Connect with us
"
"

Politică

Klaus Iohannis adresează forțelor politice din R.Moldova un apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele României Klaus Iohannis a adresat tuturor forțelor politice din R.Moldova un apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept.

Klaus Iohannis a declarat că stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru continuarea parcursului european al acestui stat.

PE LUNG

„Stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său față de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere”, se arată într-un mesaj al Administraţiei Prezidenţiale.

Președintele României a menționat că această situație de criză poate fi rezolvată în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova doar prin dialogul responsabil al tuturor forțelor politice, care trebuie să manifeste calm și reținere în această perioadă și să acorde astfel prioritate stabilității politice a țării.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Istorie

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria Finlandei. Marin va fi a treia femeie în fruntea guvernului finlandez și în același timp cea mai tânără șefă de guvern din lume, a titrat presa internațională. La momentul actual, ea este urmată de premierul ucrainean Aleksei Goncearuk, care are 35 de ani, și de premiera din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern care are 39 ani.

Lista celor mai tineri premieri din lume îi include pe Sebastian Kurz, cancelarul austriac, care a preluat funcția la doar de 31 de ani, Mario K. Frick, prim-ministru în Liechtenstein care a acces în această funcție la 28 de ani, Majko Pandeli, care a fost prim-ministrul Albaniei la vârsta de 32 de ani. Lista celor mai tineri premieri poate fi completată și cu numele a doi premieri din Republica Moldova care au deținut funcția de șef de Executiv înainte de a împlini 40 de ani. Tineri, reformatori, corupți, revoluționari, dictatori, să vedem, este sau nu vârsta un element important.

PE LUNG

Mario Frik, Liechtenstein

După ce a preluat conducerea guvernului Liechtenstein în decembrie 1993, Frick, în vârstă de 28 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din lume. Timp de aproape șapte ani, până în aprilie 2001, a condus executivul uneia dintre cele mai mici țări de pe Pământ. Politica guvernului lui Mario Frick a fost caracterizată prin implicarea mai mare a Liechtenstein în procesul de integrare europeană.

Sebastian Kurz, cancelarul Austriei 

A devenit cancelarul Austriei la vârsta de 31 de ani. Aceasta după ce în decembrie 2013 a devenit cel mai tânăr ministru de Externe,din lume. Cu o carieră de 12 de ani în politică, la alegerile parlamentare anticipate din 15 octombrie 2017, Partidul Popular Austriac, condus de Kurtz, a obținut victorie, iar el a fost numit în funcția de cancelar federal al Austriei. El a promovat un mesaj constant pentru pace cucerind țara. Totuși, a criticat politica de admitere a migranților în UE, declarând că autoritățile UE trebui să oprească valul de migranți care se grăbesc în Europa, înainte ca aceștia să treacă frontiera cu UE. La 27 mai 2019, parlamentul austriac a înaintat vot de încredere cancelarului, iar a doua zi Kurtz a demisionat.

Maiko Pandeli, Albania

Maiko Pandeli a deținut funcția de premier din septembrie 1998 până în octombrie 1999, precum și din februarie până în iulie 2002. Când a preluat funcția pentru prima dată în 1998, avea 30 de ani. Cu toate acestea, cariera sa politică a început chiar mai devreme – deja în 1992, Maiko a devenit deputat în Parlamentul albanez. A obținut primul său mandat, pe fondul unui conflict politic acerb dintre socialiști și democrați.Țara era caracterizată printr-o situație politică și socială instabilă. A reușit să stabilească calea spre dezvoltarea democratică a țării.

Mart Laar, Estonia

Mart Laar a deținut funcția de premier de două ori – a fost prim-ministru al Estoniei din 1992 până în 1994 și din 1999 până în 2002. La preluarea primului mandat avea doar 32 de ani. Presa scria că reformele efectuate de Laar în 1992-1999 s-au desfășurat sub sloganul „plats puhtaks! (să curățăm locul!) și, conform estimărilor occidentale, a pus bazele unei creșteri economice rapide, care a dus la admiterea Estoniei în UE.

