- Mamă, hai, te rog, condu-mă până în clasă...
- De ce? Te simți rău? Ai nevoie de ajutor?
- Nu.
- Atunci?
- Dacă te vor vedea colegii mei nu se vor mai comporta urât cu mine.

Cuvintele fetei i-au străpuns inima mamei sale, care zilnic o aduce la școală cu mașina. Amelia are 17 ani și îi este dificil să vină de una singură, din cauza dizabilității care îi îngreunează mersul. Este o adolescentă cuminte și liniștită, care studiază la o școală din raionul Fălești. Îi place să comunice cu oamenii și să-și facă noi prieteni. Pentru ea însă, școala a devenit un adevărat calvar.

„Am plâns foarte mult din cauza că unii colegi făceau glume pe seama mea. Foarte des se întâmpla acest lucru. Cel mai mult se amuzau pentru că merg puțin diferit față de ei. Nu înțelegeau că așa m-am născut, că nu e vina mea", spune Amelia.

„De ce mergi ca un cal?", a întrebat-o într-o zi o colegă de clasă, pe un ton batjocoritor. Fata a înghițit în sec, de parcă ar fi primit o palmă. A privit îndelung în jurul său și a lăsat capul în jos. N-a răspuns nimic.

„Toate eforturile familiei noastre de a o convinge pe Amelia că nu dizabilitatea sa este cea care o definește, dar felul ei de-a fi, s-au soldat cu eșec într-o singură secundă. Munca noastră de ani de zile se duce pe apa sâmbetei din cauza unor astfel de situații, care o demoralizează foarte mult și îi fac rău", povestește mama fetei.

Bullying-ul față de Amelia durează de ani de zile. La fel de mult o doare și nepăsarea martorilor. S-a întâmplat atunci când colegii aruncau mingea „neintenționat" în direcția sa sau când i-au interzis să se mai sprijine de băncile lor în timp ce merge prin clasă, sau când o colegă a lovit-o cu cârpa de șters tabla peste față.

„Nu lovitura m-a durut cel mai mult, dar gestul colegei mele. Eu mereu mă comport frumos cu cei din jur. Nu am meritat să fiu lovită. I-am spus profesoarei despre cele întâmplate, dar mi-a răspuns că nu-i poate face nimic elevei. A fost foarte dureros", afirmă fata.

A doua zi Amelia nu a mers la ore, din cauza celor întâmplate. Când a revenit în bancă, a avut parte de o nouă „surpriză". Adolescenta și-a luat cartea și caietul de fizică din geantă și a mers într-un alt cabinet. După lecție, când s-a întors în clasă, și-a găsit toate caietele și cărțile înșirate pe jos. A rămas neclintită pentru câteva minute. „Cum se poate întâmpla așa ceva?" s-a întrebat adolescenta. „Cum?" A strâns caietele de jos, rând pe rând, și când a dat să le pună în ghiozdan, a încremenit. Întreaga geantă era plină cu praf de cretă. De data aceasta Amelia nu și-a putut stăpâni lacrimile și a început să plângă.

„Nici până acum nu a fost identificat făptașul. Elevii agresori au format un grup consolidat, care a spus că nimeni nu s-a atins de geanta Ameliei", spune mama fetei.

După această întâmplare, adolescenta s-a simțit atât de înjosită, încât a decis să renunțe la școală. „Am obosit, nu mai pot suporta atâta umilință", i-a spus mamei sale. Nu a mers la ore timp de peste trei săptămâni, perioadă în care s-a tot întrebat „de ce unii colegi de clasă se comportă atât de urât cu mine?"

„Îmi doream doar un singur lucru: ca totul să ia sfârșit odată pentru totdeauna, să nu mai fiu insultată și agresată de semenii mei," declară tânăra.

Directoarea școlii în care studiază Amelia spune că fata ar trebui să dea uitării cele întâmplate și să se concentreze pe altceva.

„Avem de susținut examene, trebuie să ne pregătim de testări. Asta o să ne ajute să ieșim din astfel de situații. A fost un moment care trebuie uitat, trebuie depășit, trebuie completat cu alt ceva bun. Acel grup de elevi mai face năstrușnicii, că-s copii, dar persoanele care au cerințe educaționale speciale, sau probleme de sănătate, pot fi rănite foarte ușor. Eu, diriginta și elevii am fost la casa Ameliei pentru a o convinge să revină la școală", menționează directoarea școlii.

