De Alina Ţurcanu
Din nou despre micul trafic de frontieră
La doar o zi de când s-a dat startul primirii cererilor pentru permise de mic trafic de frontieră, a apărut şi „businessul” specific în preajma Consulatului României de pe str. Vlaicu Pârcălab din Chişinău. Ieri, pe la amiază, o doamnă între două vârste, îmbrăcată elegant, ne promitea că „ne face invitaţie originală de la rude din Iaşi, întărită la notar”, cu… „numai” o mie de lei.
Probabil, „afacerile” femeii vor avea succes, ţinând cont de faptul că invitaţia autentificată la un notar public din România este unul dintre documentele cerute obligatoriu solicitanţilor de permise de mic trafic, ca dovadă că au motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei. Bănuim că nu vor întârzia să apară nici furnizorii de „scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi ştampila conducerii instituţiei care organizează evenimentele” – un alt act justificativ, obligatoriu în cazul în care „motivul întemeiat” invocat de solicitant este participarea la programe în domeniul economic, cultural, sportiv, mass-media etc.
Lista de documente necesare pentru obţinerea de către cetăţenii RM a mult râvnitului permis de mic trafic, făcută publică abia sâmbătă de către Ambasada României, a fost, se pare, o „surpriză” nu doar pentru solicitanţi, dar şi pentru autorităţile de la Chişinău. Deşi felul cum a început implementarea Acordului de mic trafic de frontieră dintre RM şi România a generat dezamăgire şi nemulţumiri printre cetăţeni, care reclamă condiţii prea dure pentru obţinerea permisului şi lipsa informării din timp asupra acestora, la nivel oficial, nici Guvernul, nici Externele de la Chişinău nu au reacţionat. Totuşi, solicitat de TIMPUL, premierul Vlad Filat a declarat elocvent de scurt: „Modalitatea actuală de implementare a Acordului este defectuoasă. Noi ne dorim ca cetăţenii să poată circula liber şi fără impedimente şi, desigur, vom interveni şi vom încerca să identificăm soluţii”.
Neoficial, surse din cadrul Ministerului de Externe ne-au spus că lista de acte justificative este o „iniţiativă unilaterală a Bucureştiului, care n-a fost coordonată cu Chişinăul”. „La momentul negocierii acestui document între echipa noastră şi cea română n-a fost vorba de niciun soi de listă de documente doveditoare. Practic, s-a negociat tot acordul, s-a stabilit cine şi în ce temei are dreptul să obţină permisul, care sunt motivele întemeiate… Toate astea se conţin în Acord şi în anexe. S-a considerat că asta este suficient, nu era nicio lipsă de claritate”, au mai spus sursele citate. Apropo, detaliile tehnice privind implementarea Acordului au fost puse la punct în cadrul unei runde de consultări moldo-române care a avut loc săptămâna trecută la Chişinău, însă despre existenţa acestei liste de documente nici nu s-a pomenit, potrivit surselor noastre. Mâine, un grup de lucru de la MAEIE pleacă deja la Bucureşti. Nu ştim dacă subiectul va figura pe agenda discuţiilor.
Şi experţii independenţi s-au arătat surprinşi de condiţiile cerute de partea română solicitanţilor de permise. Analistul politic Vlad Lupan crede că apariţia peste noapte a unui număr excesiv de condiţii reduce mult din însuşi sensul existenţei unui astfel de acord. „Aceste acorduri au fost gândite pentru a stimula cooperarea transfrontalieră cu vecinii UE, iar în cazul România – RM el are şi menirea de a reface conexiunile culturale, economice, interumane limitate sau destrămate pe timpul guvernării comuniste şi odată cu introducerea regimului de vize de către România. Or, dacă mergem iar pe invitaţii, scrisori cu antet etc., nu facem decât să punem noi bariere şi să alimentăm neîncrederea şi dezamăgirile. Înţelegem că UE stabileşte anumite reguli şi că regimul de mic trafic de frontieră trebuie să fie euro-conform, dar condiţiile trebuie gândite bine, ca să nu devină nepermisive”, susţine Vlad Lupan, care sugerează guvernelor din ambele ţări să revină la acest subiect.
Am solicitat ieri, prin email, un comentariu şi Ministerului Afacerilor Externe al României. Până la închiderea ediţiei, însă, nu am primit un răspuns.
