Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu a discutat cu Dacian Cioloș despre relansarea cooperării cu Parlamentul European

Publicat

pe

PE SCURT

Perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale, precum şi refacerea încrederii cetățenilor Republicii Moldova și a partenerilor de dezvoltare în instituțiile statului au fost discutate la întrevederea delegației Republicii Moldova condusă de prim-ministra Maia Sandu cu delegația României din cadrul grupului Renew Europe în Parlamentul European, condusă de Dacian Cioloș.

Întâlnirea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a prim-ministrei și ministrului de Externe, Nicu Popescu, la Bruxelles. Oficialii au subliniat importanţa intensificării relaţiilor de parteneriat cu Uniunea Europeană, implementarea Acordului de Asociere fiind o prioritate absolută a Guvernului Republicii Moldova.

PE LUNG

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Maia Sandu a mulțumit partenerilor români pentru sprijinul necondiționat acordat cetățenilor țării noastre în toți acești ani și a precizat că în Republica Moldova a fost instaurată democrația.

„Simțim o mare deschidere din partea Uniunii Europene și vă mulțumim pentru ajutorul constant. În țara noastră se respiră atfel și nu doar pentru noi, cei care am fost în opoziție, ci și pentru reprezentanții societății civile, ai presei, pentru toți cetățenii”, a declarat Maia Sandu.

În cadrul întrevederii, şefa Executivului a exprimat aprecierea pentru susţinerea acordată de domnul Dacian Cioloș ţării noastre în calitatea sa de Comisar, dar şi ca lider politic român, subliniind că Guvernul Republicii Moldova are un angajament ferm în implementarea unei agende europene.

„Prioritățile-cheie ale Guvernului sunt curățarea instituțiilor de stat, combaterea corupției, promovarea unor profesioniști integri în instituțiile statului, stimularea creșterii economice, reforma Procuraturii Generale, reforma justiției, asigurarea independenței mass-mediei și a respectării drepturilor omului”, a punctat Maia Sandu.

Membrii delegației României din cadrul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Tudorache, Ramona Strugariu, Nicolae Ștefănuță, Vlad-Marius Botoș, au îndemnat noul Guvern de la Chișinău să-și păstreze curajul în continuare, indiferent de obstacole și presiuni, să continue procesul de curațare a instituțiilor statului și să garanteze organizarea unor alegeri libere și corecte în toamnă. Delegația Republicii Moldova a fost asigurată de tot sprijinul necesar pentru implementarea reformelor de modernizare și democratizare a țării.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Cultură

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

Publicat

pe

PE SCURT

S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori, atitudinea față de evoluțiile politice „fulgerătoare și primejdioase” care se-ntâmplă în ultimul timp în Republica Moldova.

Autorii au adus în discuție, subtil prin poezii, armata rusă, alianța politică de astă-vară dintre blocul ACUM și PSRM, căderea Guvernului Sandu, „limba moldovenească” și altele.

PE LUNG

Ieri seara, 27 noiembrie, a avut loc evenimentul „Poezie Politică”. Gazda serii, poeta Irina Nechit, a menționat că evenimentul este o reacție a societății la evoluțiile politice „fulgerătoare și primejdioase” din Republica Moldova.

Moni Stănilă a ținut să vorbească „armata rusă care nu va pleca nici din Moldova, nici din Ucraina și niciodată”. Fragment din poezia scrisă recent de Moni Stănilă:

Roșu

Cuvântul cheie al serii a fost „roșu”. Poetul Arcadie Suceveanu a vorbit despre cum poeții au trebuit să se implice cu poezia în realitate. „Nu poți să stai deoparte atunci când se întâmplă ceva în casa ta, în comunitatea ta”.

Suceveanu a amintit de poezia „Noua Danemarcă”. „Nu, Noua Danemarcă e mai Danemarcă decât vechea Danemarcă, vizând realitățile de astăzi, degradante, urâte, terifiante, teribile, triste. Este o poezie care exprimă starea socială în care a ajuns acest fragment de pământ și popor, starea istorică a noastră”.