Psihologii spun că efectele bullying-ului sunt de lungă durată, dar unele abuzuri nu pot fi uitate niciodată. „Cel care a suferit trebuie să știe că nu el este de vină pentru tot ce i se întâmplă. Responsabil pentru aceste lucruri este cel care le-a comis, indiferent de motiv. Copilul care a fost supus bullying-ului trebuie să primească cât mai repede ajutor psihopedagogic. Există mari riscuri ca elevii agresați să ajungă și în viitor, la maturitate, în astfel de situații", spune psihologul Sergiu Toma.

Copiii hărțuiți suferă atât pe plan emoțional, cât și social, deoarece le este greu să își facă prieteni, au o stimă de sine scăzută și trăiesc stări de tristețe, mâhnire, frustrare, singurătate. Unii dintre cei agresați se confruntă cu tulburări de somn sau alimentare, alții - cu stări de anxietate și depresie, izolare socială și dificultăți în menținerea relațiilor sociale.

Potrivit programului „Stop bullying în școală", realizat de UNICEF la începutul acestui an, adolescenții care au experiențe repetate de bullying riscă să consume substanțe interzise sau alcool, să perceapă mediul ambiant ca pe un loc plin de pericole, să aștepte tot timpul ca ceva rău să li se întâmple, să vadă lumea în culori sumbre, să se simtă neputincioși. Medicii atenționează că pe termen lung, elevii agresați riscă să se confrunte cu boli psihice.

Experiența bullying-ului îi face pe adolescenți să privească lumea cu neîncredere, iar unii dintre ei ajung chiar și la suicid. Unul dintre cei care a făcut acest pas tragic este Felis, o adolescentă transgender de 16 ani. Ea a fost discriminată și supusă bullying-ului ani la rând. Mama adolescentei a declarat că Felis a fost bătută de colegi și alungată din două școli, pentru că insista asupra identității sale de gen. În una din zile, câțiva băieți au lovit-o, au călcat-o cu picioarele și au urinat peste ea. Toate acestea s-au întâmplat în spatele școlii și au ajuns aproape imediat pe internet. Din cauza șocului, nu ținea minte ce i s-a întâmplat. Reprezentanții Centrului de Informații GENDERDOC-M, care apără drepturile persoanelor LGBT+, au organizat în luna aprilie un protest la Ministerul Educației și Cercetării, prin care au cerut dreptul la siguranță pentru copiii și tinerii transgender.

„Pentru tinerii LGBT este foarte important să fie protejați. Din păcate, societatea este homofobă și transfobă, iar adolescenții se confruntă cu diverse forme de bullying. Felis a fost nevoită să suporte umilințe verbale, fizice, psihologice și emoționale. Din păcate, profesorii nu au intervenit, deși au fost depuse plângeri", spune Leo Zbanke, coordonatorul grupului de suport pentru persoanele transgender, GENDERDOC-M.

Potrivit programului realizat de UNICEF, rolul cadrului didactic este foarte important într-o situație care implică un astfel de comportament. „Alături de ceilalți elevi din clasă, dascălul are rolul de audiență sau martor. În cazul de bullying există un dezechilibru de putere, perceput între elevul care comite abuzurile și ținta acestuia. Prin urmare, implicarea unui profesor va contribui la reechilibrarea raportului de forțe: cel care aplică bullying-ul își va pierde din putere, iar cel ce este ținta va primi un atu".

Potrivit datelor globale, Moldova are una dintre cele mai înalte rate de violență între semeni din regiune, ocupând poziția a treia în clasament după Lituania și Letonia. Raportul UNESCO „În spatele cifrelor: Combaterea violenței școlare și a bullying-ului", 2019, arată că în țara noastră ponderea totală a copiilor care sunt ținte ale bullying-ului este de 34,7%.

