De Nicolae Roibu
Interviu cu Pantelei Sandulachi, preşedintele Asociaţiei „Parlamentul-90”, deputat în primul Parlament, ex-consilier prezidenţial, ex-ministru al Tineretului, Sportului şi Turismului
– Dle Sandulachi, după câţiva ani de anonimat, Asociaţia „Parlamentul-90” a revenit spectaculos în atenţia publicului. Prin ce se explică acest fapt?
– Asociaţia noastră şi-a propus drept scop major apărarea principiilor, valorilor şi obiectivelor Declaraţiei de Independenţă din 27 august 1991. Într-un mod incoerent, cu anumite recesiuni, R. Moldova a mers, totuşi, pe calea trasată în cel mai important document al statului nostru. Stat de drept, integrare europeană, integritate teritorială, respect pentru valorile naţionale şi general umane – iată ce am dorit noi, cei care am votat Declaraţia de Independenţă. Din păcate, în 2001, în istoria noastră modernă s-a produs un accident regretabil. Venirea comuniştilor la putere a însemnat stoparea proceselor începute în anii ’90. Bineînţeles că trebuie să recunoaştem şi greşelile guvernărilor din trecut, însă, de facto, democraţii s-au aflat perioade foarte scurte la putere: 1990, 1991 şi 1998. În rest, am avut guvernări cvasi-comuniste, care n-au promovat reformele, deseori doar au mimat schimbarea, aducând prin asta grave prejudicii economice şi de imagine R. Moldova în lume.
– Comuniştii insistă că au preluat o ţară săracă, în care nu se plăteau pensiile şi salariile, iar ei au adus stabilitatea.
– Ei au venit la putere când în plan atât local, cât şi regional începuse redresarea economică. Guvernele Sturza şi Braghiş finalizaseră reformele structurale şi în 1999 deja se înregistra o creştere economică. R. Moldova avea credibilitate în faţa organismelor financiare internaţionale. Comuniştii au preluat puterea când la noi se plăteau pensii şi salarii comparabile cu cele ale vecinilor noştri. Astăzi, suntem cea mai săracă ţară din Europa, iar diferenţa dintre salariile şi pensiile noastre faţă de cele ale ucrainenilor şi românilor este de câteva ori în minus. Dar cel mai important e altceva: în primii zece ani de independenţă s-a produs separaţia puterilor, a apărut justiţia independentă şi presa liberă, erau respectate drepturile omului. Regimul comunist a uzurpat toate ramurile puterii, şi-a subordonat audiovizualul public şi a pus economia ţării în serviciul clanurilor comuniste şi personal al lui Voronin. Frazeologia proeuropeană utilizată de liderii comunişti nu poate ascunde caracterul totalitar al statului construit de Voronin şi pentru Voronin. Categoric, deputaţii primului Parlament n-au votat pentru un asemenea stat. De aceea, astăzi, noi suntem pe baricade, de aceea am sprijinit în alegeri partidele liberal-democrate.
– La 27 august 1991, Declaraţia de Independenţă a fost semnată de 280 de deputaţi, iar sute de mii de cetăţeni au salutat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, acest eveniment istoric. În 2009, nu doar au fost încălcate principiile şi valorile acestui document de importanţă epocală – însăşi Declaraţia a ars, la 7 aprilie…
– Am vorbit frecvent la această temă. După ce Voronin a numit „fascist” drapelul R. Moldova, iată că am rămas şi fără originalul Declaraţiei de Independenţă. În toată lumea, asemenea relicve istorice se păstrează în condiţii speciale şi există responsabili care au grijă de integritatea lor. Am cerut Procuraturii Generale să investigheze acest caz ieşit din comun. Faptul că până astăzi nu este intentat un dosar penal denotă atitudinea indiferentă a comuniştilor, pe care avem tot temeiul să-i suspectăm de rea-voinţă. Mai mult, ideologul PCRM, Mark Tkaciuk, a declarat în zeflemea că Declaraţia de Independenţă a R. Moldova a fost un document provizoriu şi că ea se află la Bucureşti. Într-un stat normal un asemenea individ, după astfel de declaraţii, ar fi fost imediat deferit justiţiei. Căci nu ai dreptul să-ţi baţi joc de popor şi lucrurile sfinte pentru el! Sper că schimbarea care se produce acum ne va ajuta să facem dreptate, şi că impostorii vor răspunde în faţa legii.
