate la nivel local, persistă un gol semnificativ de cunoaștere în ceea ce privește dacă, cum și în ce măsură contaminările provenite din depozit afectează rezervele de apă subterană.
„Chiar și la adunările cu reprezentanții din Țînțăreni am fost criticat că am spun asta. Eu nu susțin că poligonul de deșeuri este complet inofensiv, doar că cel mai probabil pot fi alte surse de infectare. Este totuși o distanță de 8 km până la poligon”, adaugă primarul.
Soluție pentru apa potabilă
Primarul de la Geamăna spune că locuitorii nu au apă potabilă în robinetele de acasă, doar apă tehnică. Totuși, ei au reușit să găsească o soluție.
Eduard Sturza
primarul comunei Geamăna
„Am pus o gheretă cu apă care este filtrată prin osmoză inversă care produce cam o tonă de apă potabilă pe oră. Accesul este liber. Cetățenii au fost informați că apa în robinet este tehnică, e bună numai pentru spălat, pentru alte necesități, numai nu e bună pentru mâncat și băut. De la gheretă au posibilitatea să își ia apă nelimitat.”
Localitatea este alimentată de cinci fântâni arteziene, iar un sistem de filtrare pentru fiecare dintre ele ar fi o practică costisitoare atât la instalare, cât și la mentenanță.
Mai mult, cetățenii ar fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru consumul de apă filtrată, chiar dacă o mare parte s-ar folosi pentru necesitățile de întreținere a gospodăriilor.
Mai mult, cetățenii ar fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru consumul de apă filtrată, chiar dacă o mare parte s-ar folosi pentru necesitățile de întreținere a gospodăriilor.
Despre sănătatea localnicilor
Deși calitatea apei lasă de dorit, indicatorii de sănătate a populației sunt interpretabili. Ne referim la populația Centrului de Sănătate Țînțăreni, cu localitățile Țînțăreni, Todirești, Chetrosu și Crețoaia.
Un aspect esențial este și distribuția pe vârste - copiii reprezintă majoritatea covârșitoare a cazurilor respiratorii. În fiecare an analizat, numărul de îmbolnăviri în rândul copiilor a fost de două până la trei ori mai mare decât în rândul adulților.
În contrast cu aceste cifre, rinita alergică - o afecțiune adesea asociată cu poluarea aerului – apare foarte rar în statisticile oficiale. Numărul cazurilor raportate variază între zero și maximum 16 pe an, lipsind complet din evidențe în mai mulți ani consecutivi.
Bolile aparatului digestiv au afectat în mare parte adulții, conform acelorași rapoarte din 2014-2024. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în 2015, cu 154 de cazuri, adică 2,3% din numărul populației. După această creștere, în ceilalți ani cazurile au început să scadă, însă nu există un factor direct răspunzător de asta.
Deși aceste cifre nu indică focare majore sau creșteri bruște, ele descriu o povară cronică de boală, care persistă de la un an la altul.
Datele istorice privind bolile diareice, disponibile pentru perioada 2007–2025, completează acest tablou.
În anumiți ani se observă creșteri notabile, precum 25 de cazuri în 2009, 34 în 2014 sau 17 în 2022, incluzând episoade de salmoneloză, shigeloză și intoxicații alimentare.
Deși aceste episoade nu sunt continue, ele apar recurent, sugerând existența unor probleme structurale legate de igienă, siguranța alimentară sau calitatea apei.
Un moment aparte îl constituie anul 2021, când se înregistrează un vârf al mortalității. În acel an au fost raportate 31 de decese prin boli ale aparatului respirator și 11 decese prin boli digestive, cele mai ridicate valori din întreaga perioadă analizată, ceea ce poate fi explicat în contextul pandemiei COVID-19.
În contrast cu aceste cifre, rinita alergică - o afecțiune adesea asociată cu poluarea aerului – apare foarte rar în statisticile oficiale. Numărul cazurilor raportate variază între zero și maximum 16 pe an, lipsind complet din evidențe în mai mulți ani consecutivi.