Totodată, un studiu realizat în Republica Moldova în 2019 de UNICEF denotă că aproximativ 87% dintre copii de clasele a VI–XII-a sunt supuși fenomenului. Potrivit raportului, abuzul continuă să rămână neobservat și neglijat de administrația instituțiilor de învățământ.

„Din păcate, bullying-ul este acceptat și considerat o etapă normală de dezvoltare a copiilor în țara noastră. Din acest motiv, lucrurile se agravează și mai mult. Fiecare școală trebuie să fie un mediu sigur pentru fiecare copil, în care să aibă acces la educație de calitate, să fie protejat de orice formă de violență, să fie susținut și încurajat pentru a se dezvolta", spune Gheorghe Trofin, coordonatorul de programe pentru protecția copilului, din cadrul UNICEF Moldova.

Și pentru Mădălina, o elevă de clasa a VII-a dintr-un liceu din municipiul Bălți, școala nu mai reprezintă un loc sigur și prielnic pentru o creștere și dezvoltare armonioasă. Copila este insultată și lovită de colegii ei aproape zilnic. Mădălina ajunge acasă plângând și își imploră mamă să o mute în altă clasă.

„Mădălina a început să fie lovită și jignită de colegi încă din clasele primare. Abuzurile continuă și acum, când deja studiază în altă școală. Ea încearcă să se apere de agresori și îi numește cu cuvinte urâte, le răspunde înapoi. I-a spus doamnei diriginte despre faptul că este lovită, dar profesoara i-a răspuns că închidă gura și să treacă la loc. Și la director am fost, dar tot nu s-a rezolvat nimic", spune mama fetei.

De cele mai dese ori, Mădălina este agresată în spatele școlii, pe terenul sau în sala de sport, în pauzele dintre lecții sau după ore, în prezența altor elevi. „Eu stau cu prietenele pe coridor la recreație și când mă întorc în clasă găsesc toate caietele și tocurile pe jos, ghiozdanul umed, iar banca murdară de cretă. Băieții mă numesc «oaie», «proastă», îmi spun că de la mine pute, că sunt ca un «bomj» (n.red.: persoană fără adăpost). Cel mai des mă împing sau mă lovesc peste mână sau peste umăr", povestește adolescenta.

Administrația școlii în care studiază elevă neagă categoric că fata ar fi supusă bullying-ului.

„Aceasta elevă este dintr-o familie defavorizată, părinții sunt în proces de divorț. Are o soră mai mare, care este cercetată de poliție. Nu vine acasă cu zilele. Eleva din clasa a VII-a are un comportament foarte vulgar, vine machiată extravagant la școală și nu respectă regulile de igienă. Eu apăr copii, dar în acest caz fata vrea să pară jertfă, dar nu este. Copii o mai numesc urât, dar nu este atât de doamne ferește jertfă", spune directoarea adjunctă a școlii în care învață eleva.

Președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Daniela Sîmboteanu, afirmă însă că rolurile între cele trei părți implicate într-un caz de bullying (victimă, agresor, martor) se schimbă foarte des. „Copii reacționează în mod diferit la faptul că sunt umiliți sau hărțuiți. Unii se izolează, alții manifestă comportamente agresive, apărându-se în acest mod. Nu este exclus ca un copil agresat să aibă în consecință un comportament de autoapărare manifestat prin agresiune", precizează experta în domeniul protecției copilului.

Cercetarea UNICEF din 2019 a mai scos în evidență faptul că fiecare al 3-lea adolescent participant la studiu, în diferite situații, a fost și victimă, și martor, și agresor (34,3%). Ponderea elevilor, care se află doar într-o singură ipostază, în cazurile de bullying, este redusă: 11,0% sunt doar martori, 8,5% sunt doar victime și 0,9% doar agresori.

Conform celui mai recent raport privind cazurile de violență asupra copiilor, realizat de ministerul Educației și Cercetării pentru primele șase luni ale acestui an școlar, 4001 elevi din întreaga țară au fost supuși unei forme de violență, fără a preciza însă cine sunt agresorii.

