Connect with us
"
"

Politică

La ce ar putea duce o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului

Publicat

pe

PE SCURT

Incertitudine pe scena politică din Republica Moldova. După ce Guvernul și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, șeful statului Igor Dodon declară că șansa privind înaintarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului este foarte mare. „Aceasta se pregătește deja”, a declarat Igor Dodon, precizând totuși că socialiștii vor să păstreze actuala majoritate parlamentară și Guvernul.

La rândul său, prim-ministra Maia Sandu susține că nu intenționează să renunțe la decizia prin care Executivul și-a asumat răspunderea pentru modificarea Legii Procuraturii și nici nu va îndeplini solicitarea socialiștilor de a o demite pe ministra Justiției. Înaintarea unei moțiuni de cenzură de către PSRM ar conduce la demiterea guvernului Maia Sandu, iar experții politici susțin că în acest caz sunt mai multe scenarii, unul dintre care ar fi alegerile parlamentare anticipate. Experții economici spun că situația ar duce businessul în zona de incertitudine.

PE LUNG

Guvernul a adoptat miercuri o hotărâre privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind Procuratura, potrivit căreia prim-ministra Maia Sandu va fi cea care va înainta o listă scurtă de candidați pentru funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor. Socialiștii au solicitat imediat demisia ministrei Justiției Olesea Stamate, iar astăzi deputații socialiști s-au întrunit într-o ședința la care a participat șeful statului.

Ce declară Maia Sandu

Premiera Maia Sandu a declarat că Guvernul a luat o decizie pentru a rezolva o problemă și nu are de ce să anuleze această lege. „Probabil această soluție nu a fost cea mai elegantă, dar a fost singura care s-a putut găsi în această situație”, a spus prim-ministra. Ea a menționat că problema este majoră, iar reforma justiției este motivul pentru care Blocul ACUM se află în această majoritate parlamentară cu PSRM în Parlament.

„Alegerea procurorului general este un element al reformei justiției. Deci, este nevoie ca oamenii care ajung în lista la CSP să fie cu integritate, în care avem încredere că vor aplica legea, vor insista pe aplicarea corectă a legii și vor munci pentru cetățeni și nu pentru tot felul de găsti, așa cum s-a întâmplat în trecut. Ne-am asumat acest risc și suntem gata să ne asumăm toate costurile, inclusiv căderea Guvernului”.

Maia Sandu a mai spus că  este foarte important cine va fi procuror general în următorii 7 ani. „ De asta depinde dacă va porni o reformă adevărată sau va continua dezmățul în Procuratură, așa cum s-a întâmplat până acum. Credem în continuare că această reformă este cea mai importantă, că de modul în care vom reuși să ne mișcăm aici depinde soarta acestei țări în următorii ani”,  a precizat ea.

Ce zic Zinaida Greceanîi și Igor Dodon

După ședința de astăzi cu deputații socialiști, lidera PSRM Zinaida Greceanîi a declarat că majoritatea parlamentară trebuie păstrată, de aceea socialiștii „mai fac o încercare” și o invită pe prim-ministra Maia Sandu în Parlament.

„Noi ne dorim păstrarea, cu orice preț, a acestei majorități parlamentare. De aceea, mai facem o încercare. Am invitat-o pe doamna Maia Sandu, mâine, la discuții. Dar, întrucât proiectul de asumare a răspunderii de către Guvern a fost deja înregistrat în Parlament, voi convoca Biroul Permanent al Parlamentului, cel mai probabil ca la orele 15:00 va avea loc ședința în plen, unde și se va decide totul”.

La rândul său, președintele Igor Dodon, care este liderul informal al PSRM, a declarat că poziția sa personală, dar și cea a PSRM, este păstrarea acestei majorități parlamentară și a acestui Guvern „pentru că este o șansă pentru RM”.

„În același timp, colegii socialiști categoric nu acceptă inițiative care contravin Constituției, în opinia lor, dar și acelor înțelegeri care au fost semnate între socialiști și Blocul ACUM. Socialiștii și Blocul ACUM au semnat, inclusiv eu, un acord în septembrie, în care e scris foarte clar care e procedura de desemnare a candidaților pentru diferite funcții. Noi susținem reforma justiției, reforma Procuraturii, dar atunci când se încearcă să se subordoneze politic unei persoane, unui lider de partid, funcții importante în stat cred că lucrul acesta nu este tocmai bun”.

