Noi dezvăluiri despre Mafia din RM

De Valentin Balan/ Chişinău / Moldova.ORG/ — De-o săptămână fierbe opinia publică, mass-media încearcă prin intermediul diverșilor experți să facă lumină, guvernanții se pare că din nou ca altădată, dar inversând pozițiile se învinuiesc. Mare forfotă mare, se pare că duruta problemă a alegerii Președintelui sau a alegerilor anticipate nu mai interesează pe nimeni, să vedem dacă va reuși o acalmie până la 22 septembrie, când la Moscova se preconizează o nouă rundă de negocieri pe marginea conflictului transnistrean. A trecut perioada liniștei brejneviste, opt ani de tăcere și revolte înăbușite. Apele tulbure a precedentei guvernări se limpezesc și la iveală apar monstruozitățile, care mai de care. Dacă până nu demult, toți trăgeau jăraticul la o turtă, apoi acum se crează impresia, sau devine evidentă situația, după ce-l plecase pe Țar, turta nicidecum nu poate fi impărțită între Cneji. Sau și mai rău, tristă vorba, dar pare a semăna cu realitatea, Republica Moldova – ca și casa lepădată, fură toți din ea ca la drumul mare.

Acei bravi și frumoși flăcăi ce cu 2 săptămâni în urmă îi serbaseră 20 de ani de Independență, acum o întind ca o haită de lupi. Nu… că, ceva ani în urmă nu se fura, sau nu se cunoștea, o vedeam de zi cu zi, dar nu puteam face nimic, chiar și la acele numărători, numite tot de ei – Alegeri, toți se împăcau cu gândul, – Lasă-i, că Dumnezeu e mare și le vede pe toate… Dar uite că s-a jertfit poporul, a dat din cei mai buni, și am crezut că după 9 aprilie vom trăi liberi, vindecați de ciumă, dar…

Vin să vă amintesc că în lunile iulie – august, 4 bănci din Moldova, și compania de asigurări ASITO, au suferit în urma atacurilor gen raider de preluare frauduloasă a acțiunilor.

Nu vin să judec pe nimeni, Dumnezeu o va face, dar propun un Memoriu adresat mai multor instituții naționale și internaționale, de stat și publice… Un Memoriu, care poate ne va da puțină lumină, și cei care au de văzut – să vadă. Acest document este semnat de către Victor și Viorel Țopa, care declară că în acțiunile de raider din iulie – august 2011 sunt implicați înalți demnitari de stat.

Cuvântul și poziția le aparține, redacția vine doar să o facă publică, deci:

Chişinău, 13 septembrie 2011

Către:

Parlamentului Republicii Moldova
Guvernului Republicii Moldova
Banca Națională a R. Moldova
Procuratura Generală a R. Moldova
Serviciului de Informaţii şi Securitate
Ministerului Afacerilor Interne
Comisia Națională a Pieței Financiare
Delegaţiei Uniunii Europene
Fondului Monetar Internaţional (Chişinău)
Ambasadei SUA în Moldova
Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii
Ambasadei Germaniei
Ambasadei Franţei
Ambasada Suediei
Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
Băncii Mondiale (Chişinău)
IFC (International Financial Corporation) Chişinău

MEMORIU

RECENTELE ATACURI RAIDER ŞI EXPROPRIERI FĂRĂ PRECEDENT ÎN MOLDOVA
În ultima perioada de timp Republica Moldova a fost marcată de un şir de evenimente care au căpătat notorietate internaţională. Spre regret, acest caracter este conferit de multitudinea de acţiuni canalizate spre devalizarea unor instituţii financiare străine, persoane fizice şi juridice deţinătoare de valori mobiliare în R. Moldova.
Este vorba de acţiuni îndreptate împotriva acţionarilor unei companii de frunte în domeniul asigurărilor, Compania de Asigurări ASITO S.A. şi celor patru instituţii bancare: Moldova-Agroindbank S.A., Universalbank S.A., Banca de Economii S.A. şi Victoriabank S.A.
Opinia publică a fost bulversată de informaţia că imensa fraudă realizată la începutul anului 2010 împotriva grupului de acţionari ai Victoriabank S.A., deţinători a 35,16% de acţiuni, prin intermediul Judecătoriilor Economice, a fost urmată de noi atacuri îndreptate împotriva mai multor instituţii financiare, realizate prin mijloace şi acţiuni ilegale, de data aceasta cu sprijinul instanţelor de judecată de drept comun, Judecătoria Căuşeni, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Botanica şi Buiucani, precum şi a altor instituţii de stat şi private, aflate în cârdăşie cu iniţiatorii acestor atacuri.

