Connect with us
"
"

Politică

PDM: Procuratura refuză să prezinte copia ordonanței de pornire a dosarului privind uzurparea puterii în stat. Ce vor face democrații

Publicat

pe

PE SCURT

Partidul Democrat a anunțat astăzi că Procuratura Generală refuză să prezinte copia ordonanței, semnată de procurorul general interimar, Dumitru Robu, de pornire a dosarului penal privind uzurparea puterii în stat.

Refuzul PG este motivat de faptul că grupul de deputați democrați, care au cerut prezentarea copiei, nu ar fi indicat în legătură cu care circumstanță solicită prezentarea copiei. Pe de altă parte, democrații consideră că refuzul PG este legat de lipsa de probe în acest dosar.

PE LUNG

Formațiunea a catalogat acest dosar drept unul „fabricat la comanda alianței PSRM-ACUM”, dosar ce face parte dintr-o amplă campanie de intimidare și hărțuire a reprezentanților PDM în plină perioadă electorală”.

Deputații democrați au precizat că vor ataca în instanța de judecată răspunsul de refuz al Procuraturii Generale.

La începutul lunii august, un grup de deputați democrați a solicitat PG copia ordonanței de inițiere a dosarului penal, pentru a o ataca în instanța de judecată.

Totodată, PDM a precizat că va depune mai multe plângeri și sesizări la Procuratura Generală, atât pe fapte probate „privind uzurparea puterii de către actualul regim de guvernare”, inclusiv in perioada 8-15 iunie, cât și în ceea ce privește „mai multe ilegalități comise, abuz și exces de putere”.

Reamintim că astăzi deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba a anunțat că mai mulți deputați au fost invitați la Procuratura Generală în calitate de martori în dosarul privind uzurparea puterii în stat.

Precizăm că procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus pe 5 august inițierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 7 – 14 iunie, de către fosta guvernare a Republicii Moldova.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe

Politică

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu.  În urma acestora, Partidul Socialiștilor a anunțat că vrea o nouă structură a Guvernului și un nou candidat la funcția de prim-ministru. Blocul ACUM a declarat că este gata să o susțină doar pe Maia Sandu în funcția de premier și insistă pe aceeași membri ai Executivului. Partidul Democrat a menționat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care va lua în calcul propunerile PDM, atunci subiectul va fi discutat la Consiliul Politic Național al formațiunii. Partidul ȘOR a declarat că este împotriva unui guvern minoritar și că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.

Drept urmare, la finalul consultărilor, șeful statului a declarat că alegeri parlamentare anticipate pot fi evitate prin două scenarii: crearea unei majorități stabile sau votarea unui Guvern tehnocrat propus de șeful statului. Totodată, el a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Aceasta pentru că Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au poziții diferite.

PE LUNG

PSRM: Nu vrem alegeri anticipate

Primii care au venit la consultările cu șeful statului au fost deputații PSRM. Întrevederea cu PSRM s-a desfășurat cu ușile închise, însă după aceasta deputații socialiști au declarat că nu vor alegeri parlamentare anticipate și că sunt gata să facă o nouă majoritate parlamentară cu cei din blocul ACUM., dar în anumite condiții. Astfel, socialiștii își doresc o nouă structură a Guvernului, nu cum a fost anterior, când întreaga răspundere pentru guvernare i-a revenit blocului ACUM. Totodată, socialiștii au spus nu vor accepta  o eventuală candidatură a Maiei Sandu.

„Propunem oficial blocului ACUM să creăm o nouă majoritate parlamentară, dar în condiții noi care implică o nouă structură a Guvernului, nu așa cum a fost până acum când blocul ACUM a preluat întreaga responsabilitate pentru guvernare. Plus la aceasta, cu un nou candidat la funcția de Prim-ministru. Aceasta este poziția noastră oficială”.

Zinaida Greceanîi a precizat că chiar dacă Blocul ACUM nu este pregătit să formeze o nouă majoritate parlamentară, f„racțiunea PSRM nu poate permite inițierea alegerilor parlamentare anticipate”.

„Țara nu are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. De aceea, vom examina  orice candidat propus de președintele țării pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă nu există o majoritate parlamentară”, a spus Zinaida Greceanîi.

Ea a mai spus că PSRM nu examinează crearea unei majorități parlamentare cu alte fracțiuni politice.