Întrebat ce șanse există ca să fie înaintată o nouă moțiune împotriva Guvernului, Igor Dodon a spus că este una foarte mare. „Aceasta se pregătește deja, mâine până la 15:00 vom vedea poziția Guvernului, după care decidem”.

Hotărârea Guvernului, publicată în Monitorul Oficial

Hotărârea Guvernului privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. Potrivit normelor constituționale, legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului intră în vigoare la 3 zile de la angajarea răspunderii, fie în ziua respingerii moțiunii de cenzură depusă în raport cu angajarea răspunderii. Respectiv, Guvernul cade dacă aceasta este votată cu 51 de voturi din totalul de 101.

Neașteptat: PDM și-a retras moțiunea de cenzură împotriva Guvernului

Partidul Democrat a anunțat astăzi că, pentru a debloca activitatea Parlamentului, își retrage moțiunea de cenzură depusă anterior împotriva Guvernului Maiei Sandu. Deputatul Andrian Candu a ținut să precizeze ]ns[ că democrații vor susține o eventuală moțiune depusă de PSRM.

„Acest Guvern, în această componență și cu această conducere, nu-și merită rolul de guvernare. Fracțiunea PDM va susține plenar orice propunere de demitere a Guvernului Maiei Sandu pentru lipsă de profesionalism, lipsă de eficiență, lipsă de rezultate în beneficiul țării și al cetățenilor”, a menționat Andrian Candu.

Ce se întâmplă dacă trece moțiunea de cenzură

Politologul Ion Tăbîrță susține că șansele unei moțiuni de cenzură cresc. Și acum totul va depinde de negocierile dintre blocul ACUM și PSRM.

„Ca să mențină actualul Guvern, trebuie ca cineva să dea înapoi. Fie Maia Sandu dă înapoi și-și retrage decretul de lege, fie socialiștii nu își vor vota propria moțiune de cenzură. Lucrurile se complică. Nu știu dacă se poate de găsit o soluție de compromis”.

Potrivit expertului, dacă cade Guvernul Maia Sandu există câteva scenarii: reformatarea alianței – iar se încep proceduri și discuții. Reformatarea alianței poate avea loc fie dintre PSRM și PDM, cel din urmă in corpore sau cum au apărut speculații prin presă un anumit număr de deputați democrați rupți de la fracțiune plus Partidul ȘOR.

Fie că ne ducem spre alegeri anticipate.

O participare a Blocului ACUM la guvernare este puțin probabilă, în mod special este puțin probabilă cu participarea socialiștilor. „Odată ce cade Guvernul Sandu, eu las foarte puține șanse că mai poate avea o coaliție de guvernare formată din socialiști și blocul ACUM”, a menționat el.

„Dacă nu vom avea o alianță dintre PSRM și PDM, un scenariu real – real ar fi totuși alegeri anticipat”.

La rândul său, expertul economic Stanislav Madan susține că în cazul votării moțiunii de cenzură Republica Moldova va intra într-o zonă de incertitudine, iar pentru business și efectuarea investițiilor incertitudinea este cel mai nociv lucru. Pentru că toate aceste procese sunt stopate.

„Impactul asupra economiei în general ar depinde și cât de mult se va prelungi criza politică după căderea Guvernului. Dacă se va prelungi o perioadă mai îndelungată riscăm să ieșim din acordul cu FMI, să fie probleme în asimilarea finanțărilor externe și respectiv să apară probleme de echilibru bugetar al finanțelor publice”.

Dacă moțiunea nu va fi înaintată

Politologul Ion Tăbârță: Dacă Maia Sandu „dă înapoi”, se pune capăt procesului de dezoligarhizare și de reformă a justiției. „Maia Sandu a spus că suntem într-o alianță cu socialiștii, atât timp cât reformăm justiția. Dacă nu reușim reformarea justiției înseamnă că scopul acestei alianței nu mai este. Maia Sandu riscă – fie mergem cu reforma justiției , ori cade cade Guvernul și noi trecem în opoziție”.

