cum învață moldova
Sunt elevi și primesc salariu pentru asta.
De vorbă cu viitorii ingineri din Strășeni
De vorbă cu viitorii ingineri din Strășeni
„Cum învață Moldova” este un proiect realizat de Moldova.org în parteneriat cu Europa Liberă Moldova, care își propune să urmărească parcursul educațional al unui om în țara noastră, prin toate etapele lui: creșă, grădiniță, educație generală, universitară și continuă.
Ion Șumuleanschi avea cinci ani când a găsit uneltele din garaj, a scos ceasul cu cuc de pe perete și l-a desfăcut pe bucăți. Era un ceas vechi, rămas de la bunelul, dar, spune el: „îmi era interesant să văd ce are înăuntru". Povestește că n-a mai putut să-l strângă la loc, era prea greu. A fost doar primul din șirul lung de obiecte pe care Ion le-a dezasamblat de-a lungul vieții. Acum, la 20 de ani, e elev la Colegiul de Inginerie din Strășeni și cel mai tare îi place să repare chestii sau să le „fărâme", dacă nu reușește să le dea de capăt.
Ion Șumuleanschi
Ce este învățământul dual?
Colegiul de Inginerie din Strășeni este singura instituție de învățământ din Moldova în care este implementat exclusiv învățământul dual. Acesta reprezintă un parteneriat între instituțiile de învățământ și agenții economici în care elevii petrec jumătate din timp la instituția de învățământ și primesc bursă, iar cealaltă jumătate ca ucenici la un agent economic, unde primesc și un salariu pe deasupra.
Învățământul dual a venit ca o soluție atât pentru lipsa forței de muncă, cât și pentru calificarea neadaptată la cerințele pieței. Anul trecut 17% dintre agenții economici chestionați de Agenția Națională a Ocupării Forței de Muncă spuneau că duc lipsă de forță de muncă calificată în ultimele 12 luni, iar 71% declarau că nu pot găsi personal calificat cu experiență. Primele elemente de învățământ dual au început în Moldova în 2014, cu menirea să răspundă cerințelor companiilor.
Viorica Corlat-Țurcan este expertă în învățământul profesional tehnic, dar și profesoară de germană la Colegiul de Inginerie. Ea crede că învățământul dual mai rezolvă și problema de imagine a învățământului profesional tehnic. Din 2016 până astăzi numărul elevilor înscriși la școlile profesionale a scăzut cu 24%. În schimb, în aceeași perioadă, a crescut numărul elevilor înscriși la colegii cu 5,8%.
„Tradițional se spunea că cei care nu pot absolvi liceul trebuie să meargă să învețe o meserie, dar eu nu subscriu sub această idee." Experta crede că învățământul dual are o imagine bună și că „se consideră prestigios să primești salariu de la agentul economic și bursă din partea statului și să ai șanse foarte mari să te angajezi după absolvire".
Învățământul dual a venit ca o soluție atât pentru lipsa forței de muncă, cât și pentru calificarea neadaptată la cerințele pieței. Anul trecut 17% dintre agenții economici chestionați de Agenția Națională a Ocupării Forței de Muncă spuneau că duc lipsă de forță de muncă calificată în ultimele 12 luni, iar 71% declarau că nu pot găsi personal calificat cu experiență. Primele elemente de învățământ dual au început în Moldova în 2014, cu menirea să răspundă cerințelor companiilor.
Viorica Corlat-Țurcan este expertă în învățământul profesional tehnic, dar și profesoară de germană la Colegiul de Inginerie. Ea crede că învățământul dual mai rezolvă și problema de imagine a învățământului profesional tehnic. Din 2016 până astăzi numărul elevilor înscriși la școlile profesionale a scăzut cu 24%. În schimb, în aceeași perioadă, a crescut numărul elevilor înscriși la colegii cu 5,8%.