De asemenea, poetul a ținut să citească poezia „Mărul îndrăgostit de vierme”. „Este firesc ca viermele să se îndrăgostească de măr. Dar este o anomalie, este terifiant, infernal, este contrar oricărei logici normale ca mărul să se îndrăgostească de vierme. Și asta se întâmplă cu noi. Noi astăzi trăim anume aceste stări sociale, politice, istorice.

Mărul îndrăgostit de vierme

În mărul roșu doarme viermele alb.
În mărul alb doarme viermele roșu.
Încă de la naștere viermele alb s-a îndrăgostit de mărul roșu,
Fapt ce mi se pare aproape normal.

La fel și viermele roșu, încă din prima zi, s-a îndrăgostit, numaidecât, de mărul alb,
Ceea ce, de asemenea, mi se pare cât se pare de firesc.

Farmecul inedit al acestei duci povești de sfârșit de mileniu este că
Într-o zi mărul roșu se pomeni și el îndrăgostit de viermele alb
După cum mărul alb se văzu îndrăgostit de și el de viermele roșu.

Întâmplare ce ne face să ne gândim la armonia contrariilor în natură.
Concordia Discors.

Poetul Vitalie Șega a citit două poezii, care-i vizează, direct, pe politicienii din Republica Moldova: Andrei Năstase, Ion Ceban, Igor Dodon, Maia Sandu. Citiți două fragmente din două poezii semnate de Vitalie Șega.

Seara a adunat câteva zeci de spectatori, tot cu poeți. Scaunele scârțiau atunci când răsfoiau poeziile în cărți și carnete sau când se ridicau pentru a recita poezii.

În contextul ultimelor știri legate de „limba moldovenească”, Emilian Galaicu-Păun, a citit următorul amendament:

Amendament la Articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova:

Cum ai/ liiiinge/ de bună/ voie la/ – 20 C/ şinele/ de cale/ ferată/ în urma/ trenului/ care ţi-a/ deportat/ neamu-n/ Siberia,/ iată ce/ vrea să/ spună/ a vorbi/ limba/ moldovenească!

A mai citit o scurtă poezie de Rolf Bossert:

Mică publicitate

Caut câine cu două boturi
Să poată și lătra când mușcă.

„Bilingvismul armonios” și „câinele cu două boturi” au animat seara. Totuși, poeții au declarat că realitatea nu s-a schimbat în ultimii 30 de ani.

Citește mai departe

Politică

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la al doilea guvern. Totuși, mai multe instituții publice cheie au în continuare șefi numiți de Partidul Democrat. Astfel, cel puțin nouă instituții publice cum ar fi ANRE, ANRCETI, ASD, BNM, Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței au în frunte șefi numiți pe timpul guvernării democraților.

Această constatare infirmă pretinsa epurare de cadre invocată de PDM în adresa fostului Guvern Maia Sandu, deși fosta prim-ministră a recunoscut anterior că nu a putut să curețe instituțiile publice de persoanele afiliate politic, pentru că a trebuit să respecte legea. Experți politici spun că numirea și demiterea șefilor de la aceste instituții nu ar trebui să aibă nimic cu procesul politic. Problema este că în fruntea acestor instituții au venit persoane pe criterii politice, pe vremea guvernării PDM. Mai mult, nu este exclus ca în viitor și PSRM să vrea să aibă persoane obediente politc în aceste funcții.

PE LUNG

Câte instituții sunt conduse de persoane numite pe timpul guvernării democrate

Curtea de Conturi

Marian Lupu, fostul lider al Partidului Democrat, a fost numit pe 7 februarie 2019 de Parlament în funcția de președinte al Curții de Conturi. El a fost singurul candidat care a s-a înscris în concurs  pentru această funcție, devenită vacantă peste noapte ca urmare a plecării la ANRE a lui Veaceslav Untilă.  A fost numit pentru un mandat de 5 ani. Tot aici, în decembrie 2018, a fost numit fostul director al Centrului Național Atincorupție, Viorel Chetraru, în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

ANRE

Parlamentul a numit în februarie 2019, pentru un mandat de șase ani. patru directori ai Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Este vorba despre: Veaceslav Untila, care a fost numit director general, foștii deputați Ștefan Creangă și Eugen Carpov, și Octavian Calmîc, fost consilier al premierului Filip și fost ministru al Economiei.

