Un grup de firme din anturajul conducerii de vârf a statului, admise la reconstrucţia sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, îşi vor rezolva problemele financiare provocate de criza în construcţii
În timp ce statul se confruntă cu o criză economică din ce în ce mai gravă, autorităţile centrale intenţionează să cheltuiască aproape un miliard de lei (!) pentru reparaţia Parlamentului şi a Preşedinţiei, vandalizate de protestatari în ziua de 7 aprilie. Potrivit planului de lucrări care urmează a fi efectuate, din actuala clădire a Parlamentului vor fi lăsaţi doar pereţii. Profitând de ocazie, conducerea statului a decis să facă reparaţie şi la Baza Auto a Parlamentului, dar şi să construiască o anexă la Parlament. Specialiştii în construcţie susţin că de această sumă se puteau construi câteva Parlamente şi Preşedinţii, mult mai luxoase decât acum. Numele companiilor câştigătoare ale celor mai scumpe contracte de construcţii din republică încă nu au fost făcute publice. Însă cert este că una din firmele care au participat la tenderul pentru reparaţia Parlamentului îl are în calitate de fondator pe ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Vladimir Baldovici, iar fondatorul unei companii care participă la concursul pentru reparaţia Preşedinţiei a fost recent decorat de şeful statului cu distincţia „Gloria Muncii” (!).
Din actualul Parlament vor rămâne doar pereţii
Miercuri seara, în spatele Parlamentului se înghesuiau mai multe excavatoare, iar câţiva muncitori voinici spărgeau pereţii exteriori ai sălii de şedinţe a Legislativului. De sus, de la ultimele etaje şi de pe acoperişul clădirii, printr-o ţeavă special amenajată, se aruncau gunoaie – parchet, bucăţi de lemn şi de marmură, iar la câteva geamuri trudeau „muncitori-patrioţi”, dezasamblându-le. La trei săptămâni de la vandalizarea Parlamentului şi a Preşedinţiei, lucrările de curăţare, dar şi cele de reparaţie sunt în toi. Şi asta în condiţiile în care comisia de organizare a tenderelor încă nu a desemnat cele două companii care vor efectua aceste lucrări (cel puţin aşa susţin membrii acestor comisii – n.r.).
Conform planului de lucrări care urmează a fi efectuate la Parlament (plan care le-a fost înmânat tuturor companiilor care şi-au exprimat dorinţa de a participa la tender – n.r.), în afară de pereţi din actualul edificiu nu va mai rămâne NIMIC.
Condiţii mai bune pentru deputaţi
Urmează a fi schimbat acoperişul clădirii, tot parchetul, pardoselile de marmură şi gresie, pervazurile, uşile interioare şi cele de la intrarea în instituţie. În locul geamurilor de acum, vor fi intalate ferestre din aluminiu „antiglonţ” şi „antivandal”. Vor fi schimbate tavanele, va fi dată jos tencuiala de pe pereţi, vor fi schimbate toate ţevile de apă şi cele de canalizare, tot sistemul sanitar, cel de asigurare cu energie electrică, cel de condiţionare, cel de ventilare şi cel de termoficare vor fi înlocuite cu altele noi. Administraţia Parlamentului îşi doreşte intalarea unei staţii electrice autonome, dar şi a mai multor filtre pentru apă potabilă. Pentru viitorii deputaţi vor fi create condiţii la care foştii legiuitori nici nu ar fi putut visa. Va fi instalat un sistem de votare electronic, fiecare deputat va avea microfon, parlamentarii ruşi vor putea beneficia de un sistem de traducere sincronă. În Parlament vor fi instalate mai multe monitoare mari cu plasmă, iar reţelele de internet şi televiziune vor fi dintre cele mai performante.
Legislativul va fi împânzit de camere video
După reparaţie, Legislativul de la Chişinău va fi una dintre cele mai securizate instituţii de stat din lume. Căci în clădire se preconizează a fi instalate 53 de camere exterioare, 143 de camere interioare şi 32 de camere ascunse. Pe lângă tradiţionalul control de detectare a metalelor, vizitatorii Parlamentului vor fi supuşi şi unui control de detectare roentgen.
Profitând de ocazie, administraţia instituţiei a decis să facă o mică reparaţie şi la Baza Auto a Parlamentului, dar şi să lărgească sala de şedinţe a Legislativului. Pentru asta, peretele exterior al sălii (cel care dă în spatele instituţiei – n.r.) va fi spart şi clădirea va fi mărită cu circa două mii de m. p.