„Tradițional se spunea că cei care nu pot absolvi liceul trebuie să meargă să învețe o meserie, dar eu nu subscriu sub această idee." Experta crede că învățământul dual are o imagine bună și că „se consideră prestigios să primești salariu de la agentul economic și bursă din partea statului și să ai șanse foarte mari să te angajezi după absolvire".
Colegiul de Inginerie din Strășeni, unic în țară
Colegiul de Inginerie din Strășeni e o instituție de învățământ relativ nouă, deschisă în 2018. Stagiile de practică au loc atât în laboratoarele Colegiului, cât și la cei 17 agenți economici cu care are stabilite parteneriate. Astăzi, pe fosta clădire a uzinei frigorifice Komplektholodmaș de la periferia Strășenilor, se pot vedea logo-urile companiilor Dräxlmaier Group, Gebauer & Griller, Sumimoto Electric sau Coroplast.
Colegiul e dotat cu utilaje noi și moderne: printere și scannere 3D, un laborator de electrotehnică, unul de automare și robotizare, un spațiu de sudură și lăcătușărie și o sală întreagă cu câteva mașini pentru frezare și strunjire marca Haas, cel mai mare producător de mașini-unelte din occident. Unele sunt cumpărate din bugetul public, iar altele donate de companiile partenere. Una dintre cele mai atractive zone e o masă cu cablaj tehnic pentru Lamborghini, pe care unii dintre elevi îl cunosc deja cu ochii închiși. Aproape toți poartă uniforme roșii și gri, cu insigna Colegiului.
Cablaj tehnic, inclusiv marca Lamborghini
În prezent Colegiul are două specializări: Mecatronică și Utilaj Tehnic și Accesorii Industriale, la fel, unice în țară și create conform necesităților companiilor din Zona Liberă Economică Bălți.
Deși are o capacitate mult mai mare, Colegiul numără doar 52 de elevi, iar managementul spune că face promovare și depune toate eforturile ca să atragă cât mai mulți. Studiile durează doi ani.
Deși are o capacitate mult mai mare, Colegiul numără doar 52 de elevi, iar managementul spune că face promovare și depune toate eforturile ca să atragă cât mai mulți. Studiile durează doi ani.
Jumătate de an în Germania
Bursele de la stat sunt aproximativ 1000 de lei pe lună, iar salariul pe care-l primesc în timp ce fac stagiul practic la agentul economic e de cel puțin 4000 de lei net, adică salariul minim pe economie. Dar unele companii dau și salarii mai mari, de 6-7 mii de lei.
Totuși, unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte pentru elevi e programul Jump, care le permite să meargă la practică în Germania pentru șase luni. În primul an de studii toți elevii au și lecții de germană, timp de o lună, apoi trec un interviu și câțiva sunt selectați.
Totuși, unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte pentru elevi e programul Jump, care le permite să meargă la practică în Germania pentru șase luni. În primul an de studii toți elevii au și lecții de germană, timp de o lună, apoi trec un interviu și câțiva sunt selectați.
„Am înțeles că gata, nu-s în Moldova"
Mihai Radvan e unul dintre cei șase elevi care au făcut practica anul trecut în Buchen, Germania. E din satul Roșcani, Strășeni, dar a absolvit liceul la Cojușna. Apoi a venit la Colegiul de Inginerie, pentru că e pasionat „de tehnică". „Aici am găsit ceea de ce am nevoie", zice Mihai. Spune că la Colegiu au o relație bună cu profesorii. „Ne simțim liberi, nu e o relație tensionată, când stai așa, cu frică". De fapt, unii dintre actualii instructori sunt absolvenții primelor generații de la Colegiu.
Mihai va absolvi specializarea Mecatronică, adică programarea și mentenanța roboților industriali. „Eu fac programa pentru strunguri, freze, iar operatorul primește programa, o inserează în calculatorul mașinii în panoul de control și deja începe lucrul", povestește Mihai. Asta a făcut și în Germania timp de șase luni. A lucrat la o companie care se ocupă cu injecția de plastic. De exemplu, în una dintre mașini producea întrerupătoare industriale, cu un grad sporit de siguranță.