Blocul ACUM insistă ca premier să fie numită Maia Sandu

După consultările cu socialiștii, la întrevederea cu președintele Igor Dodon au venit deputații Blocului ACUM. După aceasta, reprezentanții blocului ACUM au declarat că vor insista ca premier să fie numită Maia Sandu, iar din viitorul Guvern să facă parte aceiași miniștri.  Doar în acest caz pot avea loc discuții cu PSRM. Totodată, deputații Igor Grosu(PAS) și Alexandru Slusari (Platforma DA) au declarat că elementul destabilizator în actuala situație politică, din păcate, rămâne Președinția, pentru că de aici pornesc toate, „de la comportamentul, mesajele, pozițiile pe care le are și le-a avut Președinția în aceste cinci luni de zile”.

„Am fost întrebați pe cine vedem premier. Am reiterat că poate fi doar doamna Maia Sandu, cu garnitura actuală de miniștri și cu acea agenda pe care Guvernul și-a asumat-o – reforma justiției, ceea ce ține de procurorul general, evaluarea procurorilor, scoaterea din captivitate a instituțiilor de reglementare etc. Doar așa pot avea loc discuții. În caz contrar se va ajunge la o situație similară”..

Igor Grosu a mai spus că cei de la Blocul ACUM cred că dacă nu ar fi fost problema cu preselecția candidaturilor la funcția de procurori general,  se venea cu alt motiv pentru a demiterea Guvernului Sandu. „Igor Dodon cred că se pregătește tot mai insistent pentru alegerile prezidențiale”,

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, de la Platforma DA, a menționat că era de așteptat că, după demisia Guvernului, blocul ACUM să vină cu aceeași strategie și aceeași componență a Guvernului.

„ Guvern reformator, pro-european, axat pe reforma justiției, pe care nu pot fi compromisuri. După ce s-a întâmplat ieri, care sunt garanțiile că președintele țării nu va interveni în actul de guvernare?”.

Totodată, Slusari a precizat că Blocul ACUM face distincția între PSRM și Igor Dodon. „Cu toate rezervele și problemele, noi am comunicat cu PSRM. Factorul destabilizator era Igor Dodon. Zarurile au fost aruncate, se așteaptă un guvern tehnocrat”, a adăugat deputatul.

PDM nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare

Partidul Democrat nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare, deoarece se află într-un proces profund de reformare. Totodată, formațiunea este gata să discute formarea noului guvern dace acesta va continua inițiativele demarate de PDM, a declarat Pavel Filip, președintele PDM, după întrevederea cu șeful statului.

„Ar fi o iresponsabilitate să lăsăm țara fără guvernare şi să mergem în alegeri parlamentare anticipate. De aceea avem condițiile noastre. Avem programele sociale, lansate de noi şi oprite de guvernul Maia Sandu. Avem mai multe inițiative pentru oameni. Şi dacă va fi înaintat un premier şi o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, subiectul va fi discutat  la Consiliul Național Politic al PDM”.

Partidul ȘOR: Alegerile anticipate sunt inevitabile

După consultările cu președintele Igor Dodon, deputații Partidului ŞOR au declarat că singura soluţie pentru depăşirea crizei politice este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii, Denis Ulanov, a declarat că există două scenarii: primul este numirea unui Guvern minoritar, însă în acest caz acest guvern  nu va rezista în R. Moldova, și al doilea – alegeri parlamentare anticipate.

„Cel mai potrivit scenariu ar fi alegerile parlamentare anticipate care oricum vor avea loc. Un guvern care nu are susținere majoritară în Parlament nu are multe șanse. În țara noastră nu există experiența unei activități eficiente și de lungă durată a unui executiv minoritar”.

Igor Dodon: Voi face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate

Președintele Dodon a menționat  că alegerile anticipatele pot fi evitate prin două scenarii: „crearea unei majorități parlamentare stabile sau votarea unui guvern tehnic propus de președintele țării”. În același timp, oficialul a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare.

„Crearea unei majorități parlamentare stabile poate să fie doar între PSRM și Blocul ACUM. La această etapă nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Pozițiile dintre ACUM și PSRM sunt diametral opuse”.

În aceste condiții, șeful statului a precizat că sunt trei luni, până pe 12 februarie, timp în care el trebuie să vină cel puțin de două ori cu inițiativa de înaintare a unui candidat la funcția de prim-ministru. „Candidatul, dacă nu va fi majoritate parlamentară, va merge la fracțiuni și își va spune programul, după care vedem, va obține votul politic bine, nu obține – alegeri anticipate și să-și asume riscurile cei care o să le provoace. Eu în calitate de președinte voi face tot posibilul pentru a evita alegerile parlamentare anticipate”, a menționat Igor Dodon.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie48 de minute în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social17 ore în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie22 de ore în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică2 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie2 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Politică2 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe2 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică3 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție4 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Istorie4 săptămâni în urmă

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de...

Justiție1 lună în urmă

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

PE SCURT O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști,...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031