Connect with us
"
"

Ecologie

Mai este cernoziomul nostru roditor?

Publicat

pe

PE SCURT

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova, nu-i așa? Ne place să ne lăudăm cu „cernoziomurile roditoare” care ocupă 70 la sută din suprafața țării. Dar realitatea e departe de ce ne închipuim.

Cum poate fi salvat pământul nostru?

PE LUNG

Acum vreo 50-100 de ani, când am schimbat plugul și îngrășămintele naturale pe tehnică grea și pesticide, ne-a scăpat un lucru – acestea nu fac deloc bine solului. Așa am ajuns, în 2020, să avem:

800.000 ha de terenuri agricole degradate

100.000 ha puternic erodate

0 legi ale solului

Exploatarea nechibzuită a pământului, utilizarea necontrolată a substanțelor chimice, exploatarea agricolă și forestieră fără protecție antierozională etc., poluează terenurile și le seacă de mineralele necesare.

Străbunii foloseau plugul și calul ca să lucreze pământul, călcând prin el cu picioarele goale. Apoi, au pironit caii ca să pască pe câmp și au trecut la tehnica mai grea, la tractoarele care le-au ușurat munca. Nu s-a lăsat mult așteptată și perioada colectivizării, când oamenii nu mai erau proprietarii propriilor terenuri. Totul se făcea pentru strângerea recoltelor cât mai mari.

Liderii sovietici s-au gândit să transforme Moldova într-o fabrică de produse agricole. Au început experimentele și folosirea pesticidelor în proporții uriașe. La fiecare hectar se folosea 5,2 kg de pesticide în substanţă activă. Erau atât de toxice, încât la marginile câmpiilor, unde stăteau încărcătoarele pentru stropitoare, nu a mai crescut nici măcar un fir de iarbă timp de zeci de ani.

Astăzi, situația este critică. Moldova.org a scris un reportaj detaliat despre această problemă: STARE DE URGENȚĂ PENTRU SOL. Cernoziomul roditor, un mit de 100 de ani. 

În reportaj vei citi despre această situație, cum s-a ajuns la ea, de ce „ciornoziomul roditor” nu mai este atât de roditor. Mai mult, veți citi despre ce putem face și cum putem să-l salvăm.

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Ecologie

Măsuri „verzi” pentru ieșirea din criză. Ce fac marile orașe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.

Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul. 

PE LUNG

C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.

La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.

Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”

Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.  

În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.

În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.

Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber. 

Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.

Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor. 

Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea. 

Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”

Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”

În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului. 

Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei 

  • Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri. 
  • Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
  • Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
  • Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
  • Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
  • Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
  • Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.

Citește mai departe

Ecologie

Chișinău / Autoritățile vor să interzică bătutul covoarelor în curți. Ce interdicții mai sunt

Publicat

pe

PE LUNG

Bătutul covoarelor în spațiile aferente blocurilor de locuit, precum și în alte locuri publice din capitală, ar pute fi interzis. Autoritățile municipale au propus spre consultări publice Regulamentul privind salubrizarea și asigurarea curățeniei în orașul Chișinău.

Mai mult, bătătoarele de covoare și sârmele de rufe ar putea fi evacuate. De asemenea, vor să interzică amplasarea şi utilizarea grătarelor de picnic, spălarea rufelor şi a covoarelor, precum şi uscarea lor pe domeniul public şi privat al municipiului.

PE SCURT

Prin acest regulament, autoritățile municipale vor să interzică distrugerea zonelor verzi din cartiere, pentru amenajarea de grădini de legume şi zarzavaturi.

În cazul în care te-ai parcat pe o zonă verde, ai putea fi sancționat, întrucât distrugerea de zone verzi sau degradarea zonelor verzi prin rupere, călcare, tăiere va fi interzisă prin regulamentul menționat mai sus.

De asemenea, va fi interzisă „circulaţia cu patine cu rotile, biciclete, motociclete sau vehicule în parcuri şi în zonele verzi, semnalizate ca atare”.