Bolile aparatului digestiv au afectat în mare parte adulții, conform acelorași rapoarte din 2014-2024. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în 2015, cu 154 de cazuri, adică 2,3% din numărul populației. După această creștere, în ceilalți ani cazurile au început să scadă, însă nu există un factor direct răspunzător de asta.
Deși aceste cifre nu indică focare majore sau creșteri bruște, ele descriu o povară cronică de boală, care persistă de la un an la altul.
Datele istorice privind bolile diareice, disponibile pentru perioada 2007–2025, completează acest tablou.
În anumiți ani se observă creșteri notabile, precum 25 de cazuri în 2009, 34 în 2014 sau 17 în 2022, incluzând episoade de salmoneloză, shigeloză și intoxicații alimentare.
Deși aceste episoade nu sunt continue, ele apar recurent, sugerând existența unor probleme structurale legate de igienă, siguranța alimentară sau calitatea apei.
Un moment aparte îl constituie anul 2021, când se înregistrează un vârf al mortalității. În acel an au fost raportate 31 de decese prin boli ale aparatului respirator și 11 decese prin boli digestive, cele mai ridicate valori din întreaga perioadă analizată, ceea ce poate fi explicat în contextul pandemiei COVID-19.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică nu a analizat sănătatea comunității în corelație cu riscurile de mediu generate de poligon. Cu toate acestea, anual unul din șase locuitori este diagnosticat cu o boală a aparatului respirator.
Cele mai mari valori au fost înregistrate în 2018 – 1918 cazuri și în 2022 – 1823 cazuri.
Cele mai mari valori au fost înregistrate în 2018 – 1918 cazuri și în 2022 – 1823 cazuri.
Noi măsuri la nivel național
Poligonul de la Țînțăreni ajunge la finalul perioadei de exploatare. Din informațiile furnizate de Î.M „Autosalubritate” știm că durata estimativă de viață este de încă 4-5 ani.
Experta Iuliana Cantaragiu menționează că procesul de închidere al unui poligon de deșeuri se supune unor reguli menite să reducă riscul asupra mediului.
Procedura de închidere a depozitelor este prevăzută de prevederile Hotărârii de Guvern nr.939 nr.29.11.2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea deșeurilor.
Experta Iuliana Cantaragiu menționează că procesul de închidere al unui poligon de deșeuri se supune unor reguli menite să reducă riscul asupra mediului.
Procedura de închidere a depozitelor este prevăzută de prevederile Hotărârii de Guvern nr.939 nr.29.11.2023 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea deșeurilor.
1) Agenția de Mediu evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform pct. 44 și realizează în baza acestora o evaluare finală a amplasamentului;
2) Agenția de Mediu stabilește operațiunile de închidere a depozitului, această decizie nu afectează responsabilitatea operatorul depozitului de deșeuri prevăzută în autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor;
3) Agenția de Mediu comunică operatorul depozitului decizia închiderii.
2) Agenția de Mediu stabilește operațiunile de închidere a depozitului, această decizie nu afectează responsabilitatea operatorul depozitului de deșeuri prevăzută în autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor;
3) Agenția de Mediu comunică operatorul depozitului decizia închiderii.
„Practica internațională spune că timp de 30 de ani după închidere, teritoriul nu mai poate fi folosit deloc. Nu mai poți construi nimic, cam atât se estimează procesul de degradare a masei multor materiale, după care organica care se transformă în sol”, adaugă Iuliana Cantaragiu.
La etapa actuală nu există o hotărâre despre o suprafață specifică care va lua locul poligonului de la Țînțăreni. Cu toate acestea, avem un Plan de Gestionare a Deșeurilor pentru 2022-2027 care își propune modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor prin alinierea la ierarhia europeană: prevenire, reutilizare, reciclare și valorificare, reducând impactul asupra mediului.