Potrivit lui, dacă socialiștii cedează și nu vor înainta moțiunea atunci, probabil, nu este exclus să aibă negocieri dintre cei de la ACUM și PSRM.
„Socialiștii se vor retrage doar cu anumite condiții – implicarea lor în actul guvernării, în anumite funcții în Guvern. Deci este evident că Maia Sandu nu se va retrage, iar socialiștii se vor retrage, dar vor dori anumite cedări din partea blocului ACUM”.

Expertul Stanislav Madan: dacă Guvernul Maia Sandu nu cade, vom urma același curs previzibil, dar ar putea rămâne senzația unei bombe cu ceas.

Șeful statului Igor Dodon i-a invitat pe deputații din fracțiunile PAS și Platforma DA la discuții separate, mâine, la Parlament. La ora 10:00, șeful statului se va întâlni cu deputații din fracțiunea PSRM, la ora 11:00 i-a invitat la discuții pe cei din fracțiunea PAS, iar la 12:00, pe cei din fracțiunea Platforma DA. Pentru ora 15:00 este programată ședința plenară a Parlamentului.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

Publicat

pe

PE SCURT

Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană.

  • De mâine se relaxează câteva măsuri restrictive impuse în cadrul stării de urgență declarate ilegal de către așa-zisele autorități transnistrene;
  • Locuitorii din satele limitrofe nu au putut circula și nu au putut primi produse alimentare, întrucât nu a circulat feribotul pe Nistru, din cauza scăderii nivelului apei;
  • Mecanismul de pacificare este blocat, iar partea transnistreană a refuzat să se prezinte la o reuniune a copreședinților Comisiei Unificate de Control cu participarea reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova;
  • Așa-zisul Minister al Afacerilor de Interne din Transnistria anunță că va organiza o tabără de instruiri pentru Forțele Mixte de Pacificare;

PE LUNG

În Transnistria au fost înregistrate 608 cazuri de infecții cu COVID-19. 234 dintre ele au fost tratate. 26 de persoane au decedat.

Vadim Krasnoselski, așa-zisul președinte al Transnistriei, a declarat că decizia cu privire la relaxarea măsurilor de restricție trebuie să fie abordată cu maximă precauție, întrucât situația ar fi instabilă, iar relaxarea ar putea duce la deteriorarea ei.

Așa-zisele autorități au decis să relaxeze, începând de pe 12 mai, unele măsuri. S-a permis ca magazinele din afara centrelor comerciale și a piețelor să fie redeschise. De asemenea, li s-a permis cetățenilor să-și viziteze rudele, utilizând mașina personală. Cu toate acestea, așa-zisele autorități recomandă oamenilor să rămână acasă.

Circulația feribotului care leagă satele de pe ambele maluri ale Nistrului, blocată

Jurnalista Irina Tabaranu, care a fost la fața locului, spune că locuitorii satului Cocieri și comuna Molovata Nouă au fost izolați timp de trei zile de malul drept al Nistrului, din cauza nivelului scăzut al apei.

Enlarge

Irina
Foto: Irina Tabaranu

Astfel, în cazul în care nu circulă feribotul, în satele moldovenești aflate pe partea stângă a Nistrului nu este posibilă livrarea produselor alimentare și de primă necesitate.

Din cauza scăderii nivelului de apă în râul Nistru, Bacul de la Molovata Noua nu circulă. ***Din cauza blocajelor…

Geplaatst door Pavel Cazacu op Zondag 10 mei 2020

În noaptea de vineri spre sâmbătă a fost deversată o cantitate importantă de apă din rezervorul hidrocentralei de la Dubăsari ca să fie posibilă circulația feribotului care face legătura între localitățile Molovata – Molovata Nouă și Cocieri. 

Abia astăzi acesta și-a reluat activitatea, însă până atunci oamenii transportau alimentele de strictă necesitate de sine stătător, cu bărcile.

Nivelul apei în lacul de acumulare al hidrocentralei Dubăsari s-a ridicat cu cca 30 de centimetri.

Și  mecanismul de pacificare a fost blocat

Pe 7 mai urma să aibă loc o reuniune de lucru la nivelul copreședinților Comisiei Unificate de Control cu participarea reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova. 