Consiliul Concurenței

Deputatul PD, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Marcel Răducan a fost numit de Parlament în noiembrie 2018 în funcția de șef al Consiliului Concurenței. pentru un termen de cinci ani.

AIPA

În luna mai 2019 Vadim Curmei a fost promovat de ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) condus de democratul Nicolae Ciubuc în funcția de director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

ASD

Gheorghe Curmei a fost numit în luna mai 2018 șef la Administrația de Stat a Drumurilor (ASD). După ce contractul său de muncă pe patru ani expirase la 14 februarie 2018. El a obținut un nou contract de doi ani în această funcție, fără ca Ministerul Economiei și Infrastructurii – căruia i se subordonează ASD – să organizeze un concurs.

Fisc

Serghei Pușcuța a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, începând cu 22 februarie 2016, în baza unui ordin semnat de ministrului Finanţelor, de atunci, Octavian Armaşu. La 15 noiembrie  a fost învestit în funcția de ministru al Finanțelor.

ANRCETI

Octavian Rău a fost numit în funcția de director al ANRCETI, pe un termen de patru ani, prin Hotărârea Guvernului Guvernului Filip la 13 iulie 2018.

BNM

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a fost ales în funcția de Guvernator al BNM, de Parlament în noiembrie 2018.

CNFP

Parlamentul Republicii Moldova l-a numit la 13 aprilie 2017 pe Valeriu Chițan în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al CNPF pentru un mandat de 5 ani.

Consiliul Audivizualului 

Dragoș Vicol este membru CCA din aprilie 2015, dar în 207 a devenit președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Ce a declarat fosta prim-ministră Maia Sandu

Puțin după învestirea Guvernului Sandu, fostul premier Pavel Filip a declarat că guvernarea „dă afară din funcții oameni profesioniști și se conduce numai după un singur criteriu: loialitatea”.

„Regret că pentru actuala guvernare unicul criteriu de numire în funcție este loialitatea față de ea și nu profesionalismul. Cum am mai spus, sub umbrela depolitizării se fac de fapt epurări de cadre. Mă tem că instalarea unor persoane neprofesioniste în funcții va duce la degradarea sistemului și la stoparea reformelor începute.”, a declarat atunci Pavel Filip.

Pe de altă parte, Maia Sandu declara că și-ar fi vrut ca șefii numiți pe criterii politice de la principalele instituții publice să fie demiși, dar că pentru demiterea acestora trebuia respectată legislația. „Trebuiau să fie documentate încălcările sau lipsa eficienței instituției ca să poți să opereze anumite schimbări”, spunea ea, reamintind totodată cazul când unul dintre foștii directori ANRE și-a contestat demisia și a fost repus în funcție. Potrivit ei, trebuiau respectate procedurile, iar în unele cazuri ar fi trebuit de mers pe modificarea legii ca să fie operate aceste demiteri.

„Am încercat să fim foarte corecți și dacă nu am fi respectat legea sau am fi modificat legea ca să efectuăm curățarea instituțiilor, apăreau întrebări. Organizațiile neguvernamentale și partnerii de peste hotare ne-au declarat că nu puteți face un precedent și să schimbați legea pentru a schimba aceste persoane. Ni s-a spus: căutați și găsiți soluția nu în lege, ci pe alte căi. Dar în unele legi nici nu era menționat în ce condiții se poate de demisionat”, a declarat Maia Sandu după demisia Guvernului.

Ce declară experții

Expertul politic Ion Tăbîrță a precizat din start că nu este normal ca șefii instituțiilor publice să fie schimbați în funcție de partidul care se află la guvernare. Aceasta pentru că numirea și demisia conducerii acestor instituții nu ar trebui să aibă nimic cu procesul politic. Șefii de aici de fapt nu ar trebui să vină pe filiera politică și nici nu ar trebui să fie numiți pe criterii politice.