Mihai va absolvi specializarea Mecatronică, adică programarea și mentenanța roboților industriali. „Eu fac programa pentru strunguri, freze, iar operatorul primește programa, o inserează în calculatorul mașinii în panoul de control și deja începe lucrul", povestește Mihai. Asta a făcut și în Germania timp de șase luni. A lucrat la o companie care se ocupă cu injecția de plastic. De exemplu, în una dintre mașini producea întrerupătoare industriale, cu un grad sporit de siguranță.
Deși nu e neapărat foarte vorbăreț, Mihai se entuziasmează când povestește despre lucrurile tehnice sau despre Germania. „Când am ajuns acolo, parcă nu am realizat că sunt încă într-o țară străină. Dar cum am început a merge prin magazine, a da de oameni străini, deja am înțeles că gata, nu-s în Moldova."
L-a ajutat să se simtă mai bine și faptul că nu era singur, ci împreună cu alți cinci colegi. Locuiau împreună, într-o casă pe care le-a pus-o la dispoziție compania, gratis. Au primit și o mașină cu care să meargă la serviciu. „Primeam o bursă de 850 de euro și îmi ajungea. Noi plăteam doar hrana și benzina, ca să ne ducem la lucru", spune Mihai. „Eu acolo am înțeles un pic și viața de matur. Cum e să faci mâncare, toate chestiile casnice. Pentru că acasă este mama, nu-i așa mare bătaie de cap. Dar acolo deja vii de la lucru, faci mâncare, trebuie să-ți calculezi timp ca să reușești și la fotbal, și încolo-încoace."
L-a ajutat să se simtă mai bine și faptul că nu era singur, ci împreună cu alți cinci colegi. Locuiau împreună, într-o casă pe care le-a pus-o la dispoziție compania, gratis. Au primit și o mașină cu care să meargă la serviciu. „Primeam o bursă de 850 de euro și îmi ajungea. Noi plăteam doar hrana și benzina, ca să ne ducem la lucru", spune Mihai. „Eu acolo am înțeles un pic și viața de matur. Cum e să faci mâncare, toate chestiile casnice. Pentru că acasă este mama, nu-i așa mare bătaie de cap. Dar acolo deja vii de la lucru, faci mâncare, trebuie să-ți calculezi timp ca să reușești și la fotbal, și încolo-încoace."
Mihai Radvan, la fabrica din Germania
Pe terenul de fotbal în orașul Buchen
Casa în care au locuit Mihai și colegii săi
Compania le oferea și cursuri gratuite de limba germană, iar acum Mihai se pregătește de examenul B1. În rest, tot timpul său liber „e încărcat cu fotbal", o altă pasiune. Joacă pentru echipa raionului și două echipe private din Strășeni.
Din toamnă, însă, Mihai se întoarce în Germania. Deja a primit oferta de la compania la care a lucrat anterior și a acceptat bucuros, „pentru că nu toți au așa ocazii". La întrebarea dacă n-o să-i fie dor de Moldova răspunde: „o să vedem. Dar acolo am și fotbal, iar asta e cel mai important".
Din toamnă, însă, Mihai se întoarce în Germania. Deja a primit oferta de la compania la care a lucrat anterior și a acceptat bucuros, „pentru că nu toți au așa ocazii". La întrebarea dacă n-o să-i fie dor de Moldova răspunde: „o să vedem. Dar acolo am și fotbal, iar asta e cel mai important".
De la vioară la profil tehnic
Nicoleta Meaun e singura fată din cei 52 de elevi din colegiu, dar spune că se înțelege foarte bine cu băieții, se mai ajută reciproc cu temele. E și singura care locuiește în căminul din incinta Colegiului, în timp ce băieții stau la căminele din oraș. „Nu mă tem, dar mi-i urât", spune Nicoleta.
