Mai este cernoziomul nostru roditor?

PE SCURT

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova, nu-i așa? Ne place să ne lăudăm cu „cernoziomurile roditoare” care ocupă 70 la sută din suprafața țării. Dar realitatea e departe de ce ne închipuim.

Cum poate fi salvat pământul nostru?

PE LUNG

Acum vreo 50-100 de ani, când am schimbat plugul și îngrășămintele naturale pe tehnică grea și pesticide, ne-a scăpat un lucru – acestea nu fac deloc bine solului. Așa am ajuns, în 2020, să avem:

800.000 ha de terenuri agricole degradate

100.000 ha puternic erodate

0 legi ale solului

Exploatarea nechibzuită a pământului, utilizarea necontrolată a substanțelor chimice, exploatarea agricolă și forestieră fără protecție antierozională etc., poluează terenurile și le seacă de mineralele necesare.

Străbunii foloseau plugul și calul ca să lucreze pământul, călcând prin el cu picioarele goale. Apoi, au pironit caii ca să pască pe câmp și au trecut la tehnica mai grea, la tractoarele care le-au ușurat munca. Nu s-a lăsat mult așteptată și perioada colectivizării, când oamenii nu mai erau proprietarii propriilor terenuri. Totul se făcea pentru strângerea recoltelor cât mai mari.

Liderii sovietici s-au gândit să transforme Moldova într-o fabrică de produse agricole. Au început experimentele și folosirea pesticidelor în proporții uriașe. La fiecare hectar se folosea 5,2 kg de pesticide în substanţă activă. Erau atât de toxice, încât la marginile câmpiilor, unde stăteau încărcătoarele pentru stropitoare, nu a mai crescut nici măcar un fir de iarbă timp de zeci de ani.

Astăzi, situația este critică. Moldova.org a scris un reportaj detaliat despre această problemă: STARE DE URGENȚĂ PENTRU SOL. Cernoziomul roditor, un mit de 100 de ani. 

În reportaj vei citi despre această situație, cum s-a ajuns la ea, de ce „ciornoziomul roditor” nu mai este atât de roditor. Mai mult, veți citi despre ce putem face și cum putem să-l salvăm.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.