Dacă ai o capră și ai lăsat-o să pască în centrul orașului, așa cum s-a întâmplat la mijlocul lunii februarie în Ialoveni, ai putea fi sancționat.

Enlarge

86603413_10219145957673022_8891116704025804800_n
Sursa foto: Facebook/ Veaceslav Aftene / Ialoveni - orașul soarelui

Pentru că… va fi interzis păşunatul în parcuri, zone verzi şi în alte locuri unde nu este permisă creşterea animalelor.

Este interzisă tăierea ori scoaterea din rădăcini, fără autorizație a arborilor, puieţilor de arbori sau arbuștilor. Dacă va mai avea loc vreo „urgie albă”, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii aprilie 2017, doborând copacii, să știți că va fi interzis să-ți iei niște copaci rupți acasă. „Este interzisă însuşirea de arbori doborâţi de fenomene naturale, sau de arbori, puieţi ori lăstari care au fost tăiaţi sau scoşi din rădăcini, fără drept, de alte persoane”.

Enlarge

foto-protv
Sursa foto: ProTV

Este interzisă spălarea autovehiculelor pe străzi, în râuri sau pe malurile acestora şi în alte locuri ce aparţin domeniului public sau privat al municipiului Chişinău fără a deţine autorizaţiile legale necesare desfăşurării acestei activităţi.

De asemenea, nu vei putea să-ți lași punga de gunoi pe lângă tomberoanele de gunoi, pentru că va fi interzisă depozitarea pe suprafaţa platformei de colectare a oricărui deşeu, indiferent de tipul sau proveniența sa.

De asemenea, autoritățile vor interzice să arunci bilețelul de la troleibuz oriunde în altă parte, în afară de coșul de gunoi. Adică, va fi interzisă aruncarea pe domeniul public sau privat al municipiului Chişinău hârtiile, resturile mărunte de ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport şi a activităţii desfăşurate pe străzile localităţii.

Recomandările pe marginea proiectului de decizie supus consultărilor publice pot fi expediate până pe data de 2 martie, pe adresa Direcției generale locativ-comunale, la numărul de telefon (022) 22-32-64 sau pe e-mail [email protected]

Sursa foto principală: 999.md

Citește mai departe

Ecologie

Cât costă să-ți instalezi o stație individuală de epurare a apei

Publicat

pe

PE SCURT

Șapte din zece gospodării din Republica Moldova nu au un grup sanitar în casă. Cele trei din zece care au baie în casă, sunt tentate să consume tot mai multă apă. Dar ce se întâmplă cu apa menajeră? Mulți dintre oameni aleg să facă o gaură de canalizare în pământ, iar apa menajeră ajunge în sol, infectând și apele. Alții nu permit apei să ajungă în pământ, fiind nevoiți să evacueze apa menajeră chiar și de două ori pe lună, plătind și câte o mie de lei.

Noi vă propunem o soluție ecologică la această problemă – stația individuală de epurare a apei.

PE LUNG

Sunt oameni care nu mai așteaptă ca autoritățile să respecte Constituția și să construiască din bani publici sisteme de canalizare și stații de epurare. Ei improvizează găuri de canalizare acasă sau instalează stații de epurare a apei individuale, chiar dacă pentru asta e nevoie să taie considerabil din bugetul familiei.

În reportajul „Veceul și demnitatea din fundul grădinii” noi am scris despre cum funcționează această stație individuală de epurare a apei, care este, în general, situația la capitulul canalizare, cât costă conectarea unui sat la un sistem centralizat de canalizare și care este legătura celor menționate cu demnitatea umană.

Din 1682 de localități din Republica Moldova, doar 126 au sisteme de canalizare. 73 dintre acestea au stații de epurare funcționale. Este important de menționat: canalizarea și stația de epurare nu trebuie despărțite. Fără o stație de epurare, apele menajere cu detergenți, fecale și urină ajung fie în sol, fie în râuri, afectând apele.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social38 de minute în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social2 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social5 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 369 cazuri de infectare și 13 decese în weekend

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică3 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment3 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031