De aceea în fiecare weekend se duce acasă, la Sîngerei, nu departe de Bălți. La Bălți a absolvit Școala Profesională Nr. 5, specializarea operator de depozite. Deși s-ar fi putut angaja după asta, a preferat să-și continue studiile. „M-am sfătuit cu maistrul meu de producție și mi-a spus că este colegiu la Strășeni, unde poți să ai studii mai bune și am decis să vin aici."
De aceea în fiecare weekend se duce acasă, la Sîngerei, nu departe de Bălți. La Bălți a absolvit Școala Profesională Nr. 5, specializarea operator de depozite. Deși s-ar fi putut angaja după asta, a preferat să-și continue studiile. „M-am sfătuit cu maistrul meu de producție și mi-a spus că este colegiu la Strășeni, unde poți să ai studii mai bune și am decis să vin aici."
Nicoleta Meaun, singura elevă de la Colegiul de Inginerie din Strășeni
De fapt, Nicoleta și nu și-a imaginat niciodată că va alege un profil tehnic. „De mică nu-mi plăcea nici matematica, nici româna, absolut niciun obiect. Și nu știam ce cale să iau, la ce școală să mă duc", spune ea.
A făcut mulți ani școala muzicală și vioară, de aceea toți se așteptau că Nicoleta va merge pe drumul artei. Dar, după multe ezitări și un an în care a exersat tot mai puțin la vioară, a decis să urmeze calea părinților ei. Mama și tatăl Nicoletei lucrează ambii la Bălți, la Dräxlmaier și Gebauer & Griller, două dintre cele mai mari companii străine producătoare de cabluri și utilaj industrial. La una dintre ele a făcut și ea practica, în calitate de operatoare de depozite.
„Pentru că e mai aproape de casă. Mie mi-a plăcut foarte mult acolo, e o șansă de a mă ridica în postul de lucru, după absolvire. Iar ceea ce facem la colegiu și la fabrică practic se aseamănă foarte mult", povestește ea. Avea un salariu de 4000 de lei și o bursă de 1200.
Spune că îi place și partea teoretică la colegiu, mai ales lecțiile despre automatizare și robotică.
A făcut mulți ani școala muzicală și vioară, de aceea toți se așteptau că Nicoleta va merge pe drumul artei. Dar, după multe ezitări și un an în care a exersat tot mai puțin la vioară, a decis să urmeze calea părinților ei. Mama și tatăl Nicoletei lucrează ambii la Bălți, la Dräxlmaier și Gebauer & Griller, două dintre cele mai mari companii străine producătoare de cabluri și utilaj industrial. La una dintre ele a făcut și ea practica, în calitate de operatoare de depozite.
„Pentru că e mai aproape de casă. Mie mi-a plăcut foarte mult acolo, e o șansă de a mă ridica în postul de lucru, după absolvire. Iar ceea ce facem la colegiu și la fabrică practic se aseamănă foarte mult", povestește ea. Avea un salariu de 4000 de lei și o bursă de 1200.
Spune că îi place și partea teoretică la colegiu, mai ales lecțiile despre automatizare și robotică.
Nicoleta e printre puținii elevi care încă nu sunt hotărâți să plece peste hotare imediat după absolvire. Preferă să rămână acasă, mai aproape de familie și prieteni. A primit chiar și o ofertă de la compania la care a făcut ucenicia, dar spune că-și dorește ceva mai mult.
„Nu vreau să fiu operator simplu sau tehnician. Aș vrea [să fiu] șef de schimb, ceva nu chiar la cel mai jos nivel," mărturisește ea. De aceea, planul ei e să-și continue studiile și planifică să aplice la Universitatea Tehnică din Moldova la toamnă. „Și părinții tot mă îndeamnă să-mi fac studiile", spune Nicoleta. Apoi, speră la „un lucru stabil, o familie și atât."
