Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu explică ce se va întâmpla dacă judecătorii Curții Constituționale nu vor demisiona benevol

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu insistă ca judecătorii Curții Constituționale să-și dea demisia, declarând că „acolo trebuie să ajungă oameni care chiar respectă Constituția și care ascultă doar de ceea ce e scris în Constituție și de nimeni altcineva”.

Întrebată miercuri la postul public de televiziune Moldova 1 ce se va întâmpla dacă magistrații nu-și vor prezenta demisia, Maia Sandu a declarat că se va proceda așa cum se face și în unele țări unde corupția este un fenomen larg răspândit în rândul judecătorilor – se va face o evaluare externă a tuturor judecătorilor.

PE LUNG

Astfel, Maia Sandu a spus că ceea ce a făcut Curtea Constituțională, prin deciziile din 7-9 iunie, a fost o tentativă de lovitură de stat. „Cred că trebuie să învățăm din această lecție, trebuie să-i sancționăm pe cei care se fac vinovați și după aceasta trebuie să avem un proces transparent de selectare a membrilor CC”, a spus ea.

Maia Sandu a explicat că în cazul în care membrii Curții nu vor demisiona, va
fi o evaluare externă a tuturor judecătorilor.

„ Așa cum se face și în unele țări, de exemplu, în Albania și există acordul Comisiei de la Veneția. Pentru cazuri în care corupția este un fenomen foarte larg răspândit în rândul judecătorilor se permite o evaluare externă. Vin experți internaționali și locali, se ia dosarul fiecărui judecător și se analizează deciziile pe care le-a luat în ultimii ani, se vede care decizii au fost conforme legii sau neconforme legii. Se mai  citește și presa de investigație, se mai verifică rapoarte ANI să se vadă câte case și proprietăți are judecătorul și se uită dacă ele pot fi justificate prin banii obținuți legal. Dacă nu, atunci cei care nu pot să răspundă, pleacă din sistem. Asta e metoda contemporană de curățare a sistemului”, a spus Maia Sandu.

Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. Potrivit legislației în vigoare, magistrații CC sunt inamovibili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe

Politică

Dacă duminica ar avea loc alegeri / Un sondaj ne spune cine ar ajunge în parlament și cine ar fi președinte

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei partide – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Democrat (PDM). Cel puțin aceasta arată un sondaj realizat și prezentat astăzi de compania de consultanță Intellect Group.

Cercetarea a mai arătat că dacă duminica următoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, atunci lupta se va între reprezentantul PSRM și cel al PAS

Sondajul a fost realizat de Intellect Group, în comun cu asociația Spero. Reprezentanții companiei au declarat că și-au asumat toate cheltuielile pentru realizarea chestionarului. De asemenea, ei au menționat că sondajul a inclus 20 de întrebări, dintre care presei au fost prezentate doar 10. Celelalte întrebări, compania le va folosi pentru consultanță în campania electorală. De notat că Intellect Group a realizat un sondaj și înaintea alegerilor generale locale din Chișinău, din octombrie 2019, unde l-a arătat favorit la funcția de primar general pe Ion Ceban, actualul edil al capitalei.

PE LUNG

Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare pentru PSRM ar fi votat – 31% dintre cetățeni,pentru  PAS – 21,3%, pentru PDM – 8,2 %. Partidul ȘOR ar fi acumulat  3,7%, PPDA – 3.1%, Partidul Nostru – 2,7%. 9,3% din cei chestionați au răspuns că nu ar vota, iar 14,3% nu au răspuns sau nu au vrut să răspundă la întrebare.

Dacă se ia în calcul voturile celor deciși, atunci rezultatele ar arăta în felul următor:  PSRM 40,6%, PAS -27,9% și PDM – 10,7%.

În același timp, sondajul relevă că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, cel mai probabil în turul II ar fi acces reprezenții PSRM și PAS. Astfel, 35,4% din respondenți au declarat că ar vota pentru reprezentantul PSRM, pentru candidatul PAS – 24,3%, iar pentru cel al PDM – 4,7%.

Despre alegerile parlamentare în circumscripția Hâncești care chiar vor avea loc pe 15 martie au știut doar o treime din respondenți.

Încrederea în politicieni

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea votanților sunt Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Maia Sandu, arată cercetarea. În procente, rezultatele sunt distribuite după cum urmează: Igor Dodon – 38,4%, Zinaida Greceanîi – 26,4%, Maia Sandu – 23,1% și Ion Ceban – 15,1%.

Rezultatele s-au schimbat atunci când respondenții au fost întrebați cine dintre politicieni chiar ar putea să le îmbunătățească viața. Ceban a dispărut din top, iar Greceanîii a căzut pe ultimul loc din top. Rezultatele au arătat în felul următor: Igor Dodon 32,4%, Maia Sandu – 22,6%, Pavel Filip – 6,9%, Ilan Șor – 3,5%, iar Andrei Năstase – 3,3,%. Alte 25 la sută au preferat să nu răspundă sau nu au știut. 

În același timp, respondenții consideră că socialiștii, democrații și membrii ȘOR sunt mai activi în localitățile țării decât ceilalți. Din cei chestionați au răspuns că PSRM – 86%, PDM – 66%, Partidul ȘOR – 46%, PAS – 27 %, Platforma – 22 %, iar Partidul Nostru – 12%.

Veșnica-ntrebare. Încotro? 

Potrivit cercetării, adepții aderării la UE și cei la Uniunea Euroasiatică sunt aproximativ la același nivel. Cei mai mulți dintre cetățeni își doresc „relații bune cu toți”.

Astfel, pentru stat în componența UE – au optat 19,6%, pentru stat în Uniunea Euroasiatică au optat 19,4 %. Pentru stat independent, neutru au optat 21,4%, iar pentru relații bune cu toți 35,9. Pentru stat în componența României au pledat doar 3,7%. 

În același timp, la nivel local, cele trei mari probleme depistate de oameni sunt economice: minimul de existență și prețurile -21.1%, veniturile mici 19,3% șomajul 12,2 %, medicina – 11,3 %, pensiile 10,2%.

 Cine a avut de pierdut în urma coaliției PSRM – Blocul ACUM?

La această întrebare, oamenii au spus că cei mai mari perdanți în această ecuație sunt cei de la Platforma DA și Blocul ACUM în general. Mai exact, iată cum arată opiniile respondenților: doar PSRM – 7,5 %, doar PAS – 11, 7%, doar Platforma DA – 23,5 %, Blocul ACUM – 15,5%. PSRM și ACUM 10,2 %. Toți au pierdut 19,2%

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eșantion de 1134 de persoane. Marja de eroare 3%. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle18 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate2 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică2 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment2 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie3 zile în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social3 zile în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031