De Stela Popa
Ieri, la Bucureşti, la Parlamentul României, Sala Avram Iancu, a avut loc dezbaterea „R. Moldova între UE şi CSI”. Evenimentul a fost organizat de Comisia de Politică Externă a Senatului României, la iniţiativa senatorului Viorel Badea, în parteneriat cu Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români. La dezbatere au participat oameni politici, reprezentanţi ai ONG-urilor şi jurnalişti atât din România, cât şi din Republica Moldova. Ca de fiecare dată, nu au lipsit studenţii aflaţi la studii în România.
Potrivit blogului Oxanei Greadcenco, prima sesiune a dezbaterii a avut ca subiect “Europenizarea politicii din R. Moldova”, moderată de sociologul şi profesorul universitar Dan Dungaciu. Printre cei prezenţi la discuţiile acestei secţiuni au fost nume cunoscute din sfera politică de la Chişinău. Alături de Corina Fusu (PL), Mihai Cimpoi şi Victor Osipov (AMN), au luat cuvântul şi politicini de la Bucureşti: Viorel Badea (senator PD-L), Tudor Panţâru (deputat PSD), Mihaela Popa (senator PDL) si Eugen Tomac, secretar de stat în MAE pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Participanţii au adus în discuţie situaţia politică tensionată din R. Moldova.
Despre libertatea de expresie din vecinătatea estică a Uniunii Europene s-a discutat în partea a doua a dezbaterilor, care i-a avut ca protagonişti pe ziariştii de pe ambele maluri a Prutului. Discuţia a fost moderată de Marian Voicu, realizator TVR şi director al Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români. Alături de Romeo Couţi (TVR Cluj), Trăian Bărbulescu (TVR Craiova), Dorin Matei (Magazinul Istoric) au intervenit şi ziarişti cunoscuţi de la Chişinău: Vasile Butnaru (Europa Liberă), Vitalie Călugăreanu (Deutsche Welle), Nicolae Roibu (Timpu) şi Valeriu Saharneanu (Vocea Basarabiei), care au vorbit “despre condiţia jurnalistului din R.Moldova”.
Dezbaterea a fost una interesantă. Potrivit News In, cei prezenţi la discuţia de la Bucureşti au făcut referire la concluziile “dure” ale CAGRE. Reprezentanţii Partidului Liberal şi ai Alianţei Moldova Noastră, au declarat că “în urma evenimentelor care s-au dezlănţuit după alegerile din aprilie la Chişinău, Uniunea Europeană şi-a schimbat optica asupra acestuia”.
“Toate evenimentele care s-au dezlănţuit după 5 aprilie au făcut ca Uniunea Europeană să-şi schimbe optica despre Republica Moldova”, a declarat Corina Fusu, reprezentant al liberalilor moldoveni. “Avem atenţia Europei asupra Republicii Moldova. (…). În asemenea condiţii iată că mergem în campanie. Este dificil să mai vorbeşti de o campanie, atât moral, cât şi financiar. Dar este singura posibilitate de a avea un Parlament legitim”, a declarat Corina Fusu.
Citat de Oxana Greadcenco, Marian Voicu, directorul Forumului Internaţional a Jurnaliştilor Români, a declarat în acest context că “E în interesul tuturor, mai ales al cetăţenilor din R. Moldova, ca alegerile să se desfăşoare după toate standardele şi regulile europene”.
Ziarul Ziua scrie face trimitere la declaraţiile Deputatului Partidului Liberal (PL) din Republica Moldova, Corina Fusu, care a declarat ca alegerile din 5 aprilie au fost fraudate de comunişti în proporţie de 10-20%, iar protestele paşnice ale tinerilor, ce au urmat acestui scrutin, au fost transformate de comunişti, cu ajutorul provocatorilor, în acţiuni violente.
“Alt lucru care ne îngrijorează este că guvernul comunist a reuşit să deturneze protestele paşnice care au avut loc. Erau proteste paşnice şi sincer organizate, ca replică la neîncrederea în rezultatele alegerilor. Apoi totul a fost denaturat în acte de vandalism. (…) Toată vina organizării protestelor a căzut pe partidele de opoziţie şi pe România”, a reamintit reprezentanta liberalilor de la Chişinău, citată de News In. Ziua completează: “Corina Fusu a condamnat şi abuzurile comise de autorităţile de la Chişinău asupra tinerilor care au participat la acţiunile din capitala Moldovei, precizând că nu se cunoaşte cu exactitate numărul persoanelor decedate în urma tratamentului la care au fost supuşi de poliţie, deoarece aceasta i-a determinat pe unii părinţi, prin ameninţări, să nu-şi declare copiii decedaţi”.
Prezent la reuniune, Eugen Tomac, secretar de stat în MAE pentru relaţia cu românii de pretutindeni a ţinut să precizeze că “R. Moldova este o temă foarte actuală pentru clasa politică şi pentru societatea civilă din România şi o problematică importantă pentru toată Europa”.
Politicianul Mihai Cimpoi, reprezentant al Alianţei Moldova Noastră (AMN), a cerut ajutorul clasei politice din România şi a societăţii civile pentru alegerile anticipate ce vor fi organizate în 29 iulie. “Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră, de monitorizare şi de susţinere pentru ca aceste alegeri să aibă loc în condiţii normale, în care partidele de opoziţie să poată să aibă acces la televiziune. Alegerile trebuie supravegheate, pentru că cele din 5 aprilie au fost fraudate. Au votat şi oameni care au murit acum 20 de ani. Implicarea dumneavoastră este absolut dorită”, a mai spus Cimpoi.
În ciuda fraudelor care au avut loc la 5 aprilie 2009, putem vorbi, totuşi, despre un succes al opoziţiei de la Chişinău în campania electorală. Jurnalistul Valeriu Saharneanu a menţionat că “succesul partidelor de opoziţie se datorează în mare parte şi presei democratice“. O presă democrată care încă mai reuşeşte să facă faţă presiunilor comuniste acerbe din ultima vreme şi care merită toată lauda pentru efortul depus, aş completa eu.
Viorel Badea, senator PD-L pentru diaspora română din Asia şi Europa, a militat pentru consolidarea relaţiilor cu românii de peste hotare, recunoscând precaritatea acţiunilor guvernamentale în acest sens. “Modul în care abordăm relaţiile cu românii de pretutindeni constituie o prioritate absolută a politicii româneşti sau asta ar trebui să fie de acum înainte”, a declarat senatorul. “Sper ca în al doisprezecelea ceas să înţelegem această chestiune şi să o putem trata cu responsabilitate şi să le putem da locul pe care îl merită în politica românescă”, a îndemnat el.
Mihaela Popa, senator PDL de Iaşi şi fost europarlamentar, a propus, în scopul europenizării politicii din R. Moldova, întâlniri regionale şi colaborare la nivel parlamentar. “Ar fi interesant să ne întâlnim pe regiuni pentru dezvoltarea economică pe fiecare zonă, pentru schimburi de informaţii şi practici de succes”, a declarat ea.