Întrucât la cazurile Moldova-Agroindbank S.A. și Universalbank S.A. s-au referit deja cei interesaţi, în continuare vom trece în revistă cazurile ce ne vizează, cu elementele importante ale acestora obținute anevoios, obstructionați fiind de factorii decizionali implicați.

1. Atacul raider la Banca de Economii: Zilena Com SRL şi Minerva SRL
2. Atacul raider la ASITO S.A.
3. Atacul raider la Victoriabank: Atrium Limited
4. Atac raider la Victoriabank: Program Invest SRL
5. Trăsături comune ce leagă atacurile şi atacatorii
6. Atacul raider la Victoriabank în 2010
7. Trăsături comune şi descriere succintă a exproprierilor din 2010
8. Indicii asupra lui Plahotniuc (Ulinici)
9. Dosare penale şi civile deschise împotriva martorilor şi victimelor exproprierii
10. Plahotniuc (Ulinici) în două perioade
11. Adresări ineficiente către justiţia şi organele de forţă ale Moldovei
11. Justiţia în Moldova se găseşte numai la CEDO

*Preambul:
O serie de judecători, în baza unor contracte evident false, în cadrul unor procese secrete, fără notificări sau citaţii, fără prezenţa părţilor, bazându-se pe nişte obligaţiuni fabulate ale unor persoane fizice în căutare, pretins „garantate” de acţionarii majoritari ai celor mai valoroşi exponenţi ai sectorului financiar-bancar, DECID PESTE NOAPTE transferul pachetelor semnificative de la acţionarii legali la nişte companii offshore, iar executorii şi registratorii înregistrează de asemenea în mod secret aceste „tranzacţii” frauduloase. După cum veţi vedea mai jos, toate atacurile raider şi exproprierile respective au fost efectuate pe baza acelorași scheme comune, prin acelaşi algoritm/metodă, având şi indicii asupra organizatorului şi beneficiarului final comun pentru atacurile raider, descrise mai jos.

Procuratura Generală nu investighează cazurile sau o face formal „de ochii lumii”, deşi stabilirea beneficiarului final este un exerciţiu relativ simplu, iar alte organe ale statului, precum BNM şi CNPF, deşi obligate să aprobe orice transfer al cotelor semnificative, nu intervin conform legii, arătând semne evidente de complicitate.

1. ATACUL RAIDER LA BANCA DE ECONOMII: ZILENA COM SRL ŞI MINERVA SRL
Printr-o ordonanţă din 16.05.2011 emisă de judecătorul Gh. Marchitan de la Judecătoria Căuşeni, s-a dispus transmiterea în beneficiul unei companii offshore „Rietel Limited”, pseudo-creditor al unui oarecare Daţco Sergiu, a pachetelor de acţiuni în Banca de Economii S.A. ce aparţin societăţilor „Zilena Com” SRL (8,52%, cu valoarea de 56 540 000 lei) şi FPC „Minerva” SRL (9,97% cu valoarea de 66 151 800 lei). Aceeaşi ordonanţă dispune transmiterea în beneficiul companiei menţionate a 100% din capitalul social al „Zilena Com” SRL, deţinută de Bondari Stela, şi 100% din capitalul social al FPC „Minerva” SRL, deţinute de soţii Grosu Nicolae şi Silvia.

La baza acestei ordonanţe au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi fidejusiune, potrivit cărora un oarecare Daţco Sergiu din s. Valea-Verde din r-nul Căuşeni, născut la 27.09.1985 (un tânăr de numai 26 de ani, dar pretins multimilionar la datorii), ar fi împrumutat de la societatea offshore, reprezentată de Daţco Alexandr, suma de 7 000 000 dolari SUA, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae şi Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor cu acţiunile deţinute în cadrul Băncii de Economii şi cu cotele din capitalul social al Societăţilor garante. (*cred că vă imaginaţi cu greu cum doi acţionari majori ai Băncii de Economii garantează cu acţiunile sale la bancă rambursarea de către un tânăr necunoscut dintr-un sat a unui împrumut de multe milioane de dolari SUA!).

Şi în acest caz expropriaţii nu numai că nu au semnat vreodată nici un fel de contracte de fidejusiune nici cu compania offshore „Rietel Limited”, nici cu pseudo-debitorul Daţco Sergiu, aceştia nici măcar nu i-au cunoscut vreodată.

Pentru o mai bună deghizare, în cererea de eliberare a ordonanţei la compartimentul debitori a fost trecut doar Daţco Sergiu, numele, denumirea şi adresele celor executaţi nefiind indicate. În mod premeditat, falsele contracte indică adrese greşite ale fidejusorilor, iar în avizele poştale potrivit cărora ordonanţa ar fi fost remisă acestora sunt indicate adresele lor greşite/incomplete.

