De Andrei Brezianu
Chiar daca s-au scurs saptezeci de ani de la eveniment, chiar daca unora li se poate parea preferabil sa nu privim inapoi decat in maniera conformista, 23 august 1939 ramane o data memorabila prin conotatiile ei de actualitate. Cele doua mari puteri ale timpului –Reichul nazist si Rusia Sovietica — incheiau in acea zi alianta a doua totalitarisme covarsitor de puternice (si pe atunci fratesti), semnand un pact intrat in istorie ca prolog al tuturor ororilor ce aveau sa fie dezlantuite, curand dupa aceea, odata cu invazia Poloniei din doua parti si toate faradelegile ce au marcat preambulul sangeros al celui de-al doilea Razboi Mondial.
Recenta intiativa a Parlamentului European de a declara ziua de 23 august drept “Zi de comemorare a victimelor stalinismului si nazismului” este desigur un gest binevenit, chiar daca simbolic. Realitatea zilei de 23 august 1939 ca istorie activa, subsista insa pe harta Europei in cel putin doua infatisari adeseori trecute cu vederea.
Este vorba, in primul rand de harta Poloniei, ale carei frontiere reflecta in mare –catre Rasarit – vechea intelegere de acum saptezeci de ani dintre Stalin si Hitler.
Este vorba, in al doilea rand, de conturul Republicii Moldova, fosta Republica Socialista Sovietica Moldoveneasca, decupata de Stalin din pamantul provinciei istorice a Basarabiei, teritoriu care –dupa prabusirea Uniunii Sovietice nu a revenit insa la “statu quo ante” –precum statele baltice, parte si ele din acelasi targ ipocrit intre dictatorii de odinioara…Moldova de azi dintre Prut si Nistru continua astfel –printr-o ciudata, dar nu totalmente inexplicabila intorsatura– sa reprezinte ultima ramasita de sine statatoare pe harta vechiului continent a pactului scelerat incheiat la 23 august 1939 de Reichul hitlerist cu Kremlinul.
In contextul Pactului Ribbentrop-Molotov de acum saptezeci de ani, pe planul realitatilor legate de comemorarea, azi, a victimelor celor doua totalitarisme evocate de recenta rezolutie a Parlamentului European, sar in ochi cu puterea evidentei –nu ca retorica ci ca fapte de istorie dureros traita–, nenumaratele sute de mii de victime ale dezlantuirii paganismului bolsevic pe pamanturile dintre Prut si Nistru, deportarile in masa, executiile sumare, profanarea bisericilor, pangarirea simbolurilor de traditie ale oamenilor si ale locului, toate izbucnite la momentul traducerii in practica, incepand din iunie 1940, a prevederilor din documentul incheiat la Moscova in ziua de 23 august 1939.
Pentru Moldova dintre Prut si Nistru, 23 august 1939 ramane asadar, intr-o seama de privinte, data unei pietre de hotar care a mutat hotare: data unei cumpene pe care istoria asteapta inca sa o indrepte. Strigator la cer, ultimul martor pe harta Europei a Pactului Ribbentrop-Molotov, Republica Moldova are azi –ca in fiece an de 23 august– un prilej aparte de reculegere si de reflectie.
——
Andrei Brezinau: Născut în 1934, educat la Bucureşti, Andrei Brezianu este un prestigios eseist, traducător şi prozator. În 1985 se stabileşte în SUA; între 1991 şi 2001 este şef al Serviciului român la „Vocea Americii”. Doctor în litere, profesor la Universitatea Catolică Americană din Washington. În 2000 este autorul primei ediţii a Historical Dictionary of the Republic of Moldova, iar în 2007 scrie a doua ediţie a acestei cărţii enciclopedice (cu Vlad Spânu)