Reglementarea noțiunii de bullying este o premieră pentru legislația moldovenească. Pe 17 februarie 2022, Parlamentul a aprobat, cu votul a 78 de deputați, proiectul de completare a Codului Educației. Potrivit documentului, care va intra în vigoare după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, fenomenul de bullying este recunoscut ca o formă de agresivitate manifestată în mod intenționat, repetat și prin dezechilibru de putere între relațiile dintre copii, elevi sau studenți și care aduce prejudicii demnității umane. Proiectul mai prevede ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii, ministerul Educației și Cercetării să aprobe Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullying-ului.

Autoarea proiectului, deputata Angela Munteanu-Pojoga, declară că „menirea acestui document este să faciliteze crearea unui mediu pozitiv și sigur în școli, care se bazează pe motivarea persoanei, lipsa discriminării și asigurarea stării de bine pentru toții elevii. Metodologia va stipula, în primul rând, nivelul de realizare a intervenției în prevenirea și combaterea bullying-ului, pentru a ști exact cine sunt cei care trebuie să acționeze sau să sesizeze cazurile de bullying în instituțiile de învățământ".

Rodica Braguța, șefa secției juridice a ministerului Educației și Cercetării, spune că metodologia este în proces de realizare. „Suntem la etapa în care avem prima versiune a documentului, care va include acțiuni de prevenire și identificare a cazurilor, de asistență acordată copiilor implicați, de raportare și monitorizare a bullying-ului la fiecare etapă, dar și pregătirea cadrelor didactice. De buna implementare a acestei metodologii va fi responsabil întregul sistem educațional. Directorul și personalul instituției de învățământ sunt responsabili pentru a asigura un climat prietenos, bazat pe respectarea demnității umane, a diversității, a egalității, a echității sociale, iar această metodologie face parte din acest complex de activități", declară Rodica Braguța.

Norvegia este una dintre țările care a luptat eficient împotriva tuturor formelor de violență în școli, prin aplicarea Programului Olweus, testat în mii de instituții la nivel mondial. Modelul, care își propune reducerea comportamentelor de bullying în rândul elevilor și prevenirea noilor abuzuri prin construirea unor relații mai bune, propune patru reguli care vor ghida zilnic conduita socială a elevilor în spațiul școlii. Ele pot fi afișate peste tot în incinta instituțiilor și în fiecare clasă, discutate cu elevii și părinții:

Printre acțiunile incluse în Programul Olweus se numără și crearea unui Comitet de coordonare pentru prevenirea bullying-ului în școală; supravegherea sporită a zonelor care sunt „puncte fierbinți" pentru bullying și violență în școală; elaborarea de reguli la nivel școlar; implicarea părinților în activitățile școlare; intervenția imediată a personalului școlii în toate cazurile; etc.

În timp ce încă majoritatea școlilor din Republica Moldova nu recunosc existența cazurilor de bullying, în pofida gravității situației, unii elevi decid să devină promotorii schimbării. Irina Gherman este elevă la liceul „Mihai Eminescu" din Fălești și se implică în combaterea fenomenului prin artă, după ce a văzut mai multe cazuri de acest gen. Acum doi ani, adolescenta a jucat rolul de victimă, aliat și agresor într-un spectacol de teatru social, realizat în cadrul unui proiect în raioanele Fălești și Ștefan Vodă.

„Piesa de teatru este despre un băiat care nu a fost în stare să spună poezia și o fată care era supusă zilnic agresiunii din partea colegilor. Autorii bullying-ului îi cereau tinerei să le facă temele pentru acasă în locul lor. Aceștia se simțeau superiori din cauza dezechilibrului de forțe, unei stări financiare mai favorabile și indiferenței colegilor din clasă", spune Irina. Cel mai mult s-a regăsit în rolul de aliat, deoarece a avut ocazia să improvizeze părerea spectatorilor care interveneau cu replici pe parcursul spectacolului, în diferite situații de hărțuire.

„După ce am identificat împreună soluții, le-am aplicat în practică pe scenă și am ajuns la concluzia că schimbarea începe de la fiecare dintre noi. Am înțeles că tăcerea și indiferența nu vor duce niciodată la diminuarea hărțuirii, care poate marca oamenii pentru totdeauna. Sper mult că mesajul transmis de noi a fost asimilat, pus în acțiune și promovat", mai adaugă Irina Gherman.