În consecinţă ordonanţa din 16.05.2011, înainte ca aceasta să fi fost cunoscută de către victimele exproprierii, a ajuns în procedura executorului judecătoresc Oleg Ungureanu. Acesta, pe baza unei proceduri la fel secretă, fără respectarea procedurii de conciliere stabilită de Lege şi fără ca actele emise de executor să fie expediate debitorilor, a executat-o la 12.07.2011.

Executorul, în mod discreţionar, a dispus transmiterea cu drept de proprietate companiei offshore Rietel Limited a acţiunilor Băncii de Economii S.A. deţinute de Societăţile Zilena Com SRL (6,39%) şi FPC Minerva SRL (9,97%), aflate în evidenţele aceluiaşi registrator independent Registru-F, implicat în şirul de executări de tip raider de anul trecut de la Victoriabank. Transferul de proprietate al celorlalte 500 000 de acţiuni (2,13%) ale societăţii Zilena Com SRL, fiind tergiversat de aflarea acestora în evidenţele Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare.

Imediat a doua zi, la 13.07.2011, acţiunile Zilena Com SRL şi FPC „Minerva” SRL făceau obiectul de schimb al unei tranzacţii de împăcare într-un pseudo-proces aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Judecător Garri Bivol.
Potrivit încheierii acestuia din 13 iulie 2011 în dosarul nr. 2-3344/11, o altă companie offshore, „Lectom Ltd”, a devenit proprietara a 3 840 000 acţiuni ordinare nominative deţinute în Banca de Economii S.A., aflate în evidenţele aceluiaşi registrator Registru-F.

După modul de operare şi mijloacele aplicate, constatăm că aceiaşi indivizi sunt beneficiarii unui atac asupra deţinătorilor de acţiuni în cadrul Victoriabank, realizat la capătul unei alte proceduri judecătoreşti simplificate, secrete, pe baza unor contracte şi notificări false, anexate doar în copii şi a unor trimiteri poştale falsificate, asupra căreia ne vom referi în compartimentul ce ţine de exproprierile în Victoriabank.

2. ATACUL RAIDER LA ASITO S.A.
Şi deţinătorii unui pachet impunător de acţiuni în cea mai importantă companie de asigurări din Republica Moldova, au constatat recent că au fost privaţi de dreptul lor de proprietate asupra acţiunilor deţinute în cadrul ASITO S.A.

Astfel, printr-o ordonanţă din 20.05.2011 emisă de Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, compania offshore Lokkert a devenit proprietara pachetului de 1 618 829 acţiuni în mărime de 34,802% (35 614 238 lei) deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL în ASITO S.A. şi a pachetului de 2 247 840 acţiuni în mărime de 48,325% (49 452 480 lei), deţinut de „Moldovan Investments Limited”, iar registratorul independent „Registru Corect” S.A. a fost obligat de a înregistra în Registrul acţionarilor dreptul de proprietate al Lokkert Ltd asupra pachetelor de acţiuni.

La fel ca şi în cazurile descrise mai sus, şi în acest pseudo-proces la baza ordonanţei emise au fost puse copiile unor contracte false de împrumut şi fidejusiune. Potrivit acestora, un oarecare Stratulat Valeriu, domiciliat în mun. Chişinău, bd. Dacia 47, ap. 214, ar fi împrumutat de la societatea offshore Lokkert suma de 4 500 000 dolari SUA, a cărei rambursare ar fi fost garantată de Diamond Trading Ltd şi „Moldovan Investments Limited” cu acţiunile deţinute în cadrul ASITO S.A. (*imaginaţi-vă cum acţionarii majoritari ai ASITO S.A. garantează cu pachetul de control în cea mai mare companie de asigurări din Moldova pentru un împrumut astronomic chipurile luat de un tânăr ce se află în căutare!). În urma unor simple verificări, s-a stabilit că respectivul nu locuieşte pe adresa indicată de peste 12 ani, fiind în permanenţă căutat de organele de poliţie şi mai recent de reprezentanţii mass-media.

Contrar celor indicate de instanţa de judecată, ÎCS „Insurance Consult” SRL, deţinătoare a pachetului de acţiuni al ASITO S.A. în mărime de 34,802%, nu a fost parte nici la unul din contractele false anexate la dosar, iar din numele „Diamond Trading Ltd”, ce nu deţine acţiuni cu care s-ar fi garantat rambursarea, „contractul” este semnat de un ex-director.