– Astăzi, 27 august 2009, Asociaţia „Parlamentul-90” organizează un miting consacrat Zilei Independenţei, dar şi celor 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice. Cine va participa la această acţiune şi cum se va desfăşura ea?
– Iniţial a existat ideea reeditării Marii Adunări Naţionale, dar alegerile anticipate şi faptul că nu a fost, încă, instalată noua guvernare democratică au schimbat situaţia. Azi, la ora 10.00, ne vom întruni cu toţii la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare – deputaţii primului Parlament, liderii partidelor democratice, oricine va dori. Până acum aceste sărbători naţionale au fost profanate de comunişti, în capul mesei situându-se cei care, de fapt, au luptat contra Independenţei. Iar, la 31 august, Ziua Limbii Române nici nu era onorată, liderii comunişti preferând să fugă din oraş în aşteptarea sărbătorii dragi inimii lor, cea a vinului. Sunt convins că noua guvernare democratică va restabili respectul pentru valorile naţionale, va stopa segregarea naţională promovată de PCRM şi va construi relaţii interetnice de tip european.
– Să înţelegem că, odată cu plecarea comuniştilor de la putere, se modifică şi obiectivele Asociaţiei?
– Deloc. Vom promova în continuare principiile şi valorile ce stau la baza Declaraţiei de Independenţă. Dacă, până astăzi, luptam cu comuniştii care încălcau aceste prevederi, de acum încolo vom ajuta guvernarea democratică să realizeze reformele – avem mulţi membri cu o experienţă bogată şi care pot fi de mare folos. Vom depune toate eforturile ca experienţa tragică a anilor 2001-2009 să nu se mai repete în R. Moldova. În acest sens venim şi cu o propunere concretă: în edificiul istoric de pe strada 31 August 1989, unde mulţi ani s-a aflat Muzeul istoriei Partidului Comunist, să fie inaugurat Muzeul crimelor comunismului, care să cuprindă atât perioada ocupaţiei sovietice (când au avut loc foametea organizată, deportările şi nimicirea cetăţenilor nevinovaţi, când au fost închise biserici şi distruse valorile naţionale), cât şi crimele comunismului modern, ale regimului Voronin. Asemenea muzee există în Europa şi ele au un impact foarte mare asupra cetăţenilor, îndeosebi asupra tinerei generaţii. Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre comunism, doar asta ar putea garanta că asemenea tragedii nu se vor repeta.
– Nu aveţi tentaţia să transformaţi Asociaţia „Parlamentul-90” în partid politic?
– Chiar dacă au existat asemenea propuneri, răspunsul e categoric: nu. Astăzi sunt suficiente partide politice în care fiecare dintre noi s-ar putea realiza. Alegerile ne-au demonstrat că formaţiunile încropite peste noapte, ambiţioase şi gălăgioase, nu au sorţi de izbândă. În plus, pentru o construcţie politică serioasă e nevoie şi de bani. Mă amuză intenţiile unor politicieni expiraţi de a crea noi partide. Clivajul partidelor politice, de facto, s-a produs. Personal, cred că pe dreapta vor domina partidele liberal-democratice. Iar PCRM va deveni un partid marginal care, cu anii, va dispărea definitiv de pe scena politică. Mai sunt posibile transformări, fuzionări, dar în mare aceasta este configuraţia politică pentru viitorul previzibil.
– Ce şanse îi daţi Alianţei pentru Integrare Europeană? Va rezista?
– Sunt convins. Înainte de toate, pentru că ei nu vor mai repeta greşelile tinereţii noastre. Apoi, avem o nouă generaţie de politicieni, foarte bine pregătiţi şi capabili să gestioneze puterea. Nu în cele din urmă, suntem în Europa, unde cuvintele de ordine sunt stat de drept, respectarea drepturilor omului, economie de piaţă. Să predăm secera şi ciocanul la muzeu şi să păşim încrezători spre civilizaţia europeană!
