Săptămâna aceasta a fost marcată de vizita a trei înalți oficiali din Uniunea Europeană, SUA și Federația Rusă. Redăm pe scurt, sinteza declarațiilor partidelor politice și ale comisarului pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, vicepremierului rus Dmitri Kozak, directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Bradley A. Freden.
Uniunea Europeană
Comisarul pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, a declarat că Uniunea Europeană este interesată într-un guvern creat pe o coaliție politică pentru o majoritate solidă în Parlament, iar politicienii să poată îmbunătăți standardele de viață a cetățenilor.
„Dacă au loc alegeri anticipate, există riscul ca FMI să suspende programul de asistență pentru RM. Asta ar duce la o daună financiară enormă. Consider că nu este o mare problemă să se atingă un numitor comun (între partidele politice).”
Federația Rusă
Vicepreședintele Guvernului Federației Ruse, Dmitri Kozak, celebru la Chișinău pentru planul Kozak pentru federalizarea Republicii Moldova, a declarat că Federația Rusă nu ar avea intenția să se implice în politica moldovenească.
„Dacă vor fi alegeri anticipate, cei care împărtășesc în exclusivitate vectorul european trebuie să țină cont de recomandările Uniunii Europene și ale Comisiei de la Veneția pentru a modifica sistemul electoral, așa ca acesta să fie unul transparent și clar.”
Planul Kozak a fost lansat în 2003 și viza o „soluționare definitivă” a conflictului dintre R. Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea unui stat moldovenesc federal asimetric.
Acesta mai prevedea staționarea trupelor rusești pe teritoriul Moldovei până în anul 2023. Printre altele, se mai propunea ca limba de stat să fie moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă. Kozak a promovat intens acest plan.
Citește: Cum s-a remarcat Dmitri Kozak sau motanul Cheshire de-a lungul vremii
Statele Unite ale Americii
SUA vor susține în continuare Republica Moldova în implementarea reformelor democratice și structurale, valorificarea parcursului european și consolidarea capacităților instituționale. De asta ne-a asigurat directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Bradley A. Freden.
„Noi suntem doar spectatori, nu suntem interesați în a influența în vreun fel lucrurile. Sperăm doar că Guvernul să reflecte interesele cetățenilor. Nu am nicio sugestie pentru reprezentanții celor trei formațiuni politice.”
Vizita oficialului a fost planificată din timp, iar faptul că a ajuns odată cu oficialii din Uniunea Europeană și F. Rusă este o coincidență.
Poziția partidelor politice
PSRM
Mesajul comun al PSRM-ului pentru cei trei oficiali a fost: „alegerile parlamentare anticipate sunt nedorite”. Totuși, socialiștii l-au informat pe Hahn despre „măsurile ulterioare de soluționare a crizei politice și formarea unei majorități parlamentare și a unui guvern”.
Lui Bradley A. Freden i-au spus despre importanța majorării numărului de programe umanitare care vor contribui la completarea calitativă a unui astfel de schimb, precum și la extinderea capacităților cetățenilor RM care se află în SUA.
Cu Kozak au discutat despre o gamă largă de probleme, inclusiv cooperarea economică și umanitară cu Federația Rusă, situația politică actuală din țară și regiune și perspectivele aprofundării relațiilor moldo-ruse în mai multe domenii de cooperare. „Reprezentanții Partidului Socialiștilor au remarcat disponibilitatea părții rusești întru soluționarea problemelor cheie în cadrul acordurilor dintre Igor Dodon și Vladimir Putin”.
ACUM
Blocul ACUM a discutat cu Johannes Hahn, Comisarul Uniunii Europene pentru Politica Vecinătății și Negocieri de Extindere despre soluțiile ACUM pentru depășirea blocajului politic din țară. Au fost reiterate necesitatea de a vota un guvern care să răspundă nevoilor cetățenilor și care să înceapă imediat lupta cu corupția și cu sistemul oligarhic. De asemenea, componentele blocului au confirmat angajarea fermă pentru asigurarea viitorului european al Republicii Moldova.
ACUM s-a întâlnit și cu Brad Freden, directorul Oficiului pentru Afaceri în Europa de Est al Departamentului de Stat SUA. Blocul ACUM a subliniat intenția de a colabora strâns cu SUA în patru domenii strategice: democrație și bună guvernare, inclusiv anticorupție; independență energetică; dezvoltare economică și financiară și cooperare în materie de securitate.
