Am văzut un reportaj care m-a dus adânc în trecut: în copilărie, în timpul Uniunii Sovietice, când la televizor se transmiteau cu sfințenie congresele Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Totul se vota în unanimitate, aplauzele erau în armonie, tablourile cu Lenin și prim-secretarii erau frumos aranjate pe pereți, lângă steagurile roșii și sloganele stupide, dar haioase, despre câți pași ne-au mai rămas până la comunism și alte aberații.

Preşedintele României, Traian Băsescu, va întreprinde o vizită oficială la Chişinău la sfârşitul săptămânii curente. Oficialul soseşte la Chişinău în data de 1 februarie şi va avea întrevedere cu primele persoane în stat.

În dimineaţa aceasta, în lădiţle poştale şi la intrarea în blocuri au fost găsite foi volante semnate din numele premierului Vlad Filat. În scurt timp, Guvernul Republicii Moldova a respins acuzaţiile, aducând la cunoştinţă faputl că campania dată este una de dezinformare şi manipulare.

Istoria omeniri ne învață că numai popoarele care au avut sau cele care au disciplină (în primul rând, a muncii) și o bună organizare (conducători înțelepți și dedicați cauzei poporului, binelui comun – nu binelui personal, adică îmbogățirii personale) au lăsat o urmă în istorie. Drept rezultat, într-o asemenea țară se manifestă o solidaritate, atât în rândul oamenilor simpli – celor mulți, cât și între conducători/guvernanți și popor. Formula, în toate cazurile, este una și aceeași – nu există excepții. Dacă treburile se merg pe acest făgaș, poporul se dezvoltă și prosperă; dacă treburile merg în direcție opusă, atunci poporul respectiv este sortit dispariției.