„Nu vreau să fiu operator simplu sau tehnician. Aș vrea [să fiu] șef de schimb, ceva nu chiar la cel mai jos nivel," mărturisește ea. De aceea, planul ei e să-și continue studiile și planifică să aplice la Universitatea Tehnică din Moldova la toamnă. „Și părinții tot mă îndeamnă să-mi fac studiile", spune Nicoleta. Apoi, speră la „un lucru stabil, o familie și atât."
„Primeam 6200 de lei și eram mulțumit"
Și Ion, meșterul ceasului cu cuc, are planuri să plece după examenele de calificare și absolvire. Destinația lui e Franța, acolo unde are rude apropiate. A stat acolo toată vara trecută și a venit acasă foarte impresionat și hotărât să se întoarcă. „Mi-a plăcut cum sunt acolo casele, cum e totul aranjat și curat", își amintește Ion.
Deja știe că cel mai probabil va lucra la o companie de cablaj auto din regiunea Bordeaux. De asta nici nu a frecventat prea asiduu cursurile de germană. „Mi se încurcă cu franceza", râde el.
Ion vine de la Căușeni, acolo unde a absolvit școala profesională și a învățat meseria de electrician în construcții și rețele de iluminat. E unul dintre cei care dă o mână de ajutor când e nevoie de instalat sau reparat ceva prin colegiu. Mai câștigă un ban făcând instalații electrice la comandă în satul lui.
Și el a fost ucenic la Dräxlmaier, unde avea grijă de mentenanța sculelor, adică era sculer, motiv de glume din partea colegilor. „Primeam salariul de bază de 6200 de lei și eram mulțumit. Trăiam la un cămin de la universitate, costa o mie de lei. Am bursă de gradul unu, aproximativ 1000 de lei", povestește Ion. „La practică iei multă experiență, dar la colegiu oricum acumulezi mai multe cunoștințe."
Deja știe că cel mai probabil va lucra la o companie de cablaj auto din regiunea Bordeaux. De asta nici nu a frecventat prea asiduu cursurile de germană. „Mi se încurcă cu franceza", râde el.
Ion vine de la Căușeni, acolo unde a absolvit școala profesională și a învățat meseria de electrician în construcții și rețele de iluminat. E unul dintre cei care dă o mână de ajutor când e nevoie de instalat sau reparat ceva prin colegiu. Mai câștigă un ban făcând instalații electrice la comandă în satul lui.
Și el a fost ucenic la Dräxlmaier, unde avea grijă de mentenanța sculelor, adică era sculer, motiv de glume din partea colegilor. „Primeam salariul de bază de 6200 de lei și eram mulțumit. Trăiam la un cămin de la universitate, costa o mie de lei. Am bursă de gradul unu, aproximativ 1000 de lei", povestește Ion. „La practică iei multă experiență, dar la colegiu oricum acumulezi mai multe cunoștințe."
Cât stăm de vorbă, Ion deschide computerul și începe să proiecteze o piesă în software-ul SolidWorks, despre care mi-au povestit mai mulți elevi. Vorbim despre planurile lui de viitor în timp ce desenează în 3D cilindrul rotativ al unui revolver. „E prima ce mi-a venit în minte", zice, dar poate face „orice" acolo.
„După SolidWorks mai este programul AutoCAD, dar acolo poți desena numai în 2D. Faci schița, cu ajutorul lui SolidWorks poți să tai piesa la laser sau s-o scoți la 3D."
Și el a primit oferta să rămână la compania germană din Bălți, dar preferă să meargă în Franța. „E prea devreme să stai amuia în Moldova, trebuie de dus peste hotare cât ești tânăr, să faci bani de o casă, de o mașină, să ai ceva al tău. Și apoi se poate de venit înapoi," râde Ion. Spune că cheltuie mulți bani și în Moldova ar vrea un salariu de cel puțin o mie de euro, iar în Franța de la 3500. „Dar casă o să-mi cumpăr în Chișinău, cred că."