Pe agenda întâlnirii se regăsea mecanismul de pacificare în contextul stării de urgență în localitățile din Zona de Securitate. Însă, în ajun, partea transnistreană a refuzat să se prezinte, iar ședința nu a mai avut loc.

Activitatea observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare a fost blocată atunci când s-au instalat posturi de control ilegale. Amintim că pe 17 martie 2020 așa-zisul regim din regiunea transnistreană a instaurat starea de urgență, iar ulterior, la sfârșitul lunii martie, au fost instalate posturi de control ilegale în Corjova și Cocieri de așa-zisele autorități din regiunea transnistreană. Astfel, în ultimile luni, locuitorii din aceste două sate au fost blocați. Dacă locuitorii satului Cocieri mai aveau posibilitatea să meargă în Republica Moldova, atunci cei din satul Corjova nu pot merge nici în regiunea transnistreană și nici în Republica Moldova.

Pe drumurile principale, aceste blocaje sunt constituite din reprezentanți ai serviciului de grăniceri”, care circulă liber și monitorizează. Iar pe drumurile adiacente, blocajele sunt formate din blocuri de beton, grămezi de pământ sau alte impedimente create artificial pentru a nu admite circulația. Promo-LEX  a făcut un apel public prin care cere lichidarea posturilor ilegale de control.

Tabără de instruire în Forțele Mixte de Pacificare

În timp ce autoritățile de la Chișinău vorbesc despre blocarea mecanismului de pacificare, așa-zisele autorități de la Tiraspol anunță instruiri pentru Forțele Mixte de Pacificare. Recrutările încep pe 1 iunie și vor dura 90 de zile. Sunt invitați bărbați de până la 50 de ani, cu studii medii și care sunt apți pentru serviciul militar. 

Participanții vor primi o indemnizație de 2500 ruble transnistrene (aprox. 140 euro), haine, mâncare și cazare.

Potrivit unui studiu al IDIS-Viitorul, Forțele Mixte de Pacificare nu sunt un instrument sustenabil, fiind părtinitoare și folosită pentru a escalada conflictul, angajând locuitori ai Transnistriei cu cetățenie rusească.

Așii din mâneca autorităților moldovenești

Andrei Safonov, analist politic din regiunea transnistreană, care declarase săptămâna trecută că „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională a Moldovei”, după ce ultima anulase creditul rusesc, a venit și săptămâna aceasta cu un comentariu.

Acesta menționează că Tiraspolul a invitat anterior Organizația Mondială a Sănătății, scrie agenția de presă PMR Novosti.

Această abordare scoate așii din mâneca autorităților moldovenești, care de câteva săptămâni au acuzat Transnistria că «încalcă drepturile omului pentru a primi îngrijiri medicale» în contextul pandemiei coronavirusului. Chișinăul are acum nevoie urgentă de a distrage atenția organizației medicale internaționale de la sine, deoarece nivelul de infecție cu coronavirus în Republica Moldova este de câteva ori mai mare”, comentează Safonov.

De asemenea, partea transnistreană respinge acuzațiile făcute de Chișinău cu privire la întâlnirea care trebuia să aibă loc pe 7 mai. „Nu a fost niciun acord să se organizeze o reuniune la Chișinău pe 7 mai. Reprezentanții Republicii Moldova au sugerat doar organizarea unei ședințe periodice într-o săptămână, ar fi trebuit să luăm decizia finală luna viitoare”, a declarat copreședintele părții transnistrene a Comisiei Unificate de Control, Oleg Belyakov.

Foto principală: PMR Novosti

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

Publicat

pe

PE SCURT

După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”, săptămâna aceasta nu s-a schimbat prea mult.

  • A început activitatea laboratorului din Transnistria care testează la coronavirus;
  • Au fost luate niște măsuri de susținere a agenților economici;
  • Centrul de Plasament de la Cocieri pentru persoanele cu dizabilități a devenit un focar de infecție după ce 37 de pacienți și angajați au fost testați pozitiv;
  • Așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, l-a informat pe Reprezentantul special al Federației Ruse pentru reglementarea conflictului transnistrean despre „provocările existente în relațiile cu Republica Moldova”;
  • UE a donat un lot de echipamente de protecție și consumabile pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului.