Şi în acest caz, acţionarilor legali ai ASITO S.A. nu le-a fost vreodată expediată, ordonanţa emisă, iar avizele poştale anexate la dosar conţin aceleaşi semne de falsificare ca şi în alte cazuri, fiind practic identice.

Înainte ca ordonanţa judecătorească să fi fost cunoscută de către victimele exproprierii, aceasta a ajuns în procedura unui executor judecătoresc, G. Boţan, care, acţionând în mod la fel de secret, fără a expedia debitorilor actele emise, ignorând necesitatea respectării procedurii de conciliere, a executat-o la 14.06.2011.

La 15.07.2011, acţiunile „Moldovan Investments Limited” şi ÎCS „Insurance Consult” SRL făceau obiectul de schimb al unei tranzacţii de împăcare într-un proces fabricat cu scopul retransmiterii către un terţ a acţiunilor, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, Judecător Dorin Dulgheru. Potrivit încheierii acestuia din 15 iulie 2011 în dosarul nr. 2-3210/2011, o altă companie offshore, „Windon & Flanders Limited” a devenit proprietara celor 3 866 669 acţiuni ordinare nominative deţinute în Banca de Economii S.A., aflate în evidenţele aceluiaşi registrator Registru-F.

3. ATACUL RAIDER LA VICTORIABANK: ATRIUM LIMITED
Atacul asupra aceluiaşi grup de acţionari de la Victoriabank a fost reluat printr-o hotărâre judecătorească arbitrară, emisă în secret la 19 noiembrie 2010 de unicul judecător al Judecătoriei Slobozia, D. Dubcoveţchi pe marginea unui dosar fabricat de beneficiarul acestor atacuri prin intermediul unor dubioase persoane fizice şi juridice. Prin această hotărâre, un alt acţionar al Victoriabank „Atrium Limited”, deţinător a 5,75671% (cu valoarea de 4 625 044 dolari SUA) din acţiunile Victoriabank S.A. (aceste acţiuni fiind cumpărate la bursă 5 ani în urmă) a fost obligat să achite în beneficiul unei companii offshore CC Folignor suma de 4 500 000 dolari SUA şi o penalitate de 1 712 250 dolari SUA, datorate chipurile de un oarecare Gherman Onofrei, din cătunul Ermoclia din r-nul Slobozia.

La baza acestei hotărâri au stat doar nişte copii ale unor contracte de împrumut şi de fidejusiune false, precum şi trei citaţii pentru data de 17.11.2010, destinate părţilor, fără vreo dovadă de înmânare a acestora. În contradictoriu, însă, acelaşi dosar şi procesul verbal anexat atestă o singură şedinţă de judecată din 19 noiembrie 2010 şi solicitarea falsă a unui ex-administrator al „Atrium Limited” de examinare a cauzei în lipsa sa. La dosar lipseşte orice dovadă de expediere către „Atrium Limited” atât a cererii de chemare în judecată, a materialelor anexate, cât şi a hotărârii adoptate.

Ulterior, printr-o ordonanţă din 14.04.2011 a aceluiaşi judecător D. Dubcoveţchi, emisă la fel în mod secret, pe baza aceloraşi copii de acte false, compania „Atrium Limited” a fost devalizată prin transmiterea în proprietatea pseudo-creditorului CC Folignor a pachetului de acţiuni în mărime de 5,75671 % (cu valoarea de 4 625 044 dolari SUA) deţinute de „Atrium Limited” în Victoriabank S.A. şi încasarea forţată în mod solidar de la Atrium Limited şi Onofrei Gherman în beneficiul CC Folignor a sumei de 4 059 000 dolari SUA. Prin aceeaşi ordonanţă, Registratorul independent „Registru Corect” a fost obligat de a înregistra dreptul de proprietate al CC Folignor asupra pachetului de acţiuni preluat de la „Atrium Limited”.

Este de-a dreptul sfidător cum un judecător, având o multitudine de elemente de incertitudine şi contrafacere, a ales complicitatea cu delapidatorii în situaţia în care compania Atrium nu a avut niciodată niciun fel de relaţii contractuale cu pseudo-creditorul şi pseudo-debitorul acestei conspiraţii, iar proprietarul şi administratorul „Atrium Limited” nu a cunoscut vreodată despre existenţa acestora. Acest judecător nu a remis niciunul din actele judecătoreşti emise companiei Atrium Limited. Acestea au fost executate de executorul judecătoresc şi registratorul independent Registru Corect S.A. la fel de secret, mult înainte ca compania deposedată de acţiunile deţinute la Victoriabank S.A. să cunoască despre hotărârile arbitrare ce au stat la baza acestei devalizări.