Și la întâlnirea cu vicepremierul rus Dmitri KOZAK, discuția s-a axat pe situația politică și pe necesitatea imediată de dezoligarhizare a statului. Reprezentanții Blocului ACUM au subliniat aspirațiile pro-europene ale DA și PAS, precum și importanța normalizării relațiilor economice și comerciale cu Rusia, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.
PDM
PDM a pus accent pe întâlnirea președintelui partidului, Vlad Plahotniuc, cu cei trei înalți oficiali. Potrivit comunicatului oficial publicat pe site-ul partidului, „Partidul Democrat are ca obiective principale asigurarea stabilităţii politice şi dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova, menţionând în acelaşi timp progresele înregistrate în cei trei ani de guvernare PDM”. De asemenea, liderul partidului i-a informat despre „acţiunile întreprinse de formaţiune pentru constituirea unei majorităţi parlamentare şi a unei guvernări eficiente, în scopul sprijinirii cetăţenilor şi evitării alegerilor anticipate”.
Ce a urmat după încheierea vizitelor
Ieri, blocul ACUM și PSRM au avut două runde de negocieri. Pozițiile celor două fracțiuni parlamentare au rămas aceleași și nu au ajuns la un numitor comun. Potrivit socialiștilor, propunerea blocului ACUM și cea a PDM-ului va fi analizată la consiliul republican al fracțiunii care va avea loc fie mâine (6 iunie) sau vineri (7 iunie).
După negocierile de ieri, blocul ACUM a declarat că este dispus să voteze în funcția de președinte al Parlamentului candidatul PSRM-ului, după adoptarea pachetului de legi antioligarhice. „Speaker-ul ACUM la prima etapă este garanția adoptării acestui pachet de legi”. În acest context, liderul DA a declarat ieri seara la o emisiune televizată că nu insistă pe funcția de speaker. „Am înțeles presiunea sub care se află Dodon, din partea lui Plahotniuc, ca eu să fiu votat în funcția de speaker”, a declarat Năstase.
Ce vor socialiștii
1) Anularea Legii care pune pe umerii cetățenilor recuperarea miliardului furat. Crearea Comisiei de anchetă parlamentare privind investigarea fraudei bancare și tragerea la răspundere a celor vinovați.
2) Politica socială pro-activă prin adoptarea legislației:
– de indexare a pensiilor de 2 ori pe an;
– de instituire a capitalului matern ca suport esențial pentru familiile din Republica Moldova.
c) Politică echilibrată în domeniul relațiilor interetnice:
– anularea Legii nr. 257 din 22.12.2017 „Cu privire la completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260/2006” care interzice propaganda rusească. Adică, instituțiile media nu au dreptul să difuzeze programe cu un conținut informativ, analitic, militar și politic din statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Rusia nu a semnat convenția respectivă.
– ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, pe care Republica Moldova a semnat-o la 11 iulie 2002, dar nu a ratificat-o până în prezent. Adoptarea în redacție nouă a Legii cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. (Consolidarea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică în RM)
– adoptarea pachetului de legi cu privire la statutul Autonomiei Găgăuze. Unul dintre pachete de legi prevede acordarea Găgăuziei statutul de „nivel special de administrare”.
3) Revenirea SIS în subordinea administrației prezidențiale
4) Funcția de speaker pentru Zinaida Greceanîi, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și funcția de vicepremier pentru Reintegrare.
Ce vrea blocul ACUM
1) Funcția de speaker
2) Funcția de premier pentru Maia Sandu
3) Votarea pachetului de dezoligarhizare care prevede:
a) recunoașterea caracterului captiv al statului printr-o hotărâre de Parlament
b) eliberarea din funcție a directorului Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari (fost deputat PDM)
c) demisia Comisiei Electorale Centrale
d) demisia guvernatorului BNM, Octavian Armașu
e) demisia actualului procuror general, Eduard Harunjen
f) revocarea din funcție a directorului Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu
g) modificarea legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public
h) anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul de vot proporțional
i) legea Magnitsky
j) anularea legii „cetățeniei prin investiție”