„Problema noastră este că în fruntea acestor instituții au venit persoane oricum pe criterii politice, pe vremea guvernării PDM și știm foarte bine cum funcționau atunci instituțiile statului și nu în zadar am fost numit atunci „stat captiv””, a menționat expertul.

Pentru schimbarea șefilor de la instituțiile publice, Guvernul Maia Sandu trebuia să aibă temei legal. Iar în opinia expertului o oportunitate în acest sens ar fi fost „Declarația statului captiv”, adoptată de Parlament, care așa și nu a fost folosită ca un instrument de curățare a instituțiilor de elementele politice.

Întrebat dacă sunt șanse ca actualii șefi de la instituțiile respective să-și păstreze funcțiile, Ion Tăbîrță a recunoscut că îi vine greu să creadă că actuala guvernare ar vrea să aibă cu adevărat persoane integre, dar neapărat obiedente politic. Dar nu exclus că pentru o parte din aceste persoane PDM să fi negociat cu PSRM atunci când a susținut noul guvern, a mai spus el.

Citește mai departe

Politică

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

Publicat

pe

PE SCURT

După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând o postare pe Facebook, în care dă vina pe fostul guvern că nu ar fi reușit să facă nimic, că ar fi compromis vectorul european, iar PDM ar fi „unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE”.

Totuși, prin simple căutări pe Google sau consultând specialiști, statistica Biroului Național de Statistică, raportul Ministerului de Finanțe sau raportul Guvernului Sandu, putem înțelege că ceea ce a scris politicianul sunt informații trunchiate.

PE LUNG

În Chișinău s-au produs evenimente politice prea importante ca să-mi permit să păstrez pauza în declarații, așa cum am…

Geplaatst door Vlad Plahotniuc op Zondag 17 november 2019

Apocalipsa vectorului european, în viziunea lui Plahotniuc

1. Dodon va impune jocul său personal, va aduce Moscova stăpână peste politica moldovenească și… să reorienteze vectorul geopolitic al țării dinspre Occident spre Rusia.

2. După căderea Guvernului Sandu, Moldova nu mai are nici o șansă să urmeze, ca altădată, un traseu euro-atlantic de dezvoltare, orientarea fermă pro-europeană din ultimii ani este în prezent grav compromisă… Republica Moldova și-a pierdut, într-un timp record, profilul geopolitic pro-european.

3. Astăzi, deputații PDM reprezintă unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE și tot PDM este formațiunea care poate condiționa și asigura în perspectivă restabilirea vectorului euro-atlantic al Republicii Moldova.

Declarațiile de mai sus aparțin fostului lider PDM. Rezumându-le, Plahotniuc vrea să spună că:  Vectorul geopolitic al R. Moldova va fi reorientat spre Rusia și nu are nicio șansă să urmeze vectorul european, iar PDM este formațiunea care îl va salva.

Expertul Dionis Cenușă a anticipat declarațiile politicianului și a menționat, înainte ca Plahotniuc să scrie pe Facebook, că nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării”, a declarat Dionis Cenușă în materialul de opinie publicat pe IPN.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale.

Cenușă a mai menționat că Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte.

Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european”.

„Vânătoarea de vrăjitoare împotriva PDM”

Fostul lider al PDM a menționat că în ultimele luni ar fi avut loc represalii crunte împotriva Partidului Democrat, dosare penale intentate abuziv, într-o atmosferă de ură, hărțuire și vânătoare de vrăjitoare la care au fost supuși membrii PDM.

Declarația acestuia este bazată pe conferința de presă organizată recent de către secretarul general al PDM, Alexandru Jizdan, unde a acuzat fosta guvernare de presiuni în aproape toate organizațiile teritoriale ale PDM. Potrivit lui Jizdan, membrii și candidații PDM ar fi fost șantajați că dacă nu vor trece la partidele puterii, vor fi demiși din funcțiile pe care le dețin. Jizdan se referea, mai exact, la cazul directorului „Anenii Noi Gaz”, Veaceslav Bîstrițchi. Acestuia i s-ar fi cerut eliberarea din funcție, pentru că este unul din cei mai activi membri ai PDM. În două localități din Anenii Noi, candidaților democrați la funcția de primar li s-ar fi propus să se retragă din campania electorală, iar dacă nu o vor face, se vor pricopsi cu controale la magazinele pe care le dețin.