4. ATAC RAIDER LA VICTORIABANK: PROGRAM INVEST SRL
Un alt acţionar al Victoriabank S.A., societatea “Program Invest” SRL, deţinătoare a 4,16% din acţiuni a fost victima unei scheme de preluare ostilă deosebită de cele menţionate în cazurile precedente. În baza unor acte juridice, emise în perioada 25-27 mai 2011, viciate prin acţiuni criminale ale unor indivizi din R. Moldova, controlul asupra societăţii a fost preluat prin schimbarea imediată a administratorului acesteia, iar acţiunile deţinute în Victoriabank S.A. introduse în capitalul statutar al unei Societăţi controlate de beneficiarii tuturor acestor acţiuni de tip raider, iniţiate în 2010 şi continuate până în prezent. În interesul anchetei demarate în statul de origine al fondatorului societăţii “Program Invest” SRL, la locul săvârşirii acţiunilor frauduloase de preluare a acesteia şi a acţiunilor deţinute la Victoriabank S.A., este de datoria noastră să păstrăm tăcerea pentru o anumită perioadă de timp, după care organele de resort vor furniza toată informaţia cu privire la acest caz.

Toate aceste ordonanţe ilegale au fost contestate în ordinea stabilită de lege, din păcate în faţa aceloraşi judecători emitenţi, iar despre toate acţiunile de preluare ilegală a proprietăţilor noastre au fost sesizate şi Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, instituţii aflate sub controlul Parlamentului R. Moldova. Din păcate intervenţiile acestora s-au dovedit a fi ineficiente în situaţia unor hotărâri judecătoreşti arbitrare emise şi executate pe ascuns, dar şi din cauza protectoratului partizanal al beneficiarilor deposedărilor realizate.

5. TRĂSĂTURI COMUNE CE LEAGĂ ATACURILE ŞI ATACATORII
Este suficient sa facem o simplă şi atentă analiză pentru a constata că toate aceste cauze seamănă între ele ca trase la indigo prin metodele şi schemele aplicate. Vom trece în revistă câteva exemple.
1. În toate dosarele, contrar legii, au fost fabricate şi aplicate proceduri simplificate, cererile fiind premeditat direcţionate unor judecători aserviţi, cu complicitatea cărora ordonanţele au fost şi executate în mod secret;
2. Niciuna din victime nu a cunoscut vreodată pseudo-creditorii şi pseudo-debitorii implicaţi în dosare şi nu au semnat vreodată contracte cu aceştia;
3. Niciunul din falsele contracte nu a fost anexat în original sau copie confirmată în ordinea stabilită de Lege, pentru a face imposibilă tragerea ulterioară la răspundere penală a falsificatorilor; semnăturile şi amprentele ştampilelor aplicate pe copiile anexate fiind primitiv falsificate, diferenţă vizibilă de cele autentice la o simplă comparare;
4. În toate dosarele, companii offshore pretind încasarea de la victime a unor sume ajustate la valoarea acţiunilor în bănci şi societatea de asigurări, chipurile pentru stingerea datoriilor unor dubioase persoane fizice (aflate fie la munci sezoniere în afara ţării, fie în vizorul poliţiei). În final companiile offshore obţin dreptul de proprietate asupra acţiunilor prin eludarea normelor imperative vizând modul de dobândire al acestora;
5. Niciun dosar nu atestă transmiterea sumei împrumutului, dovezi de expediere în adresa victimelor a vreunei reclamaţii, înştiinţări, notificări despre existenta datoriei şi a intenţiei de exercitare a „garanţiei”;
6. Niciunul din „contractele de fidejusiune” cu cotele sociale din societăţile cu răspundere limitată nu atestă autentificare notarială şi înregistrare în registrele publice corespunzătoare;
7. Nici o ordonanţă sau hotărâre nu a fost expediată victimelor exproprierii.

6. ATACUL RAIDER LA VICTORIABANK ÎN 2010
Prezenţa incidentală sau premeditată a ordonanţei de expropriere a acţiunilor Victoriabank S.A. emisă de Judecătoria Slobozia în favoarea "CC Folignor" în dosarul judecătoriei Botanica de expropriere a acţionarilor ASITO S.A., pe lângă schemele comune de operare, denotă şi existenţa unui singur beneficiar ascuns la toate aceste acţiuni frauduloase, comun şi celor săvârşite în primăvara anului 2010 asupra grupului nostru de acţionari la Victoriabank S.A.