„După SolidWorks mai este programul AutoCAD, dar acolo poți desena numai în 2D. Faci schița, cu ajutorul lui SolidWorks poți să tai piesa la laser sau s-o scoți la 3D."
Și el a primit oferta să rămână la compania germană din Bălți, dar preferă să meargă în Franța. „E prea devreme să stai amuia în Moldova, trebuie de dus peste hotare cât ești tânăr, să faci bani de o casă, de o mașină, să ai ceva al tău. Și apoi se poate de venit înapoi," râde Ion. Spune că cheltuie mulți bani și în Moldova ar vrea un salariu de cel puțin o mie de euro, iar în Franța de la 3500. „Dar casă o să-mi cumpăr în Chișinău, cred că."
Mai mulți elevi din toamnă
Gabriela Frunză, noua directoare a Colegiului de Inginerie din Strășeni
De curând Colegiul de Inginerie are o nouă directoare, Gabriela Frunză, care spune că abia se acomodează la noul loc de muncă. La întrebarea „cum vă simțiți în această poziție?" răspunde „întrebați-mă peste șase luni".
Împreună cu vicedirectorii Andrei Nastas și Pavel Gordelenco, care sunt și profesori la colegiu, povestește despre cum încearcă să aducă mai mulți elevi în instituție. Cea mai importantă schimbare în aceasta direcție se va întâmpla chiar la toamnă, când la Colegiu se vor putea înscrie și absolvenții de gimnaziu, nu doar cei de la școlile profesionale și licee. Vor apărea și două noi specializări pentru absolvenții de gimnaziu: Strungar multiprofil și Operator pentru introducerea, prelucrarea și validarea datelor.
Împreună cu vicedirectorii Andrei Nastas și Pavel Gordelenco, care sunt și profesori la colegiu, povestește despre cum încearcă să aducă mai mulți elevi în instituție. Cea mai importantă schimbare în aceasta direcție se va întâmpla chiar la toamnă, când la Colegiu se vor putea înscrie și absolvenții de gimnaziu, nu doar cei de la școlile profesionale și licee. Vor apărea și două noi specializări pentru absolvenții de gimnaziu: Strungar multiprofil și Operator pentru introducerea, prelucrarea și validarea datelor.
Deși sunt optimiști, managerii instituției spun că mai sunt multe de făcut. În primul rând să reușească să convingă tot mai mulți elevi să le calce pragul, să implice agenții economici mai mult în recrutarea lor, dar și, în general, să se dezvolte industria în Moldova.
Deocamdată, chiar dacă mulți dintre ei își schimbă locul de muncă sau pleacă peste hotare, rata de angajare după absolvire e de 84%, de la 61% în 2020.
Anul trecut în Moldova a fost adoptată și legea învățământului dual, care prevede că cheltuielile pentru organizarea procesului pot fi compensate companiilor de către stat în proporție de până la 50%. Ministrul Educației a declarat că pentru asta în 2023 sunt alocate 10 milioane de lei.
În prezent aproximativ 1500 de elevi beneficiază de învățământul dual, în 27 de instituții, care au parteneriate cu 127 de agenți economici.
Deocamdată, chiar dacă mulți dintre ei își schimbă locul de muncă sau pleacă peste hotare, rata de angajare după absolvire e de 84%, de la 61% în 2020.
Anul trecut în Moldova a fost adoptată și legea învățământului dual, care prevede că cheltuielile pentru organizarea procesului pot fi compensate companiilor de către stat în proporție de până la 50%. Ministrul Educației a declarat că pentru asta în 2023 sunt alocate 10 milioane de lei.
În prezent aproximativ 1500 de elevi beneficiază de învățământul dual, în 27 de instituții, care au parteneriate cu 127 de agenți economici.
Text de Anastasia Condruc
Editat de Cristian Lupșa
Fotografii de Tatiana Beghiu
Editat de Cristian Lupșa
Fotografii de Tatiana Beghiu