De asemenea, Vlad Plahotniuc se referă, indirect, și la decizia Procuraturii Generale de a deschide un dosar penal pentru uzurpare a puterii de stat pe numele fostei guvernări PDM, cu care nu este de acord.

Mai mult, deputatul PDM, Vladimir Cebotari, ex-ministru al Justiției Republicii Moldova, a rămas fără imunitate în luna septembrie a acestui an. Este acuzat în dosarul concesionării Aeroportului.

„Guvernarea PDM a majorat peste orice așteptări veniturile…”

Spre deosebire de ei, guvernul PDM, grație profesionismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorând peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an… – a declarat Vlad Plahotniuc.

De fapt, Guvernul Sandu a publicat rapoarte de activitate. De exemplu, în cel al Ministerului de Finanțe, se spune că ministerul de resort a rămas fără un număr mare de specialiști în direcțiile de politici, precum Reglementarea Achizițiilor Publice și Politici Salariale și Monitorizarea Angajaților în Sectorul Bugetar, aceste direcții fiind cele mai solicitate în contextul măsurilor populiste promovate de fosta conducere PDM.

Ministerul Finanțelor a descoperit o gaură bugetară de circa 4,5 miliarde lei în condiții de izolare financiară din partea Uniunii Europene și a partenerilor străini. Veniturile interne colectate de către Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, deși mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, erau semnificativ mai mici decât nivelul planificat în buget. În același timp, resursele creditate de precedenta guvernare erau neutilizate.

Astfel, fosta conducere a Ministerului Finanțelor planificase, la capitolul venituri pentru anul 2019, pe lângă acumulările din impozite și taxe, granturi din partea Uniunii Europene în valoare de circa 1 miliard 200 milioane lei. Ținând cont de suspendarea relațiilor cu FMI și cu partenerii europeni, aceste surse existau doar pe hârtie și nu puteau intra în buget.

Gaura financiară lăsată de fosta guvernare se datorează și noii legi a salarizării, document care a fost adoptat în grabă, înainte de alegeri, fără a dispune de un registru al angajaților bugetari și cu schimbări majore în Parlament care nu au ținut cont de arhitectura legii și pentru care nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Insuficiența de resurse financiare estimată la acel moment era de circa 1 miliard 250 milioane lei. Pentru a finanța deficitul bugetar, fosta guvernare planificase împrumuturi din partea FMI, UE și Băncii Mondiale în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. În condițiile în care finanțarea externă fusese blocată, probabil unica sursă sigură de finanțare erau împrumuturile interne de la bănci, cu costuri mult mai mari – se arată în raportul Ministerului de Finanțe.

Salarii mărite cu 50%?

„Am reușit să majorăm salariile în sectorul bugetar, dar și veniturile salariaților din sfera privată cu aproximativ 50%”, a scris Vlad Plahotniuc.

Conform datelor statistice ale BNS, vedem că salariile atât în sectorul real, cât și în cel real a fost majorat, anual. Cele aproximativ 50% menționate de politician sunt, de fapt,… 43,6%. Explicație: în trimestrul II al anului 2016, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 5 244,4 lei. În al doilea trimestru al anului 2019, salariul mediu pe economie în sectorul real era de 7 535 lei. Deci, de când a fost instalat guvernarea PDM și până în ultimele luni de viață a acesteia, salariul mediu pe economie în sectorul real a crescut cu 2 290,6 lei, adică cu 43,6%.

Mai facem un exercițiu pentru comparație. În 2015, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 4 692 lei. În 2012 acesta era de 3 461 lei. Deci, din 2012 până în 2015, acesta a crescut cu 1 231 de lei, adică cu 35,5%.