Atacul asupra acestora a demarat încă la începutul anului 2010, iar în luna mai a aceluiaşi an, subsemnaţii, Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, care am activat anterior în diverse instituţii publice şi private, la fel în numele mai multor acţionari ai Victoriabank S.A., am sesizat instituţiile abilitate ale statului, opinia publică şi organismele internaţionale în legătură cu raptul de proporţii produs de către persoane obscure, interesate în preluarea pachetului majoritar de acţiuni ale Băncii, într-o criminală complicitate cu diriguitorii şi unii judecători ai instanţelor economice, cu executori judecătoreşti, avocaţi, registratori de stat şi alţi funcţionari publici.

Reclamam atunci faptul că în baza unor scheme frauduloase, realizate prin intermediul unor procese judecătoreşti ascunse, despre care nicio companie sau persoană aferentă acestora nu a cunoscut nimic, un grup de acţionari, deţinători ai unui pachet de control de 35.16% din acţiunile BC Victoriabank SA au fost deposedaţi de 22.58% din acţiunile cu drept de vot, prin schimbarea administratorilor şi proprietarilor societăţilor „Victoria Asigurări” SRL, „AVB Prim” SRL, „Financiar Invest” SRL, „Provileg Invest” SRL şi „Maxim Profit Invest” SRL.

Atunci, delapidatorii şi-au direcţionat cererile din cele cinci pseudo-dosare, contrar competenţei jurisdicţionale şi teritoriale, către aceiaşi judecători rău-famaţi – S. Namaşco (preşedintele interimar), N. Plugari şi A. Rotari ai Judecătoriei Economice de Circumscripţie. Toate dosarele au fost înregistrate în registrul judecătoriei cu antedată şi încălcări frauduloase, inclusiv prin radierea altor dosare şi înscrieri cu diverse date de la sfârşitul anului 2009, începutul lui 2010, cu ajustări artificiale la termenul de prescripţie. În realitate acestea au fost depuse în mod simultan şi organizat, mult ulterior datelor de înregistrare, în luna martie 2010.

Din lipsă de spaţiu, considerăm suficient de elocvent sa menţionam doar un singur exemplu al şirului de ilegalităţi comise în acel dezmăţ judiciar. Pentru a materializa scenariul pus la cale, asigurându-se de aparenţa unui act veritabil de justiţie, unuia din cele cinci pseudo-dosare ce avea drept ţintă devalizarea SRL „Maxim Profit Invest” de cele 127 921 acţiuni ordinare nominative ale Victoriabank S.A., cu o valoare nominativă de peste 18 milioane lei, dosar gestionat de preşedintele interimar al Judecătoriei Economice de Circumscripţie, S. Namaşco, i s-a atribuit acelaşi număr 2e-5110/10, deţinut deja de un alt dosar din procedura aceluiaşi judecător S. Namaşco. Obiectul dosarului substituit nu era decât o creanţă de 3543 lei, echivalentul a 214 Euro, disputată de societăţile SA „Supraten” şi SRL ”Moldpolimetal”, stinsă ulterior de către debitor.

7. TRĂSĂTURI COMUNE ŞI DESCRIERE SUCCINTĂ A EXPROPRIERILOR DIN 2010
Comun tuturor celor 5 pseudo-dosare era şi lipsa vreunei pretenţii sau notificări extrajudiciare adresate companiilor deposedate, lipsa unor dovezi de achitare a taxelor de stat la momentul “depunerii cererilor” şi “punerii acestora pe rol”, înscenarea a două şedinţe de judecată în lipsa pârâţilor, invocarea neachitării preţului tranzacţiilor autentificate notarial, neexpedierea către pârâţii expropriaţi nici a cererilor de chemare în judecată, nici a hotărârilor emise cu drept de atac, viciu acoperit prin acte poştale falsificate.

Remarcăm că 4 din cele cinci hotărâri arbitrare au fost datate cu aceeaşi zi de 19 martie 2010, iar a cincia, vizând dosarul soţilor Vera şi Eduard Morozan (sora şi, respectiv, cumnatul preşedintelui Băncii, Vladimir Plahotniuc) la 11 martie 2010, detaşarea fiind una premeditată. Toate hotărârile emise în secret au fost executate de aceiaşi executori judecătoreşti, aceiaşi registratori şi instituţii private prin înregistrarea schimbărilor de proprietate, fără ca proprietarii legali să cunoască despre aceasta. Executarea s-a produs la fel în mod simultan, secret şi în regim de urgenţă, deşi hotărârile nu erau investite cu un asemenea titlu, astfel încât să servească celor interesaţi în dimineaţa zilei de 19 mai 2010, la Adunarea Generală a Acţionarilor Victoriabank S.A..