Igor Lukšić, Muntenegru

A preluat funcția de șef al guvernului țării sale la vârsta de 34 de ani și l-a condus timp de doi ani – de la sfârșitul lui decembrie 2010 până în decembrie 2012. Înainte de asta, din 2004 (adică pe când avea 30 de ani), a fost ministrul Finanțelor al Muntenegrului și după aceea – până în noiembrie 2016 – ministru al Afacerilor Externe. Ca urmare a reformelor, promovate de Lukšić, Muntenegru a aderat în 2011 la Organizația Mondială a Comerțului, iar în iunie 2012, a fost lansat un proces de negociere privind aderarea țării la Uniunea Europeană (UE).

Benazir Bhutto, Pakistan

A fost prima femeie care a deținut funcția de premier într-un stat musulman. La 35 de ani, a preluat funcția de șef al executivului. Bhutto a condus guvernul până în 1990, iar apoi din 1993 până în 1996. Guvernul condus de ea a promovat un șir de reforme sociale și politice. A restabilit drepturile sindicatelor eliminate prin dictatura militară, a ridicat interdicția asupra sindicatelor studenților și restricțiile asupra activităților organizațiilor neguvernamentale, a restabilit libertatea presei. Din 1999, a locuit în exil în Dubai, în 2007 s-a întors în patrie pentru a treia oară pentru a candida pentru un nou mandat, dar cu două săptămâni înainte de alegeri, a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei acțiuni electorale. 

Victor Orbán

A deținut funcția de premier  al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. La preluarea primului mandat avea doar 35 de ani. A fondat FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce. Dorința lui Orban de a reduce influența parlamentului asupra proceselor politice, pe fondul întăririi influenței personale a premierului, a fost criticată puternic de opoziție, care l-a acuzat  de tendințe autoritare și de dorința de a influența mass-media. În timpul premierului Orbán, Ungaria, împreună cu Polonia și Cehia în 1999, a fost admisă oficial la NATO. A criticat UE pentru lipsa de reacție în fața valului de migranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE.

Alexei Goncearuk

În august 2019, Alexei Goncearuk în vârstă de 35 de ani a preluat funcția de premier al Ucrainei. În mai 2018, a început să lucreze în administrația președintelui Vladimir Zelenski. El se ocupa de probleme economice, era nelipsit de la discuțiile cu parteneri internaționali ai Ucrainei. Înainte de aceasta, el a condus centrul analitic Oficiul pentru Reglementare Eficace (BRDO), care a fost creat la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei și partenerii occidentali. La preluarea mandatului a promis că va combate corupția și va realiza o creștere economică.

Sigmundur David Gunnlöygsson, Islanda

Sigmundur David Gunnlöygsson a ocupat funcția de premier al Islandei la 36 de ani și a ocupat acest post din mai 2013 până în aprilie 2016. A devenit cel mai tânăr șef al guvernului de la independența Islandei. Și-a dat demisia în 2016, după ce mii de islandezi au protestat cerând demisia șefului guvernului care, potrivit unei investigații jurnalistice internaționale „Panama Papers”, ar fi deținut împreună cu soția sa o companie off-shore pe care politicianul nu a declarat-o după alegerea în parlament în 2009.

Serghei Kirienko, Federația Rusă

La 24 aprilie 1998, după demisia bruscă a guvernului Viktor Cernomîrdin, președintele rus Boris Elțin l-a numit pe Serghei Kirienko în funcția de prim-ministru. Acest lucru a fost neașteptat – în momentul în care Kirienko a condus Cabinetul de Miniștri, el avea doar 36 de ani. El a fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Rusiei moderne, dar a rămas pe acest post doar patru luni. În tipul mandatului său, Kirienko a propus Dumei de Stat un program anti-criză, esența sa constând în reducerea bruscă a cheltuielilor guvernamentale. Duma nu l-a probat, iar ulterior Kirienko a anunțat despre default, care a afectat și economia Republici Moldova. 

Vasile Tarlev, Republica Moldova

A fost numit premier al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001, la nici  37 de ani împliniți. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din martie 2005 a fost ales deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Iar la 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al Republicii Moldova. Guvernarea comunistă a justificat desemnarea pentru a doua oară a lui Tarlev ca premier prin necesitatea asigurării continuității guvernării. Guvernul condus de Vasile Tarlev s-a caracterizat prin transpunerea politicii PCRM care deținea majoritatea în parlamentul țării. După ce și-a anunțat demisia, președintele Vladimir Voronin l-a decorat cu „Ordinul Republicii”.  A deținut funcția până la 31 martie 2008.

