De Liuba Calaraș/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Se pare că Republica Moldovenească Nistreană vrea cu orice scop să se afirme ca regiune autonomă, să fie recunoscută și de mapamond, nu numai de Moldova și Rusia. Mai rău că, pe lângă criminalitate, trafic de persoane, prostituție, criză economică și politică, aceasta a ales și metoda acuzării cetățenilor Republicii Moldova de spionaj, căci un nume mai oficial nici nu-i poți da decât “arestare ilegală”.
Nici CEDO, nici Chișinăul, și nici Declarația Consiliului Europei referitor la drepturile omului nu mai intimidează autoritățile nistrene, aceștia având propriul joc și propriile reguli. Cel mai interesant e că răspund destul de diplomat la reclamațiile victimelor și a oficialilor străini, dând dovadă, astfel, de un program de legi riguros, a cărui obiectiv e să aducă teroare în sufletele transnistrienilor, dar nu știu cum se face că-și aleg drept pilde cetățenii RM.
Declarațiile doamnei Stela Surchicean, mama ostaticului Ilie Cazac, reflectă doar parțial ”starea firească” a activităților neconstituționale de la Tiraspol. ”Fiul meu a fost răpit. Noi nu am ştiut nimic de el. Nici azi nu am un document în mână care m-ar face să înţeleg de ce a fost arestat, de ce e deţinut, de ce a fost condamnat? Am fost să depun iar cerere la administraţia lui Smirnov pentru o întrevedere cu fiul meu. Mi-au spus să nu mai vin atâta, să nu scriu şi să nu cer. Au zis să aştept întâi răspunsul la scrisorile mele anterioare şi după asta să scriu altele. Cât să aştept? Cum să nu scriu? Din octombrie nu l-am mai văzut. Nu ştiu ce e cu el, am înţeles că a fost condamnat, dar nici el nu a văzut sentinţa. Ce este viaţa unui om aici, în Transnistria, dacă omul e răpit şi condamnat fără să i se spună pentru ce?”, Stela Surchicean potrivit cotidianului ”Ziarul De Gardă”.
Stela Surchicean și fiul său sunt doar două victime cunoscute, dar câte persoane în situația lor se află despre care nu se știe nimic? Potrivit ZDG, actualmente, la Procuratura Generală sunt peste 30 de dosare deschise pe numele liderilor transnistreni, dar toate au fost suspendate.
Conform juristului Asociației Promo- Lex, Alexandru Zubco: ”Considerăm că toate aceste acţiuni (obligarea ostaticului să îşi recunoască public vinovăţia şi ulterior să solicite presupusa «graţiere») au avut scopul de a menţine în teroare şi frică populaţia din regiune, demonstrând prin fapte că regimul şi cei care-l slujesc nu pot fi sancţionaţi. Totodată, regimul ilegal a dorit să obţină o cerere publică de «graţiere», dorind astfel să îşi sporească numărul argumentelor propagandistice pentru recunoaşterea sa”.
“Practic, orice persoană care a fost reţinută, condamnată şi deţinută fără un proces echitabil de către o instanţă legală poate să reclame pedeapsa ilegală”, a mai adăugat acesta.
Dacă Transnistria și-a propus să se facă remarcată prin regimul, teroarea și nerecunoașterea drepturilor omului de către autoritățile locale, atunci îi reușește de minune. Ultima șansă de a-l umaniza pe Smirnov, dar și pe gașca sa, este proiectul în valoare de 12.000 de euro pentru consolidarea drepturilor omului în regiunea nistreană, finanțat de Germania.
În comunicatul de presă distribuit pe data de 9 februarie 2011, juriștii Asociației Promo- Lex cer autorităților constituționale de la Chișinău să ia măsuri referitor la cazul Vardanean și Cazacu. Aceștia afirmă că autoritățile nistrene au comis infracțiuni grave, conform art.339 (Uzurparea puterii de stat), art.341 (Chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale al RM), art.347 (Profanarea simbolurilor naţional-statale), art.351 (Uzurparea de calităţi oficiale), art.352 (Samovolnicia) art.280 (luarea de ostatici), art.282 (organizarea unei formaţiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea), art.284 (crearea sau conducerea unei organizaţii criminale), art.309 (Tortura), art.282 (organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea), art.284 (crearea sau conducerea unei organizații criminale), art.309 (Tortura).
Deși Republica Moldovenească Nistreană s-a autoproclamat independentă, aceasta dă dovadă de imaturitate politică prin acțiunele sale prost justificate, la fel este în căutarea unui tutore.
Parcă și-ar dori să se afle sub aripa Federației Ruse, dar problema e că cea din urmă nu și-o dorește, ambele părți fiind nesigure una de alta. Dar nici să fie în custodia Republicii Moldova, căci prea mică și slabă este țara pentru aspirațiile regiunii de peste Nistru…
Vezi Moldova tace, Transnistria face partea II şi "Marşul Tăcerii" al demnitarilor Republicii Moldova (VIDEO)