Abia la acea adunare, acţionarii legali au aflat despre hotărârile criminale de expropriere şi că nu mai sunt deţinători de acţiuni, iar noii acţionari, la fel de urgent, în mod grabnic au decis repartizarea dividendelor de pe ultimii trei ani de zile.

Simulacrul judiciar a continuat şi în instanţele superioare. Toate cele 5 cauze au fost judecate în apel de acelaşi grup de patru judecători, desemnaţi în mod deliberat de Preşedintele Curţii de Apel Economice, A. Colenco, auto-desemnat în calitate de raportor în 4 din cele 5 dosare (excepţie făcând dosarul soţilor Morozan), iar în recurs, toate cele 5 cauze au fost concentrate la un singur grup de doi judecători, prezidat de auto-desemnatul, recent demisul preşedintele I. Muruianu şi, respectiv, de către vicepreşedintele Natalia Moldovan. În pofida unor argumente şi probe indubitabile, evidente de ilegalitate a hotărârilor şi deciziilor contestate, ignorând normele imperative de procedură, aceştia au respins în mod arbitrar cererile petenţilor.

Nici demersurile către Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii nu au avut parte de o examinare legală, acestea eschivându-se în a da soluţii pe marginea sesizărilor, pasând responsabilitatea de la o instituţie la alta, iar cei vinovaţi continuându-şi activităţile. Odată epuizate căile legale interne, societăţile şi persoanele expropriate în mod ilegal au depus cerere la CEDO, fiind nevoiţi să solicite condamnarea Republicii Moldova pentru exproprierile ilegale şi abuzive realizate de un grup de indivizi specializaţi în delapidări.

8. INDICII ASUPRA LUI PLAHOTNIUC (ULINICI)
Atât subsemnaţii, cât şi reprezentanţi ai societăţii civile am susţinut că în spatele acestor conspiraţii s-a aflat şi preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii Victoriabank, acţionar prin intermediul surorii sale, Vera Morozan, reclamantă în unul din cele cinci dosare fabricate, disociat în mod artificial de celelalte patru. Nimeni altul decât, Vladimir Plahotniuc (Vlad Ulinici) actualul vicepreşedinte al Parlamentului R. Moldova.

Acesta a devenit subiectul unei ample campanii antimafie declanşată de societatea civilă şi mass-media, în cadrul căreia au fost făcute dezvăluiri despre ilegalităţile şi fraudele comise, atât în speţă, cât şi în cazurile de delapidare din alte domenii strategice ale economiei naţionale. Printre acestea enumerându-se dosarele Carmez, Franzeluţa, Metal Feros, Gemenii, Hotelul Codru, Hotelul Chişinău etc. Un capitol aparte l-a constituit imixtiunea acestuia în actul de justiţie prin intermediul diriguitorilor sistemului judecătoresc, inclusiv a instanţelor judecătoreşti specializate, a Procuraturii Generale, a CCCEC, Întreprinderii de stat Registru, a Băncii Naţionale şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a altor instituţii de resort.

9. DOSARE PENALE ŞI CIVILE DESCHISE PE MARTORII ŞI VICTIMELE EXPROPRIERII
Sesizările noastre asupra unui fenomen periculos nu numai pentru cetăţenii şi instituţiile acestui stat în special, ci şi pentru securitatea economică a ţării, în general au fost susţinute de societatea civilă şi mediatizate de presă, însă ignorate cu desăvârşire de puterea recent instalată şi instituţiile acesteia menite să ne apere.

Dimpotrivă, intervenţiile noastre s-au soldat cu fabricarea unor dosare penale şi civile împotriva subsemnaţilor şi membrilor familiilor noastre, iniţierea unor acţiuni civile de intimidare şi descurajare a presei şi reprezentanţilor societăţii civile. Elocvente în acest sens sunt avertismentele date de Vladimir Plahotniuc presei scrise şi audiovizuale incomode, acţionarea în judecată a două posturi de televiziune informative, dar şi cazul liderului mişcării „Antimafie”, obligat în mod abuziv, arbitrar la plata unor imense despăgubiri pentru pretinse lezări ale onoarei şi demnităţii celui vizat.

Cei cărora ne-am adresat cu cereri de investigare a cazurilor de corupţie comise de judecătorii aflaţi în complicitate cu beneficiarii acelor atacuri raider, ne-au transformat din victime în învinuiţi, fabricându-ne dosare penale. Prin dispoziţiile Procurorului General V. Zubco, ancheta acestor dosare a fost pusă, contrar competenţei legale, în mod premeditat în sarcina CCCEC, determinând astfel şi competenţa instanţei de judecată, nimeni alta decât Judecătoria Buiucani, faimoasă prin numeroasele arestări ilegale, dispuse la comandă, condamnate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Toate aceste dosare sunt sub atenta monitorizare a beneficiarului acelor atacuri, care a ales să dea semnale de intimidare a justiţiei prin instalarea sa în fruntea unui Consiliu de reformare a acesteia.