PE LUNG

În prima zi de funcționare a laboratorului în care sunt testați oamenii pentru COVID-19, au fost prelevate 63 de probe. Într-o tură de 6-7 ore se procesează trei duzine de probe.

Laboratorul anunță că va lucra și în weekend.

Printre cetățenii verificați se numără locuitorii Transnistriei care au ajuns cu autobuzul de la Moscova și Sankt Petersburg. Au fost testați și cei care s-au întors cu un zbor charter din Moscova pe 23 aprilie. Probele sunt prelevate la așa-zisa „graniță cu Moldova”.

Zilnic, așa-zișii milițieni ai regiunii separatiste verifică cetățenii care se află în carantină. De exemplu, pe 20 aprilie au verificat peste 500 de cetățeni aflați în carantină. 18 persoane au fost trase la răspundere. În total, 464 de persoane au fost sancționate pentru nerespectarea așa-ziselor reguli impuse de autoritățile separatiste.  

Măsuri pentru agenții economici

Așa-zisele autorități ale Transnistriei au elaborat un set de măsuri prin care vor să susțină agenții economici.

Potrivit acestora, proprietarii întreprinderilor mici pot lua un împrumut pentru a plăti salariile angajaților. În același timp, există o condiție prealabilă: numărul de angajați ai întreprinderii este de până la 50 de persoane, iar veniturile pentru anul 2019 nu ar trebui să fie mai mult de 10 milioane de ruble (peste 500 de mii de euro). Dobânda pentru aceste întreprinderi este de 10% și va fi achitată de către așa-zisul „stat”.

De asemenea, ei vor acorda și ajutor de șomaj întreprinzătorilor individuali care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea – 1 647 ruble transnistrene (aprox. 95 euro).

386 persoane din Transnistria sunt infectate, dintre care:

28 au fost tratate

18 au decedat

Focar la Cocieri

Până în prezent, au fost depistate 37 de cazuri COVID-19 în Dubăsari și în satele din jur. 32 dintre pacienți sunt în secția de boli infecțioase din Dubăsari.

Așa-zisele autorități ale Transnistriei au declarat că infecția a pornit de la angajații Centrului de Plasament de la Cocieri pentru persoanele cu dizabilități.

Primul caz descoperit în Centru a fost pe 1 aprilie. Este vorba de un medic care lucra și la centrele medicale din satele Coicova și Doibani din regiunea transnistreană.

A avut loc testarea a 58 de beneficiari și 40 de angajați. Au fost depistate 37 cazuri pozitive.

Enlarge

sanat2
Sanatoriul în care sunt cazați medicii
Foto: PMR Novosti

La sfârșitul lunii martie, așa-zisele autorități separatiste au luat decizia de a caza lucrătorii medicali care luptă împotriva coronavirusului să trăiască într-un sanatoriu din zonă.

Prin urmare, presa din regiune a publicat niște fotografii despre condițiile de trai ale lucrătorilor medicali.

Enlarge

sanat1
Foto: PMR Novosti

POLITICA

Așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, l-a informat pe Reprezentantul special al Federației Ruse pentru reglementarea conflictului transnistrean, Serghei Gubarev, despre „provocările existente în relațiile cu Republica Moldova”.

Ei au discutat despre perspectivele formatului de negociere internațională „5 + 2”. „Interlocutorii au remarcat lipsa unor premise pentru organizarea următoarei reuniuni până la sfârșitul măsurilor de carantină”, se arată în știrea publicată de agenția din zona separatistă Novosti PMR

De asemenea, aceeași „instituție de presă” a publicat opinia unui jurnalist de la Sputnik, considerat „portavocea Kremlinului”. Jurnalistul declară că „Chișinăul ar putea adopta experiența Transnistriei în prevenirea COVID-19”, scrie PMR Novosti.

Pe 20 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a vizitat localitatea Gura Bâcului, situată pe malul Nistrului în Zona de Securitate. Însoțită de consilierul la nivel înalt al UE, Kalman Mizsei, Cristina Lesnic a inspectat condițiile de activitate a posturilor de control ale forțelor comune de pacificare și a discutat situația la zi, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19 și măsurile ce se întreprind pentru respectarea normelor epidemiologice.