Ion Sturza, Republica Moldova

A deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie – decembrie 1999. La preluarea funcției avea 39 de ani.  Înainte de aceasta, în 1998, Ion Sturza a fost viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul condus de Ion Ciubuc. În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițiat și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante. Cabinetul de Miniștri condus de Ion Struza a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova până la acel moment.

Citește mai departe

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

Citește mai departe

Alegeri

FOTO/ Cum funcționează Parlamentul? Greceanâi și Alaiba le spun copiilor din Diasporă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Astăzi, 27 august, Republica Moldova împlinește 28 de ani de când este un stat independent. Cu această ocazie, peste 120 de copii ai moldovenilor stabiliți în afara țării au venit la Parlament pentru a afla cum acesta funcționează.

Gazdele copiilor au fost Zinaida Greceanâi, șefa Legislativului, precum și deputatul Dumitru Alaiba. Potrivit programului anunțat de către organizatori, cei doi trebuiau să le explice copiilor care sunt principiile de funcționare a Parlamentului, cu ce probleme se confruntă, ce atribuții are fiecare membru al Legislativului.

PE LUNG

Deși evenimentul urma să înceapă la ora 10:30, Greceanâi a ajuns în sala de ședință la ora 11:30. Până la venirea ei, cei peste 120 de copii din 20 de țări din întreaga lume, precum și părinții lor, au vizionat de pe un ecran mare un filmuleț în care se explica rolul Parlamentului, cine a stat în fruntea lui de la independeță și până acum, precum și cum este înaintat și votat un proiect de lege. Filmulețul-lecție a fost în limba română cu subtitre în limba engleză, „pentru că unii copii au cam uitat limba română”, ne-au spus unii părinți.

„Dacă voi, cei din Diasporă, ați venit să petreceți vacanța aici, acasă, de unde au pornit părinți voștri, asta înseamnă că aveți rădăcini foarte puternice și sigur că veți vrea să reveniți acasă. Oriunde nu veți fi, să știți că țara vă așteaptă. Sper că colegii mei vă vor face o excursie prin Parlament ca să vedeți cum funcționează acesta”, a declarat Greceanâi, grăbindu-se să părăsească sala de ședințe.

Deși ideea acestei vizite a fost ca șefa Legislativului să le explice copiilor cum funcționează Parlamentul în fruntea căruia se află, ea nici nu a așteptat să-i fie adresată vreo întrebare. Mai vorbăreț la capitolul explicații a fost deputatul Dumitru Alaiba. Acesta le-a spus că misiunea deputaților este de a lucra pentru oameni, de a propune proiecte de legi și de a vota în interesul poporului.

„Noi, cu toții, plătim impozite ca să susținem această clădire, toată administrația, foarte mulți funcționari, miniștri etc. Iar lucrul lor este să muncească în interesul cetățenilor. Ei nu au altă misiune. Ei nu au decât să facă tot posibilul ca oamenilor noștri să le fie zilnic puțin mai mai bine decât în ziua precedentă”, a subliniat Alaiba.

De asemenea, deputatul a menționat că oamenii vor vrea să rămână sau să revină în Moldova doar dacă vor fi create oportunități pentru dezvoltare. „Suntem conștienți de acest lucru și la asta lucrăm”, a punctat el.

Copiii din Diasporă i-au sugerat ca în sala de ședințe a Parlamentului să fie instalat un sistem electronic de vot, care le-ar permite cetățenilor să vadă ce deputat a votat pentru un proiect de lege sau altul. „Parlamentul a fost renovat, dar până astăzi se votează ridicând mâna, ceea ce face ca procesul de votare să nu fie unul transparent și noi, cetățenii să nu știm pentru ce legi a votat fiecare deputat. Suntem în drept să știm asta”, a declarat unul dintre copii.

Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. Declarația de independență a fost adoptată de Parlament prin votul a 276 de deputați (74% din totalul de 371) în ziua de 27 august 1991, zi în care în centrul Chișinăului a fost convocată o Mare Adunare Națională.

În urma acesteia, Republica Moldova a devenit un stat suveran și independent.

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al țării, compus din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este îndeplinită de deputatul PSRM, Zinaida Greceanîi.

Parlamentul adoptă și respinge legi, pe care le înmânează președintelui statului pentru promulgare. Acesta le poate aproba (promulga) sau le trimite înapoi la Parlament pentru modificări.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle4 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031