10. PLAHOTNIUC (ULINICI) ÎN DOUĂ PERIOADE
Important de menţionat este faptul că escrocheriile, ingineriile financiare şi celelalte ilegalităţi comise de numitul Vlad Plahotniuc sesizate de opinia publică şi mass-media se împart în doua perioade de timp. În cea dintâi acesta acţiona în subteran, la adăpostul fostei guvernări, dând indicaţii şi acţionând dincolo de ochii opiniei publice, ai presei, activând şi antrenând în schemele-i frauduloase factori decizionali din cadrul sistemului statal.

În urma unor disensiuni rămase după culisele politicului, Plahotniuc şi-a schimbat umbrela protectoare, aderând la un partid politic, sub înaltul patronaj al noului preşedinte al acestuia, Marian Lupu, chiar dacă fusese criticat dur de acesta şi învinuit public de monopolizarea unor domenii importante ale economiei naţionale.

11. ADRESĂRI INEFICIENTE CĂTRE JUSTIŢIA ŞI ORGANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI
În aceste condiţii este clar pentru toată lumea că subsemnaţii şi acţionarii pe care îi reprezentăm suntem totalmente lipsiţi de protecţia juridica a statului, garantată de Constituţia Republicii şi legislaţia în vigoare, confruntându-ne cu o persoană discreţionară, incontrolabilă şi auto-investită cu puteri nelimitate.

Avem convingerea că numai o anchetă legală, obiectivă efectuată de către organele abilitate ale statului Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC, Procuratura Generală sub monitorizarea Parlamentului şi Guvernului R. Moldova, dar şi a organismelor internaţionale ar fi în stare să elucideze pe baze de probe juridice şirul de fraude îndreptate împotriva instituţiilor financiare menţionate, demascând adevăratul autor şi beneficiar al acestora.

Altfel, sesizările noastre către instituţii şi funcţionari aflaţi sub controlul celui care ne pradă, nu s-ar solda decât cu mimarea unor proceduri formale şi formaliste, iar din victime am deveni iarăşi acuzaţi fără să avem vreo vină, doar pentru că am îndrăznit să încercăm să ne apărăm drepturile şi interesele legitime.

Acesta este motivul pentru care am ales sesizarea publică a înaltelor instituţii ale statului şi a organismelor internaţionale.

Dilema la care ne refeream mai sus tine de faptul ca nici în aceste condiţii nu avem siguranţa unor dezbateri judiciare imparţiale, conform principiilor de drept. Dimpotrivă, suntem conştienţi că antrenarea noastră în procesele de judecata nu este decât la îndemâna şi în interesul autorului şi beneficiarului, care abia aşteaptă ca prin intermediul interpuşilor săi să-şi legifereze acţiunile de tip raider în instanţele de judecată sau să devină beneficiarul unor acte ale procurorilor, persoanelor publice sau ale altor elemente controlabile din sistem, emise chiar în vederea disculpării acestuia.

Trebuie sa remarcam ca accederea acestuia în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei naţionale pentru reforma juridica nu este deloc întâmplătoare. De la acest nivel sunt descurajaţi oamenii oneşti din sistemul de drept şi încurajate elementele nocive ale acestuia, dându-li-se de înţeles că tot ce este ilegal se poate, iar tot ce este legal trebuie pus în propriul său serviciu. Nu credem ca este o coincidenta că toţi fără excepţie judecătorii implicaţi în devalizarea afacerilor noastre se afla în corpore, în solidar, în concedii, unii dintre ei pe dimensiunile exotice ale Terrei, în timp ce hotărârile lor arbitrare se execută nestingherit.

11. JUSTIŢIA ÎN MOLDOVA SE GĂSEŞTE NUMAI LA CEDO
Facem apel la instituţiile supreme ale statului cu rugămintea de a monitoriza procesul de restabilire a drepturilor noastre şi de a întreprinde, în virtutea prerogativelor avute toate măsurile ce se impun în acest sens.

Altfel, drumurile noastre europene nu au şi nu vor avea în curând decât o singura destinaţie – Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Numai că oamenii conştienţi şi conştiincioşi înţeleg perfect de bine că ajungând acolo nu facem nimic altceva decât să ne condamnăm Patria, nu criminalii.

Cu profund respect,
Victor Ţopa,
Viorel Ţopa

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.