În satul Gura Bâcului, Cristina Lesnic s-a întâlnit cu primarul Lilia Brehova, documentându-se despre situația din sat, activitatea agenților economici, în special a fermierilor, efectele negative asupra activității economice inclusiv pentru populația din s. Bâcioc, ca urmare a măsurilor de restricționare a circulației pentru populația din regiunea transnistreană.

Circulația între cele două localități a fost reluată în 2018, după 26 de ani, din momentul în care podul a fost deteriorat în timpul conflictului din 1992, iar acesta urmează a fi reparat cu sprijinul UE. Traseul este parte a drumului internațional M5, care leagă Chișinăul și Odessa, şi coridorul european nr. 9, ce leagă Balcanii cu Odessa, Kievul și cu alte destinații importante.

Pe 22 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a avut o discuție în format video-conferință cu reprezentanții unui șir de ONG-uri, care au semnat săptămâna trecută un apel public către mediatorii și observatorii formatului 5+2.

Aceștia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că partea transnistreană folosește criza epidemiologică „drept pretext pentru o serie de acțiuni unilaterale care fac dificilă combaterea pandemiei COVID-19. De asemenea, încalcă tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului și care re-tensionează situația în Zona de Securitate”. În context, reprezentanții societății civile au cerut, printre altele, convocarea de urgență a reuniunii formatului de negocieri 5+2 pentru a examina acțiunile unilaterale ale administrației de la Tiraspol în contextul Stării de Urgență.

„Am manifestat deschidere pentru dialog cu partea transnistreană și am reacționat la multiplele sesizări venite de la autoritățile publice locale și ONG-uri. Am vizitat localitățile din Zona de Securitate, am sesizat la rândul nostru partenerii de negocieri și instituțiile relevante pentru apărarea drepturilor omului. În schimb, am primit din partea transnistreană posturi de control noi, instalate ilegal, dezinformare acidă și blocaj informațional”, a spus Cristina Lesnic.

S-a constatat că principala problemă în asigurarea accesului la medicamente compensate și servicii medicale provine din obligația de a intra în carantină pe o perioadă de 14 zile pentru orice persoană care intră în regiune de pe malul drept al Nistrului. Astfel, medicii care lucrează în localitățile din Zona de securitate, dar care locuiesc în stânga Nistrului nu pot veni la serviciu, iar cetățenii din stânga Nistrului arondați la centrele medicale din aceleași localități nu au acces la servicii medicale și medicamente compensate. Părțile au căzut de acord că obligația de a sta în carantină 14 zile poate fi înlocuită cu alte măsuri epidemiologice eficiente.

Printre semnatarii demersului se numără IDIS „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă, Centrul de Investigații Jurnalistice, Transparency International Moldova, Institutul de Politici Publice, Asociația Promo-LEX, Institutul de Politici și Reforme Europene, Amnesty International Moldova, Comunitatea WatchDog.MD.

Pe 24 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a participat la ceremonia de transmitere a unui lot de echipamente de protecție și consumabile pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, donat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Măsuri de Consolidare a Încrederii.

Lotul de echipamente oferit cuprinde 400 măști, 10.000 de perechi de huse pentru încălțăminte, 400 de uniforme de protecție, 30 de termometre pentru monitorizarea temperaturii la distanță, două spirometre, două electrocardiografe portabile, două sterilizatoare, un concentrator de oxigen și un pulsoximetru portabil pentru măsurarea pulsului și a saturației de oxigen, precum și dezinfectant, achiziționate din fonduri europene și este oferit unor centre medicale de pe ambele maluri ale Nistrului. Asistența a fost oferită în cadrul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”.

Echipamentul de protecție va ajuta la reducerea riscului de infectare cu care se confruntă zi de zi oamenii din prima linie de contracarare a COVID-19: personal medical, autorităţi publice locale. De ajutor vor beneficia şi voluntarii locali, precum şi persoanele din grupurile vulnerabile.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică3 ore în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Social5 ore în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

Social8 ore în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură24 de ore în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

LifestyleO zi în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

CulturăO zi în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

CulturăO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / Dumitru Marian: Boala filmului și filmul de leac

Nu cred că e cineva cu acces la internet și cu respect față de sănătatea publică, care să nu poată...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930