Scopul este crearea unui cadru legal și instituțional modern pentru o economie responsabilă, gestionarea integrată a tuturor tipurilor de deșeuri și eficientizarea colectării.
Printre obiectivele Programului se numără reducerea, recuperarea și reciclarea deșeurilor, crearea unui sistem integrat de colectare și prelucrare, obligarea agenților economici să-și gestioneze deșeurile, stabilirea unor ținte de reciclare clare (ex: 40-60% recuperare până în 2027 pentru anumite fluxuri), stimularea sortării și colectării selective prin mecanisme de tip „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw) și scutiri pentru firmele care ating țintele.
Modul în care se va desfășura sistemul de management presupune ca mai multe regiuni și divizări teritoriale să coopereze ca serviciile de management să fie centralizate pe regiuni (Nord, Centru, Sud).
Crearea acestui sistem face parte din Proiectul Național „Deșeuri Solide în Republica Moldova”, care prevede construirea unui centru regional de reciclare și management ecologic în fiecare zonă. Aceste centre vor include stații de sortate, compostare și transfer, alături de achiziționarea echipamentelor și vehiculelor esențiale pentru colectare, transport și tratare. Proiectul mai contribuie la închiderea depozitelor neautorizate, promovând protecția mediului și sănătatea publică.
Astfel, în Republica Moldova există 8 astfel de regiuni, iar pentru câteva dintre ele au fost finalizate studiile de fezabilitate și urmează să se construiască infrastructura corespunzătoare.
La etapa actuală nu există o hotărâre despre o suprafață specifică care va lua locul poligonului de la Țînțăreni. Cu toate acestea, avem un Plan de Gestionare a Deșeurilor pentru 2022-2027 care își propune modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor prin alinierea la ierarhia europeană: prevenire, reutilizare, reciclare și valorificare, reducând impactul asupra mediului.
Scopul este crearea unui cadru legal și instituțional modern pentru o economie responsabilă, gestionarea integrată a tuturor tipurilor de deșeuri și eficientizarea colectării.
Printre obiectivele Programului se numără reducerea, recuperarea și reciclarea deșeurilor, crearea unui sistem integrat de colectare și prelucrare, obligarea agenților economici să-și gestioneze deșeurile, stabilirea unor ținte de reciclare clare (ex: 40-60% recuperare până în 2027 pentru anumite fluxuri), stimularea sortării și colectării selective prin mecanisme de tip „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw) și scutiri pentru firmele care ating țintele.
Modul în care se va desfășura sistemul de management presupune ca mai multe regiuni și divizări teritoriale să coopereze ca serviciile de management să fie centralizate pe regiuni (Nord, Centru, Sud).
Crearea acestui sistem face parte din Proiectul Național „Deșeuri Solide în Republica Moldova”, care prevede construirea unui centru regional de reciclare și management ecologic în fiecare zonă. Aceste centre vor include stații de sortate, compostare și transfer, alături de achiziționarea echipamentelor și vehiculelor esențiale pentru colectare, transport și tratare. Proiectul mai contribuie la închiderea depozitelor neautorizate, promovând protecția mediului și sănătatea publică.
Astfel, în Republica Moldova există 8 astfel de regiuni, iar pentru câteva dintre ele au fost finalizate studiile de fezabilitate și urmează să se construiască infrastructura corespunzătoare.
Întrebare deschisă
Pe măsură ce durata de operare a depozitului de la Țînțăreni se apropie de final, iar noi metode de gestionare a deșeurilor urmează să fie implementate, rămâne o întrebare deschisă: vor reuși aceste măsuri să prevină repetarea greșelilor din trecut sau impactul obiceiurilor cetățenilor, de la consum la sortarea deșeurilor, va continua să pună la încercare eficiența noului sistem?
Editat de Ana Gherciu
