De Constantin Tănase
Vă amintiţi de celebrele versuri ale lui Topârceanu din „Balada popii din Rudeni”? „Şi cu plosca ridicată,/ Proiectat pe cerul gol,/ Popa capătă de-odată/ Măreţie de simbol”! Uite-aşa, iubite cititor, exact o „măreţie de simbol” capătă şi unii politicieni, ziarişti şi instituţii de presă de la noi – numai că de simbol al lipsei de principii, al ticăloşirii profesionale. Pentru aceştia/acestea nu există probleme de deontologie, obraz şi bun-simţ. Ieri spuneau una, azi, cu aceeaşi mină inocentă, spun cu totul alta. Afirm acest lucru fără răutate, ci cu adâncă amărăciune.
1. Lumea ţine minte ce campanie murdară, fără precedent, a fost declanşată anul trecut de către Iurie Roşca şi valeţii din presă împotriva lui V. Filat, a partidului fondat de el şi a ziariştilor din presa independentă. Tonele de maculatură în sute de mii de exemplare îl prezentau pe V. Filat, într-un limbaj suburban, ca fiind „escroc”, „aventurier politic”, „gangsterul tranziţiei, care a prădat ţara”, „liderul unei grupări organizate în stil mafiot” etc. Zoile turnate de „jurnalistul” Roşca în capul lui Filat, al colegilor săi şi al ziariştilor independenţi vor rămâne o pată de ruşine în istoria presei şi politicii moldovene din acest deceniu. Iată însă că, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, astăzi Roşca a schimbat macazul. Astfel, la Congresul Partidului Popular European, care a avut loc la 9-10 decembrie 2009 la Bonn, Germania, Roşca declară: „Mă bucur să îl văd aici pe prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Vladimir Filat (…), care reprezintă cel mai puternic partid politic din actuala alianţă de guvernare”. Iaca na! Nici nu mi-aş fi imaginat, acum un an, că va veni vremea când Roşca va trăi sentimente de bucurie, văzându-l pe Filat…
2. Despre pretinsul „analist internaţional” Vladimir Socor am scris în repetate rânduri în termeni deloc elogioşi. Atunci când îl cânta pe Voronin şi elogia monstruoasa coaliţie dintre Voronin şi Roşca, Socor era criticat de noi, dar adorat de presa comunistă. Astăzi, când Socor a întors macazul şi îl critică pe Voronin, presa lui Voronin, care ieri îl linguşea, acum îl atacă murdar. Sunt sigur că, dacă mâine Socor va reintra în slujba lui Voronin, această presă va relua elogiile la adresa lui. Să ştiţi că am dreptate!
3. Ani de zile am scris despre aceea că acţiunile PCRM şi ale lui Voronin personal sunt păguboase şi distrugătoare pentru ţară, pentru că exprimă nu interesele naţionale, ci interesele clanului. Iată că ne-a fost dat să auzim exact aceleaşi acuzaţii din gura unui lider marcant al PCRM, ucenik şi soratnik al lui V. Voronin, Victor Stepaniuc. Luni, acesta a declarat la PRO TV Chişinău că „partidul nu s-a isprăvit în activitatea sa, ba mai mult, acţiunile acestuia au… fost păguboase şi distrugătoare". Iată încă o declaraţie năucitoare, ieşita din gura lui Stepaniuc: „Am avut 60 de mandate şi le-am pierdut pentru că am pus interesul unor grupuri din partid deasupra (interesului naţional – n.n.).
Interesante metamorfoze! Mai „interesant” însă mi se pare altceva: cât a mai rămas ca noi, mioritici şi creştini cum suntem, să facem eroi din alde Roşca, Socor şi Stepaniuc? Doar de-acum sunt de-ai noştri, dacă-l critică pe Voronin, nu? Au avut doar „curajul” să se lase de Satana, nu?