Moldova: Doi ani şi o lună

Chişinău / Moldova.ORG/ — Astăzi se împlinesc doi ani de guvernare democratică. Doi ani de libertate, democraţie şi independenţă nu doar pe hârtie. Alianţa pentru Integrare Europeană s-a format într-o perioadă foarte critică pentru Republica Moldova şi în tot acest răstimp, membrii acesteia, au încercat să facă tot posibilul pentru a scoate ţara din impas, însă nu întotdeauna au reuşit.

Observăm cu toţii că în ultima perioadă, în special după alegerile locale, Alianţa pentru Integrare Europeană maschează adevăratele probleme cu care se confruntă şi petrec timpul în Legislativ doar pentru a crea o falsă iluzie cetăţenilor care cred cu adevărat că ei vor să schimbe lucrurile şi ne sânt “salvatorii”. Vădit este faptul că pe nimeni nu-i interesează situaţia de criză cu care se confruntă ţara noastră şi doar dorinţa de putere îi mai motivează să mişte carul din loc. În toate aceste disensiuni din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, cel mai mult au de suferit tot cetăţenii acestei ţări, pentru că după opt ani de deznădejde, au urmat doi ani de deziluzii.

Despre situaţia din cadrul actualei guvernări a vorbit prof. univ. Doctorul Dan Dungaciu în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV.

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, spune că politicieii sânt conştienţi de faptul că merg spre pierzanie, dar nu întreprind nimic pentru a salva situaţia. Şi dacă este aşa, atunci revenirea comuniştilor la conducerea Republicii Moldova este inevitabilă. Acest lucru stârneşte motive de îngrijorare şi teamă pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Profesorul Dungaciu spune că pentru salvarea Alianţei pentru Integrare Europeană ar trebui să vedem la toamnă, atunci când ei revin din vacanţă pentru a începe sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă, o altă atitudine a politicienilor faţă de situaţia reală din Parlament, aceştia trebuie să conştientizeze că salvarea lor depinde de dânşii.

“O cale de salvarea Alianţei există, dar asta înseamnă ca în toamnă să vedem cu totul şi cu totul alte relaţii în interiorul AIE. Partidele trebuie să îşi asume cu adevărat Alianţa, să identifice „amicii şi inamicii”, să se aşeze la masă şi să pornească de la întrebarea-cheie: ce vrem să facem din RM? Care va fi formula ei politică: Republică parlamentară, prezidenţială? Care e proiectul constituţional pe care se va merge? În funcţie de acest răspuns trebuie gândite poziţiile politice, eventual renegociate anumite poziţii, compensaţii pentru unii membri ai AIE etc. Pentru că una e să fii Preşedinte într-o Republică prezidenţială, ales de popor, alta în una parlamentară… Dacă acest prim-plan devine limpede, se poate trece la modificări constituţionale, alegerea Preşedintelui, direct sau de către Parlament. Este, deci, nevoie, înainte de toate, pentru a fixa cadrele unei stabilităţi care să asigure funcţionarea alianţei pe o perioadă previzibilă de timp. Numai aşa se pot face reforme. Fără claritate politică şi stabilitate nu putem spera la reforme. Acuzele reciproce că una sau alta dintre componentele alianţei blochează reforma sunt ridicole. Luaţi instituţiile despre care se spune că sunt cele mai nereformate astăzi: Ministerul de Interne, Justiţia, Procuratura, SIS-ul. Aparţin la trei partide diferite. De ce nu este niciuna reformată? De ce nu este un partid dintre cele trei care să poate spune: uite, eu am reformat! Cine poată spune că a reuşit să reformeze o asemenea instituţie şi ceilalţi nu au reuşit? Deci este evident că e doar retorică ideea aceasta că ai putea reforma cu adevărat în condiţii de tensiune politică… iar aceste tensiuni dintre partide, dintre lideri, ajung la miniştri, de acolo coboară la viceminiştri, la şefii de direcţii… Totul se blochează. Cum să te apuci să reformezi instituţii de forţă, cum să începi să lupţi cu sistemul dacă nu ai minime garanţii că vei sta cel puţin un mandat la guvernare? Ar trebui să fii sinucigaş…”, susţine Dan Dungaciu.

Cât despre disensiunile apărute imediat după alegerile locale, despre câştigul PCRM a mai multor funcţii de preşedinţi de raioane din lipsa de dorinţă şi conlucrare a partidelor Alianţei, Profesorul Dan Dungaciu spune că nimeni, de fapt, nu şi-a dorit semnarea acordului de constituire a alianţelor la nivel local.

“Nimeni, în realitate, cu excepţia PL-ului, nu a vrut acel Acord de după locale. Din motive diferite, poate. PD-ul a preferat să joace mai departe singur, PLDM-ul nu ardea de nerăbdare să-i ajute pe alţii să câştige, chiar cu preţul unui preşedinte de Consiliu, iar comuniştii, în consecinţă, au câştigat poziţii… Se creează impresia că unii membri ai Alianţei au ajuns să se urască între ei mai abitir decât să urască inamicul extern. Şi asta e semn de prăbuşire. Politica este o chestiune care ţine de alegerea clară a amicului şi a inamicului; a prietenului şi a duşmanului. Astăzi, membrii AIE nu mai ştiu cine le este inamicul sau, cel puţin, nu mai pot spune la unison cine este el…”, a specificat Dan Dungaciu.

Până la urmă, cum au mai spus şi alţii, am aşteptat 2 ani de zile, vom aştepta încă o lună pentru a înţelege cui îi pasă de această ţară? Cine se mai gândeşte la cetăţenii ei? Cine îi mai consideră drept oameni şi nu marionete pe scena mare a unui teatru în care păpuşarii sânt chiar cei ce au fost aleşi de popor. 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.