O reparaţie cât 130 de blocuri de locuit
Pentru toate aceste lucrări se vor cheltui mai bine de 600 de milioane de lei, bani din care, afirmă specialiştii, ar putea fi construite din temelie cel puţin două Parlamente, cu lucrări de finisaj dintre cele mai luxoase (inclusiv poleire cu aur şi cu scări şi pardoseală din granit). Potrivit lor, construcţia (inclusiv cu lucrările de finisaj – n.r.) a unui bloc de 9 etaje costă astăzi în Chişinău 4,5 milioane de lei. Parlamentul cu suprafaţa de circa 15 mii de m. p. face cât trei blocuri cu nouă etaje, dar costă cât 130 (!). Referindu-se la complexitatea lucrărilor care urmează a fi executate, Mihai Roşcovan, director al Business Consulting Institute, a declarat pentru JURNAL că companiile care participă la tender, fiind mici, nu vor avea capacitate şi potenţial pentru a le efectua. „Cel mai probabil acestea sunt nişte firme-căpuşe prin care se transferă banii pentru a fi distrasă atenţia de la companiile care cu adevărat vor realiza lucrările de reparaţie”, a opinat expertul, explicând că o firmă cu cifra de afaceri de 7 milioane de lei nu are cum să facă lucrări de peste 300 de milioane de lei. Roşcovan crede că prin intermediul acestei situaţii un grup de firme din anturajul conducerii de vârf a statului îşi va rezolva problemele financiare provocate de criza în construcţii.
La tender participă firme „apropiate”
Care vor fi cele două companii norocoase, comisiile de desfăşurarea tenderelor de la Parlament şi Preşedinţie susţin că încă nu ştiu. Cert este însă că la concursul pentru reparaţia Parlamentului participă trei firme, „Matacon-Lux” SRL, „Consfirm Grup” SRL şi „Dansicons” SRL. Prima promite să repare edificiul în opt luni, iar următoarele două – în şapte. Nu am reuşit să aflăm care este devizul de cheltuieli propus de acestea, dar ceea ce ştim cu siguranţă este că printre fondatorii firmei „Consfirm Grup” figurează numele ministrului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Vladimir Baldovici, care deţine cea mai mare cotă parte în companie (!).
La tenderul pentru reparaţia Palatului prezidenţial participă doar două firme. Asta deşi Legea cu privire la achiziţiile publice prevede că pentru ca un tender să se poată desfăşura este necesar să existe cel puţin trei oferte. Cele două companii sunt „Viscont service” SRL şi „Acar Cantarajiu” Î.I. Prima propune să efectueze lucrări în valoare de 303 milioane de lei în patru luni, iar cea de-a doua susţine că va cheltui 251 de milioane de lei pentru reparaţii executate în cinci luni. Despre „Acar Cantarajiu” ştim că anul trecut a câştigat concursul pentru reconstrucţia Centrului Republican pentru Copii şi Tineret, lucrări pentru care a primit de la stat 87 de milioane de lei, iar la începutul acestui an, pentru aceste lucrări, directorul companiei (tot el şi fondatorul – n.r.), Ion Cantarajiu, a fost decorat de Voronin cu ordinul „Gloria Muncii”.
Banii vor fi luaţi din bugetul Educaţiei?
Amintim că îndată după devastarea celor două instituţii, preşedintele Vladimir Voronin s-a adresat cu o solicitare Uniunii Europene pentru a finanţa lucrările de reparaţie de la Parlament şi Preşedinţie. Pentru că nu a venit niciun răspuns la solicitare, şeful statului a precizat ulterior că banii pentru reparaţie vor fi luaţi din bugetul pentru învăţământ. Căci cei mai mulţi dintre vandali erau studenţi şi elevi. Conform Legii bugetului de stat pentru anul curent, pentru învăţământ, în 2009, au fost prevăzuţi circa 1,8 miliarde lei. Dacă reparaţiile vor costa un miliard, învăţătorii riscă să rămână fără salarii.
Subliniem că protestatarii au devastat doar primele trei etaje din Preşedinţie, de aceea, repararea întregului edificiu nu ar fi fost necesară. Cât priveşte Parlamentul, vandalii au reuşit să pătrundă în interiorul clădirii doar pentru că poliţia a permis acest lucru. De ce, atunci, să nu se ia bani din bugetul pentru menţinerea ordinii publice?
Încercarea noastră de a lua legătura cu şefii celor două companii menţionate mai sus a eşuat. La niciunul din numerele de telefon ale firmelor nu a răspuns nimeni ieri. Potrivit şefului serviciului de presă al Parlamentului, rezultatele tenderelor vor fi făcute publice săptămâna viitoare. JURNAL va reveni cu detalii pe marginea acestui subiect în numerele viitoare ale ziarului.
