PE SCURT
Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova, nu-i așa? Ne place să ne lăudăm cu „cernoziomurile roditoare” care ocupă 70 la sută din suprafața țării. Dar realitatea e departe de ce ne închipuim.
Cum poate fi salvat pământul nostru?
PE LUNG
Acum vreo 50-100 de ani, când am schimbat plugul și îngrășămintele naturale pe tehnică grea și pesticide, ne-a scăpat un lucru – acestea nu fac deloc bine solului. Așa am ajuns, în 2020, să avem:
800.000 ha de terenuri agricole degradate
100.000 ha puternic erodate
0 legi ale solului
Exploatarea nechibzuită a pământului, utilizarea necontrolată a substanțelor chimice, exploatarea agricolă și forestieră fără protecție antierozională etc., poluează terenurile și le seacă de mineralele necesare.
Străbunii foloseau plugul și calul ca să lucreze pământul, călcând prin el cu picioarele goale. Apoi, au pironit caii ca să pască pe câmp și au trecut la tehnica mai grea, la tractoarele care le-au ușurat munca. Nu s-a lăsat mult așteptată și perioada colectivizării, când oamenii nu mai erau proprietarii propriilor terenuri. Totul se făcea pentru strângerea recoltelor cât mai mari.
Liderii sovietici s-au gândit să transforme Moldova într-o fabrică de produse agricole. Au început experimentele și folosirea pesticidelor în proporții uriașe. La fiecare hectar se folosea 5,2 kg de pesticide în substanţă activă. Erau atât de toxice, încât la marginile câmpiilor, unde stăteau încărcătoarele pentru stropitoare, nu a mai crescut nici măcar un fir de iarbă timp de zeci de ani.
Astăzi, situația este critică. Moldova.org a scris un reportaj detaliat despre această problemă: STARE DE URGENȚĂ PENTRU SOL. Cernoziomul roditor, un mit de 100 de ani.
În reportaj vei citi despre această situație, cum s-a ajuns la ea, de ce „ciornoziomul roditor” nu mai este atât de roditor. Mai mult, veți citi despre ce putem face și cum putem să-l salvăm.