„În Moldova nu s-a calculat deocamdată salariul de trai. La moment, operăm cu alte concepte precum salariu minim, salariu mediu sau pragul de sărăcie. Pe lângă faptul că salariul de trai calculează costurile vieții, acesta este și un drept garantat inclusiv de Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar și de Constituția țării noastre în care se menționează că cetățenii au dreptul la un trai decent. Salariul minim de existență însă nu acoperă cheltuielile unui trai decent.”

170 de mii de locuri de muncă în 3 ani?

„Aceasta a permis ca în perioada guvernării noastre să atragem investiții și să creăm 170 de mii de locuri noi de muncă…”, a scris politicianul pe Facebook. 

Această cifră se regăsește și în raportul de activitate pentru trei ani al Guvernului Filip prezentat în ianuarie 2019. Atunci, blocul ACUM s-a sesizat și a declarat că guvernanții, de fapt, au tăcut despre lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă. „Potrivit ultimelor date disponibile de la BNS în anii 2016 și 2017, au fost create cumulativ 107,7 mii noi locuri de muncă. Ceea despre ce guvernanții preferă să tacă mâlc este că în aceeași perioadă în economie au fost lichidate 113,8 mii locuri de muncă. Ce avem în rezultat? După doi ani ai Guvernului Filip, numărul locurilor de muncă din economie s-a redus cu peste 6 mii”, se arată într-o declarație a blocului „ACUM”.

„Datele Biroului Național de Statistică denotă clar că, în timp ce rata de creare de noi întreprinderi în Republica Moldova în anul 2017 a fost de 16,3%, rata de desființare a acestora a fost de 22,2%, adică, excact ca în cazul locurilor de muncă, numărul întreprinderilor lichidate depășește numărul afacerilor noi create sau și mai simplu de înțeles – în anul 2017, în medie la fiecare 100 de întreprinderi noi create alte 136 de întreprinderi existente și-au încetat existența”, scrie în declarația făcută de blocul ACUM.

Nu a fost înfăptuit nimic constructiv…

„Dar au venit așa-numiții revoluționari de dreapta și de stânga, și toate aceste proiecte au fost date peste cap, au fost închise, însă în locul lor nu a fost înfăptuit nimic constructiv, nimic”, a adăugat Vlad Plahotniuc la declarațiile făcute mai sus.

La 100 de zile de guvernare, Maia Sandu a publicat un raport de activitate. Dacă ne uităm peste el, putem vedea, printre altele, că:

  • Guvernul urma să aloce 170 de mii de lei autorităților publice locale de nivelul doi în vederea susținerii programelor raionale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local.
  • De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75 la sută din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale. În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%.
  • S-a deschis la Cahul proiectul-pilot SMURD-SUD, ceea ce a dus la reducerea perioadei de intervenție la chemarea urgenței și va oferi acces la servicii moderne de intervenție locuitorilor din sudul țării.
  • Cele 2 autospeciale de model TOMA, donate de Turcia, pentru a dispersa mulțimea în timpul protestelor, au fost transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – să fie folosite la salvarea vieților omenești și la intervențiile salvatorilor și pompierilor în situații excepționale.
  • Au fost mărite plățile pentru munca de noapte a personalului medical și non-medical încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Plățile au crescut de câteva ori în comparație cu cele existente și se vor efectua în mărime fixă ajungând până la 1000 de lei brut pentru o tură, conform specialității și unității în care activează angajatul.
  • Au fost făcute modificările legislative pentru majorarea de circa 3 ori a indemnizațiilor pentru absolvenții-medici (120 mii lei) și pentru cadrele cu studii medicale medii (96 mii lei) care merg să lucreze în sate și orașe mici.
  • A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel constituind din 1 iulie 2019 7911 lei.
  • Calea Ferată din Moldova. Fostul guvern a identificat mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de cel puțin 500 milioane lei anual. A fost numit un nou vicedirector interimar.

Despre „înfăptuirea a nimic constructiv” a vorbit fosta Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini. Aceasta s-a întâlnit cu Maia Sandu la începutul lunii octombrie. „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică2 ore în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

Social21 de ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

EcologieO zi în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

EconomieO zi în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

Social2 zile în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

Divertisment2 zile în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

Cultură2 zile în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Advertisement

Politică

Justiție6 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică7 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031