Cu vreo două săptămâni în urmă, am privit o emisiune din ciclul „Vector Est”. Este difuzată pe canalul Nr. 24, în fiecare duminică, uneori la ora 13:30, alteori la 14:00. Păcat că are doar 25 de minute. În general, se discută despre Basarabia, dar atunci fusese invitat şi preşedintele Asociaţiei Românilor din Serbia. Printre altele, el avea să menţioneze că, în Serbia, românii constituie a doua minoritate ca mărime, după albanezi. Totodată, a mai spus el, există anumite forţe care încearcă să creeze o organizaţie a minorităţii valahe şi care susţin că această minoritate ar vorbi o limbă aparte, “valahă”. Adică, şi în Serbia, din români se încearcă a face “valahi”. Exact cum în Basarabia şi Bucovina au fost create “poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească”. Dacă e cu putinţă, v-aş ruga să publicaţi ceva la această temă, m-ar interesa, în special, ce cred istoricii în chestiunea dată.
Într-o altă ordine de idei, aş vrea să vă aduc, pentru comparaţie, nişte statistici. Conform unor date oficiale din 2004, în R. Moldova locuiesc 78,2% români (moldoveni); 8,4% ucraineni; 5,8% ruşi; 4,4% găgăuzi; 1,9% bulgari; 1,3% alte minorităţi.
În Estonia, potrivit unor date statistice ce ţin de anul 2000, locuiesc 67,9% estonieni; 25,6% ruşi; 2,1% ucraineni; 1,3% belaruşi; 0,9% finlandezi; 2,2% alte minorităţi.
Deci, dacă facem anumite calcule, reiese că în Estonia locuiesc 336.873 de ruşi, iar în R. Moldova – 250.588 de ruşi.
Totodată, numărul românilor din R. Moldova este mai mare decât cel al estonienilor din Estonia.
Apare întrebarea: Cum au reuşit estonienii să cureţe patria lor de placatele în limba rusă, să-i facă pe ruşii de acolo să înveţe limba estoniană şi să respecte limba, cultura, tradiţiile estoniene? Ei nu se lasă umiliţi, subjugaţi de ruşi. Ei nu înalţă monumente în cinstea „eliberatorilor” sovietici.
Iar noi, chiar dacă în R. Moldova numărul băştinaşilor este mai mare decât cel al ruşilor, nu am făcut nici cea mai mică parte din toate acestea. De ce Chişinăul nostru drag e plin de afişe publicitare în rusă şi de ce în locurile publice se vorbeşte atât de mult în limba rusă? Este normal faptul că românii din Basarabia au nevoie de traducător atunci când vor să cumpere o pâine?
Oare când ne vom trezi şi noi din somnul cel de moarte? Când va apărea şi la noi demnitatea naţională? Când vom fi stăpâni la noi acasă, aşa încât să înlăturăm aceste nedreptăţi, să-i punem la punct pe cei care nu ne respectă obiceiurile şi cultura?
De ce suntem indiferenţi? Sigur că vina o poartă autorităţile, care nu fac nimic pentru a schimba situaţia. Dar suntem şi noi de vină, pentru că de cele mai multe ori acceptăm aceasta situaţie, ne supunem ca nişte mieluţi blânzi…
Cu respect, Valeriu // Timpul
